Consiliul naţional pentru coordonarea politicilor şi acţiunilor de reducere a consumului dăunător de alcool va fi înfiinţat ca organism fără personalitate juridică şi va funcţiona în coordonarea Ministerului Sănătăţii, stabileşte o Hotărâre adoptată astăzi de Guvern.
Scopul acestei structuri este coordonarea politicilor şi acţiunilor de reducere a consumului dăunător de alcool, prin elaborarea unui plan de acţiuni coordonate şi eficiente, pe termen mediu şi lung, care să fie implementat de autorităţile cu atribuţii în domeniu. Activităţile Consiliului vor fi în acord cu priorităţile Uniunii Europene, ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi cu situaţia pe plan naţional.
În prezent, în majoritatea statelor membre UE există structuri naţionale care planifică politicile legate de consumul de alcool.
Consiliul va fi condus de un reprezentat al Ministerului Sănătăţii, cu rang de secretar de stat, ce urmează să fie desemnat de ministrul Sănătăţii şi va fi format dintr-un comitet interministerial, un comitet consultativ şi un secretariat tehnic.
Comitetul interministerial va avea rol decizional în cadrul Consiliului şi va fi format din reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Institutul Naţional de Statistică, Consiliul Naţional al Audiovizualului.
Comitetul consultativ va fi constituit din reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi ai societăţii civile cu activitate relevantă în ceea ce priveşte controlul consumului dăunător de alcool, precum şi din reprezentanţi ai sectorului economic. Comitetul consultativ va contribui la elaborarea politicilor naţionale cu informaţii din domeniul specific de activitate şi cu propuneri. Componenţa nominală a comitetului consultativ va fi avizată de comitetul interministerial şi aprobată de preşedintele consiliului, pe baza propunerilor formulate de organizaţiile neguvernamentale.
Potrivit estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind consumul total de alcool, România se situează cu 32% peste media regiunii europene, aşa cum este ea calculată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
În România, mortalitatea atribuită consumului dăunător de alcool la populaţia adultă (20-64 de ani) este de trei ori mai mare decât media statelor dezvoltate din UE, principalele cauze fiind accidentele, bolile cardiovasculare şi ciroza hepatică.
La nivelul Uniunii Europene şi al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii există o preocupare din ce în ce mai accentuată privind efectele consumului dăunător de alcool asupra sănătăţii şi eficienţa politicilor de control a consumului. Grupul de lucru constituit în acest sens la nivelul UE - Comitetul Politicilor şi Acţiunilor Naţionale privind Alcoolul - are scopul de a facilita schimbul de experienţă între statele membre cu privire la politicile publice privind reducerea consumului de alcool.