Guvernul pregăteşte programe naţionale de educaţie pentru sănătate

Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării au iniţiat un demers comun pentru dezvoltarea unor programe naţionale de educaţie pentru sănătate, care vor depăşi abordarea clasică axată exclusiv pe prevenţie şi vor include explicit componenta de alimentaţie corectă, cu scopul reducerii ratei obezităţii în România. Anunţul a fost făcut de ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, în cadrul unei conferinţe de presă. Potrivit ministrului, noile programe vor integra mai multe dimensiuni ale educaţiei sanitare şi se vor adresa în special copiilor şi tinerilor, cu un impact estimat pe termen lung asupra întregii populaţii.

„Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, a început un astfel de demers pentru realizarea unor programe de educaţie pentru sănătate. Pe lângă componenta de prevenţie, pe lângă componenta de igienă stomatologică, de exemplu, vaccinare şi toate celelalte conduite preventive, se va discuta şi se va aborda inclusiv zona de alimentaţie, în special o alimentaţie corectă, care să reducă gradul de obezitate existent în România”, a declarat Alexandru Rogobete. Iniţiativa survine în contextul în care România se confruntă cu o creştere constantă a problemelor de sănătate asociate alimentaţiei dezechilibrate, inclusiv obezitatea infantilă şi incidenţa bolilor cronice netransmisibile. Autorităţile consideră că intervenţia timpurie, prin educaţie sistematică, este esenţială pentru schimbarea comportamentelor alimentare şi a stilului de viaţă. În cadrul vizitei oficiale din Spania, ministrul Sănătăţii a subliniat şi importanţa politicilor publice dedicate sănătăţii mintale, apreciind că modelul spaniol poate fi „replicat cu uşurinţă” în România. Unul dintre pilonii acestui model este orientarea sistemului medical către tratamente realizate preponderent în regim de spitalizare de zi şi ambulatoriu de specialitate, cu limitarea internărilor continue la cazurile strict necesare. „Se încearcă, pe cât de mult posibil, ca tratamentele să fie realizate în regim de spitalizare de zi şi în regim de ambulatoriu de specialitate, iar internările în spitalizare continuă să fie realizate doar atunci când este necesar. Practic, se depune un efort semnificativ pentru reducerea duratei internărilor şi orientarea pacienţilor către spitalizarea de zi şi ambulatoriul de specialitate”, a explicat Rogobete.

• Protecţie socială şi abordare integrată pentru pacienţii cu afecţiuni psihice

Ministrul Sănătăţii a evidenţiat şi componenta de protecţie socială dezvoltată în Spania pentru pacienţii cu afecţiuni din sfera sănătăţii mintale, subliniind importanţa unei abordări integrate, care să depăşească strict cadrul medical. În acest context, Alexandru Rogobete a anunţat că, la nivelul Ministerului Sănătăţii, va fi constituit un grup de lucru dedicat implementării strategiei naţionale pentru pacienţii cu afecţiuni de sănătate mintală. Acesta va avea rolul de a adapta bunele practici internaţionale la specificul sistemului românesc şi de a propune măsuri concrete pentru îmbunătăţirea accesului la servicii, reducerea stigmatizării şi creşterea calităţii îngrijirii.

• O schimbare de paradigmă în politicile de sănătate publică

Demersul comun al Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Educaţiei şi Cercetării marchează o schimbare de abordare în politicile de sănătate publică, prin accentul pus pe educaţie, prevenţie şi intervenţii timpurii. Integrarea alimentaţiei corecte şi a sănătăţii mintale în programele educaţionale reflectă recunoaşterea faptului că problemele majore de sănătate nu pot fi abordate exclusiv prin tratament, ci necesită politici coerente de educaţie şi prevenţie pe termen lung.

Autorităţile urmează să prezinte, în perioada următoare, detalii privind structura programelor, etapele de implementare, categoriile de beneficiari, precum şi modalitatea de integrare a acestora în sistemul educaţional şi medical din România.