Premierul Ilie Bolojan a anunţat ieri că Guvernul va finaliza luna viitoare un nou pachet de măsuri fiscale şi reforme în scopul reducerii deficitului bugetar, cu scopul clar de a demonstra Comisiei Europene că ţara noastră este capabilă să îşi corecteze dezechilibrele fiscale şi să evite suspendarea fondurilor comunitare.
„Lunile noiembrie şi decembrie vor fi decisive pentru bugetul pe 2026. În decembrie ar trebui să avem pregătită legea bugetului de stat pentru anul viitor, cu ţinta deficitului, iar în noiembrie e necesar să adoptăm un pachet de măsuri”, a declarat ieri Ilie Bolojan, subliniind că direcţia guvernului este una de „disciplină fiscală şi prudenţă în cheltuieli”.
Potrivit şefului Guvernului, ţinta de deficit bugetar pentru anul 2026 este stabilită la 6% din PIB, un prag considerat „realist, dar ambiţios”, în condiţiile în care pentru anul curent Executivul estimează un deficit de 8,4% din PIB. Această scădere semnificativă necesită măsuri ferme, care, potrivit premierului Ilie Bolojan, vor viza „reducerea cheltuielilor, prioritizarea şi eşalonarea investiţiilor şi creşterea veniturilor bugetare”. Strategia, a spus el, are un dublu rol: să asigure stabilitatea macroeconomică şi să menţină credibilitatea României pe pieţele financiare internaţionale. „Vrem să menţinem capacitatea de a avea acces pe pieţe şi să menţinem o stabilitate economică”, a subliniat prim-ministrul Ilie Bolojan.
Declaraţiile şefului Guvernului au fost făcute într-o conferinţă de presă comună cu Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie, eveniment ce a avut loc la Palatul Victoria. În cadrul acesteia, oficialul european a transmis că noiembrie va fi luna în care Bruxellesul va decide dacă eforturile României sunt suficiente pentru a opri procedura de suspendare a fondurilor europene.
„Comisia Europeană va decide în noiembrie dacă măsurile de reducere a deficitului bugetar sunt suficiente pentru a opri procesul de suspendare a fondurilor europene”, a declarat Valdis Dombrovskis, care a adăugat: „Având în vedere raporturile autorităţilor române şi măsurile luate în ultimele luni, Comisia va stabili dacă România poate îndeplini cerinţele fiscale europene privitoare la procedura de deficit fiscal excesiv până la sfârşitul lunii noiembrie. Dacă evaluarea Comisiei este pozitivă, acest lucru va permite să oprească procesul de condiţii macroeconomice şi să se evite suspendarea fondurilor europene”.
Oficialul european a lăudat eforturile guvernului român, menţionând că „am lucrat îndeaproape cu Guvernul şi autorităţile române în ultima lună, mai ales cu domnul prim-ministru şi ministrul de finanţe, pentru a ne ocupa de aceste probleme urgente şi tocmai de aceea vreau să le mulţumesc pentru colaborarea strânsă”. În acelaşi timp, comisarul european a avertizat că „amploarea şi natura măsurilor luate corespund eforturilor de a face ca România să reintre în linie cu ceea ce este necesar, dar încă ne aşteptăm ca deficitul bugetar să fie de 8,4% şi este important să păstrăm un cadru solid, adică ţinta de deficit pentru 2026 trebuie respectată pentru a asigura stabilitatea financiară şi pentru a corecta până în 2030 deficitul excesiv, conform planurilor”.
În acest context, luna noiembrie devine o veritabilă probă de maturitate economică şi politică. Pe ordinea de zi a Consiliului UE, în format ECOFIN, va figura o evaluare detaliată a modului în care România a gestionat procedura de deficit excesiv, iar decizia Comisiei Europene va influenţa direct fluxurile de bani europeni.
Pentru România, acest moment nu este doar o formalitate administrativă, ci o etapă crucială în care trebuie dovedită responsabilitatea guvernamentală şi consecvenţa în reforme. Într-un context european marcat de instabilităţi şi presiuni inflaţioniste, capacitatea ţării de a rămâne eligibilă pentru fondurile europene depinde de echilibrul delicat dintre austeritate şi dezvoltare.





















































Opinia Cititorului