ÎN CONTEXTUL RĂZBOIULUI DIN UCRAINABăncile se pregătesc pentru diverse scenarii

A consemnat Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări #Adevărul - prima victimă / 17 martie 2022

Băncile se pregătesc pentru diverse scenarii

(Interviu cu Bogdan Neacşu, CEO CEC Bank)

"Sistemul nostru bancar este solid şi poate face faţă provocărilor: indicatorul de solvabilitate la nivel de sistem este de peste 22%, de două ori şi jumătate peste limita legală" "Pentru 2021, avem un nivel estimat al profitului de peste 350 de milioane de lei, în creştere faţă de anul trecut"

Băncile din ţara noastră nu pot ignora ceea ce se întâmplă dincolo de graniţa cu Ucraina, atrage atenţia Bogdan Neacşu, CEO CEC Bank. Domnia sa ne-a spus, în cadrul unui interviu: "Urmărim evoluţiile şi ne pregătim pentru diverse scenarii. Dar ce pot să spun este că în acest moment nu există motive de îngrijorare. Nu avem companii româneşti de impact cu expunere pe Rusia, băncile locale nici ele nu au expunere semnificativă. În ultimii 30 de ani am încercat să ne apropiem de Vest şi de Occident şi să atragem investitori strategici din zona occidentală. Deci nu văd că economia românească, industrii majore să depindă de capitalul din Est. Sigur, există o dependenţă la nivelul întregii Europe de gazul rusesc".

Bogdan Neacşu ne-a mai spus că sistemul nostru bancar este solid şi poate face faţă provocărilor. Indicatorul de solvabilitate la nivel de sistem este de peste 22%, de două ori şi jumătate peste limita legală, iar băncile stau foarte bine şi în ceea ce priveşte lichiditatea şi acoperirea la risc.

Referitor la rezultele financiare ale băncii, domnul Neacşu ne-a precizat: "Activele băncii s-au majorat la peste 50 de miliarde de lei la sfârşitul lui 2021, de la 32,9 miliarde de în 2019. În ceea ce priveşte profitul, pentru 2021, avem un nivel estimat de peste 350 de milioane de lei, în creştere faţă de anul trecut. Şi asta ne duce la peste 1 miliard de lei - profit net generat în ultimii trei ani".

Reporter: Ne aflăm într-o situaţie de conflict geo-politic prin care nu am mai trecut până acum. Cum apreciaţi că va evolua sistemul nostru bancar si economia, în general, in contextul in care avem un razboi la graniţă?

Bogdan Neacşu: Cred că nu se aştepta nimeni ca, în 2022, în Europa să avem confruntări de acest fel. Şi nici la nivelul sistemului bancar nu putem ignora ce se întâmplă la Est: urmărim evoluţiile şi ne pregătim pentru diverse scenarii. Dar ce pot să spun este că în acest moment nu există motive de îngrijorare. Nu avem companii româneşti de impact cu expunere pe Rusia, băncile locale nici ele nu au expunere semnificativă. În ultimii 30 de ani am încercat să ne apropiem de Vest şi de Occident şi să atragem investitori strategici din zona occidentală. Deci nu văd că economia românească, industrii majore să depindă de capitalul din Est. Sigur, există o dependenţă la nivelul întregii Europe de gazul rusesc. Ce mai vreau să punctez este că sistemul nostru bancar este solid şi poate face faţă provocărilor. Indicatorul de solvabilitate la nivel de sistem este de peste 22%, de două ori şi jumătate peste limita legală. La fel, băncile stau foarte bine şi în ceea ce priveşte lichiditatea şi acoperirea la risc.

Reporter: Cum a încheiat anul 2021 sistemul bancar? Dar institutia de credit pe care o reprezentaţi?

Bogdan Neacşu: În ciuda pandemiei şi a diferitelor măsuri de restricţie, activitatea economică a fost intensă anul trecut, ceea ce s-a reflectat şi la nivelul cererii de credite. Creditul neguvernamental a avut o creştere solidă, de 14,8%. Deci băncile au fost parte din soluţie şi au contribuit în mod decisiv la susţinerea economiei şi a clienţilor. Şi apreciez că această creştere a fost una sănătoasă, fără să afecteze calitatea portofoliului de credite. Ponderea creditelor neperformante se menţine sub 5%, la nivelul sustemului bancar.

În ceea ce priveşte profitabilitatea, la nivel de sistem, probabil vom vedea un profit cumulat pe 2021 în jurul valorii de 7 miliarde lei - un nivel foarte bun - care a fost posibil şi datorită reluării de provizioane, care se văd în venituri şi graţie unui context favorabil al dobânzilor.

Pentru CEC Bank, anul 2021 a fost unul dintre cei mai buni ani din punct de vedere al performanţei şi profitabilităţii.

Este al treilea an în care reuşim să ne consolidăm poziţia şi să avem o creştere a activelor peste media pieţei şi, în paralel, să menţinem o performanţă financiară ridicată, mult peste rezultatele istorice şi să continuăm informatizarea şi transformarea băncii.

Activele băncii s-au majorat la peste 50 de miliarde de lei la sfârşitul lui 2021, de la 32,9 miliarde de în 2019. În ceea ce priveşte profitul, pentru 2021, avem un nivel estimat de peste 350 de milioane de lei, în creştere faţă de anul trecut. Şi asta ne duce la peste 1 miliard de lei - profit net generat în ultimii trei ani.

2021 a fost un an în care am continuat modernizarea CEC într-un ritm accelerat, iar rezultatele iniţiativelor recente au devenit vizibile: am avut o dublare a numărului de utilizatori pe Internet şi Mobile Banking, noua poziţionare de imagine dă roade şi se vede în creşterea numărului de clienţi care ne-au ales pentru operaţiunile de zi cu zi (creştere peste 135.000) şi volumul de noi credite acordate. Ca iniţiative, în 2021, am lansat conturile online pentru IMM-uri, aplicaţia Smartphone POS - care transformă dispozitivele mobile în POS-uri, ne-am modernizat reţeaua internă IT şi am fost deschizători de drumuri în open-banking.

Reporter: Care au fost provocările sectorului în cel de-al doilea an de pandemie si ce perspective sunt pentru anul în curs?

Bogdan Neacşu: Ultimii doi ani au fost plini de provocări, nu doar pentru sectorul bancar, ci pentru orice companie. Dar eu cred că am reuşit să ne ridicăm la înălţimea aşteptărilor - nu au existat perturbări majore ale activităţii bancare, ale fluxurilor economice. Şi ce mi se pare important este că această criză a fost ca un duş rece care a trezit din amorţeală spiritul antreprenorial şi, pe noi cel puţin, ne-a făcut mai agili şi ne-a ajutat să facem mai repede paşi importanţi în direcţia informatizării, unde sufeream din cauza decalajelor.

Pentru 2022, urmărim evoluţia anumitor indicatori care cred că vor da semnalul pentru perspectivele economice pe termen mediu. Referitor la inflaţie, se discută mult dacă evoluţia preţurilor din energie, evoluţiile de pe piaţa forţei de muncă reprezintă un fenomen tranzitoriu sau persistent, dacă vor apărea creşteri ale şomajului sau, din contră, dacă vom asista la modificări structurale după doi ani de muncă de acasă. Şi nu în ultimul rând, se urmăreşte evoluţia unor sectoare industriale cheie - cum este cel auto, care a fost afectat de criza semiconductorilor şi perturbarea lanţurilor de aprovizionare.

Reporter: Cu ce sentiment a început anul piaţa bancară?

Bogdan Neacşu: Rezultatele bune din ultimii doi ani ne încurajează să fim optimişti. Sistemul bancar este mai solid şi într-o poziţie mai bună decât la începutul crizei. Rentabilitatea băncilor raportată la capitaluri - ROE - a fost 13,59% în septembrie 2021, în creştere faţă de 9,88% în iunie 2021, peste cea a băncilor din zona euro (3,62% la sfârşitul lunii iunie 2021). În plus, cererea de credite a fost ridicată anul trecut şi a reflectat faptul că economia este dinamică, activitatea continuă şi se fac investiţii. Şi ne aşteptăm ca această tendinţă să continue şi în 2022 şi să avem o creştere sănătoasă a creditării - de 10-12% pe an.

Pentru CEC Bank, 2022 va fi un an de efervescenţă în care să continuăm iniţiativele şi proiectele pe care le-am iniţiat, în special în zona informatizării.

Reporter: Cum percepe sistemul bancar evoluţia inflaţiei şi mişările de politică monetară ale băncilor centrale?

Bogdan Neacşu: Presiunile inflaţioniste au apărut la nivel global, nu doar în Europa sau în România. Vedem peste tot o creştere generalizată a preţurilor din energie - petrolul a ajuns la maximul ultimilor şapte ani, preţul gazelor a crescut în Europa, dar şi în SUA, sunt creşteri de preţuri la materii prime şi alţi factori de producţie care se văd în indicele preţurilor industriale. Însă rămâne de văzut dacă aceste evoluţii sunt tranzitorii sau vor persista. Şi nu cred că are nimeni un răspuns în momentul de faţă. Băncile centrale urmăresc stabilitatea preţurilor şi am văzut măsuri de răspuns la evoluţiile inflaţioniste. Dar este un reglaj fin - între a creşte dobânzile pentru a steriliza excesul de numerar din piaţă şi a nu tăia prea mult din apetitul pentru investiţii şi necesarul de finanţare al economiei - care ar fi sub presiune în cazul unor dobânzi prea ridicate.

Reporter: Care va fi evoluţia dobânzilor la credite, dar si la depozite, în acest an?

Bogdan Neacşu: Noi, ca bancă, monitorizăm şi analizăm în permanenţă evoluţia principalilor indicatori economici, suntem în legătură cu clienţii şi foarte atenţi la semnalele care ne vin direct din piaţă.

Începând din ultimul trimestru al anului trecut, am asistat la o creştere a dobânzilor pe piaţa interbancară, de la 1,5-1,6% pe an, până peste 3% în prezent. Pare o creştere importantă, dar, dacă ne raportăm la datele istorice, 3% este un nivel sănătos al dobânzilor şi nu ne aşteptăm să ridice probleme pentru calitatea portofoliului de credite. Dobânzile interbancare afectează costul surselor de finanţare şi, cu un delay mai mic sau mai mare, se reflectă şi în costul creditelor. De exemplu, marea majoritate a creditelor pentru companii sunt indexate la ROBOR, în timp ce în cazul populaţiei - la IRCC, care se ajustează cu o întârziere de un trimestru. În ceea ce priveşte evoluţiile pe tot anul, evoluţia inflaţiei va fi factorul determinant. În cazul în care creşterile de preţuri continuă şi devin generalizate - nu doar la nivelul anumitor categorii cum e acum - este posibil să vedem şi creşteri ale dobânzilor.

Reporter: Care a fost parcursul dobânzilor la credite/depozite, în sistem, dar şi la banca pe care o reprezentati, în 2021?

Bogdan Neacşu: 2021 a fost un an cu evoluţii mixte ale dobânzilor. În primele trei trimestre, dobânzile s-au menţinut la minime istorice şi, în ultimul trimestru, am asistat la o tendinţă de creştere. La CEC Bank, nu am avut schimbări majore în politica de preţuri, nici pentru activitatea de creditare, nici pentru cea de atragere de resurse. Vrem să avem oferte de credit atractive, să fim în top 5 pe credite de retail şi să rămânem principala destinaţie pentru economiile românilor.

Am văzut la nivelul pieţei, de exemplu, reduceri ale dobânzilor la depozite, uneori chiar şi la niveluri de remuneraţie la vedere. Noi ne-am ferit de o astfel de abordare şi nu am coborât cu dobânzile sub nivelul de 3% pe an, în cazul depozitelor pe termene mai lungi. Am construit în timp, cu multă muncă, baza de clienţi care ne permite să atragem resurse în piaţă şi vrem să-i păstrăm aproape. Şi pentru asta considerăm că trebuie să remunerăm în mod corect economiile pe care ni le încredinţează.

Reporter: Ce programe speciale de creditare derulaţi?

Bogdan Neacşu: Fondurile europene şi programele naţionale sunt două zone de activitate care diferenţiază CEC Bank pe piaţă. În zona fondurilor europene, avem deja peste 15 ani de experienţă, am pornit cu fondurile de pre-aderare. Şi fiind o bancă de stat, evident suntem şi parteneri în derularea şi implementarea programelor guvernamentale. Sunt foarte multe oportunităţi pe care le oferim din acest punct de vedere: de la acces la scheme de garantare gratuite pentru creditele IMM - prin mecanisme europene, la finanţări BEI cu costuri reduse, finanţări pentru proiectele cu impact major în economie - pentru care se pot obţine ajutoare de stat precum şi produse speciale destinate fondurilor europene. Cum ar fi liniile de credit, care permit atât cofinanţarea, cât şi prefinanţarea proiectelor şi care, după implementare, funcţionează în regim de credit de investiţii şi permit rambursarea pe termen mai lung. Pe lângă aceste facilităţi, evident, oferim acces şi la programele deja foarte cunoscute - cum ar fi Noua Casă şi IMM Invest.

Reporter: Ce proiecte de investiţii aveţi în acest an?

Bogdan Neacşu: Investiţiile în informatizarea şi modernizarea băncii sunt parte din planul nostru de afaceri pe perioada 2019-2023. Obiectivul este să dezvoltăm un model de afaceri hibrid, în care produsele şi serviciile bancare sunt disponibile atât online, cât şi offline prin reţeaua de unităţi. Vom investi atât în sisteme informatice, cât şi în modernizarea reţelei - vrem să fim prezenţi în zonele care se dezvoltă, cu potenţial, vom dezvolta agenţii specializate: pe credite ipotecare, pe produse destinate sectorului agricol. Am definit o listă de proiecte pe care suntem în curs să le implementăm, iar dintre cele mai importante aş menţiona ERP-ul şi core-bankingul, care vizează chiar "inima" băncii.

Reporter: Cum apreciaţi piaţa imobiliară în acest moment şi ce programe de creditare în domeniul construcţiilor şi imobiliarelor desfăşuraţi?

Bogdan Neacşu: În ultimii ani, piaţa creditelor imobiliare a avut ritmuri de creştere foarte bune, alimentate în principal de cererea pentru locuinţe noi şi, în primul an al pandemiei, am văzut şi o tendinţă de mutare la casă, la periferia oraşelor mari, în detrimentul apartamentelor mai mici de la bloc.

Odată cu majorarea costurilor la energie şi cu priorităţile Green deal, cred că vom asista la o nouă tendinţă: oamenii vor fi mai atenţi la consumul energetic şi vor căuta locuinţe eficiente sau vor investi în modernizarea şi izolarea locuinţelor existente. O locuinţă eficientă - clasa A, consumă de două ori mai puţină energie cu încălzirea decât o locuinţă clasa C - cum sunt cele mai multe din România.

În acest context, la CEC Bank am venit în întâmpinarea pieţei şi am lansat un credit ipotecar destinat caselor verzi. Vrem să încurajăm publicul să-şi eficientizeze consumul şi de aceea acest împrumut are costuri mai mici decât cele standard: nu se percepe comision de analiză, iar dobânzile sunt cu 0,1% mai mici, de la 3,75%/an.

Reporter: Cum a evoluat cererea de credite imobiliare/ipotecare în ultimul an şi ce estimări aveţi în domeniu? Simţiţi că ne aflăm într-un moment de boom imobiliar? Credeţi că urmează o cădere în piaţa imobiliară?

Bogdan Neacşu: CEC Bank este unul dintre cei mai importanţi finanţatori pe piaţa creditelor imobiliare. Soldul finanţărilor acordate pe acest segment se ridică la circa 3,5 miliarde lei şi, în ultimii doi ani, am ajutat peste 13.000 de clienţi să-şi cumpere o locuinţă.

Cererea este în creştere, dar există corespondent şi în partea ofertei: cu un număr record al autorizaţiilor de construire emise şi cu activitate intensă în sectorul construcţiilor.

Au existat creşteri de preţuri la nivelul materialelor de construcţii, care pun şi presiune pe preţurile finale. Dar nu am văzut scumpiri care să fie îngrijorătoare. Nu suntem într-o situaţie similară cu cea care a dus la criza din 2008, când a existat o creştere nesustenabilă a preţurilor pe acest segment. Atâta vreme cât creşterea preţului mediu al unei locuinţe are la bază fundamente sănătoase: un apartament nou sau un upgrade al condiţiilor locative -, nu cred că asta ar trebui să ridice motive de îngrijorare.

O uşoară încetinire a dezvoltării sectorului imobiliar pe zona construcţiei/livrărilor de locuinţe se poate preconiza, dar în niciun caz un recul.

Reporter: În ce stadiu vă aflaţi din punct de vedere al digitalizării?

Bogdan Neacşu: Dacă e să mă raportez la anul 2019, pot spune că CEC Bank a făcut un salt extraordinar în direcţia digitalizării, dar am pornit de la o bază aflată foarte jos.

În ultimii doi ani, ne-am modernizat reţeaua internă de date, am demarat înlocuirea întregii flote de bancomate şi ne extindem şi cu aparate multifuncţionale, am relansat internet bankingul şi am deschis magazinul online CEC-IN, cu care am ajuns într-o fază avansată: cam toate produsele bancare pentru persoane fizice - de la conturi, carduri, mobile banking, credite de nevoi personale - pot fi contractate online, precum şi conturi şi scrisori de garanţie pentru IMM-uri. Dar asta nu înseamnă că am terminat şi ne oprim aici.

Vom folosi experienţa şi know-how-ul pe care le-am acumulat prin crearea fluxurilor de contractare online şi vrem să scalăm aceste procese digitale şi la nivelul reţelei teritoriale. Astfel încât, pe o cerere de credit de exemplu, să avem toţi paşii informatizaţi: de la documentaţie, la diferitele aprobări. Lucrăm şi la alte proiecte importante care vizează infrastructura informatică a băncii - cum ar fi sistemul ERP şi core-bankingul, care sunt proiecte foarte complexe şi de durată.

Reporter: Ce programe de educaţie financiară derulaţi?

Bogdan Neacşu: Cred că educaţia financiară este una dintre principalele pârghii pe care le putem folosi pentru a creşte gradul de incluziune financiară. În România, doar 6 din 10 români folosesc un cont bancar, faţă de aproape 100% în UE. Suntem mai aproape de Africa decât de ţările dezvoltate din acest punct de vedere. Şi facem educaţie financiară zi de zi, prin consilierea pe care o oferim în cele peste 1 000 de unităţi, prin faptul că angajaţii noştri le explică oamenilor cum se folosesc conturile, cardurile, internet şi mobile bankingul ca să le facă viaţa mai uşoară. În acelaşi timp, sprijinim activ iniţiative în zona educaţiei financiare, printre care aş menţiona programului de educaţie financiară derulat de Asociaţia pentru Promovarea Performanţei în Educaţie (APPE) în şcoli şi licee sau iniţiativa Dreptul la Banking desfăşurată prin intermediul ARB.

Reporter: Mulţumim!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

31 Ian. 2023
Euro (EUR)Euro4.9221
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5466
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.8998
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6028
Gram de aur (XAU)Gram de aur278.5779

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro