BNR a decis menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an

Consiliul de Administraţie al Banca Naţională a României a decis, în şedinţa desfăşurată vineri, să păstreze dobânda-cheie la nivelul de 6,50% pe an, potrivit unui comunicat transmis de banca centrală.

Totodată, instituţia a hotărât menţinerea dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a dobânzii pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, au fost păstrate nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi valută ale băncilor.

Reprezentanţii BNR au precizat că deciziile au fost luate pe fondul evaluărilor disponibile şi al gradului ridicat de incertitudine din economie. În comunicat se arată că membrii Consiliului de Administraţie au optat pentru menţinerea parametrilor actuali ai politicii monetare în şedinţa din 15 mai 2026.

Potrivit băncii centrale, inflaţia anuală a revenit pe creştere în martie 2026, după perioada de temperare lentă din lunile anterioare, urcând la 9,87% faţă de 9,31% în februarie. Evoluţia a fost determinată în principal de scumpirea accentuată a carburanţilor, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Impactul a fost doar parţial compensat de diminuarea ritmului de creştere a preţurilor la energie, tarife administrate şi de încetinirea inflaţiei de bază.

La nivelul întregului trimestru I din 2026, rata anuală a inflaţiei a crescut uşor până la 9,69%, comparativ cu 9,69% înregistrat la finalul lui 2025, influenţele generate de majorarea preţurilor combustibililor şi de accelerarea dinamicii la legume, fructe, ouă şi produse din tutun depăşind efectele venite din ieftinirea gazelor naturale şi a energiei electrice.

În acelaşi timp, indicatorul CORE2 ajustat a continuat să scadă lent în primele luni ale anului, ajungând la 8,2% în martie, de la 8,5% în decembrie 2025. BNR explică această evoluţie prin efecte de bază favorabile, reducerea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare, diminuarea preţurilor importurilor şi slăbirea consumului.

Datele pentru aprilie arată însă o nouă accelerare a inflaţiei anuale, până la 10,71%, pe fondul majorării preţurilor la gaze naturale, combustibili şi tarife administrate. Banca centrală menţionează şi influenţa creşterii cotaţiei petrolului, precum şi impactul scumpirii chiriilor pentru locuinţele de stat.

Inflaţia calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), utilizat la nivelul Uniunii Europene, a urcat la 9,5% în aprilie 2026, de la 8,6% în decembrie 2025. Totodată, media anuală a inflaţiei IPC a crescut la 9%, comparativ cu 7,3% la sfârşitul anului trecut, iar media anuală a inflaţiei IAPC a avansat la 8%, faţă de 6,8% în decembrie 2025.

Conform datelor preliminare citate de BNR, economia României s-a contractat cu 0,2% în primul trimestru din 2026, după un recul de 2% în ultimele trei luni ale anului trecut. Ritmul anual al activităţii economice a coborât la -1,7%, de la 0,2% în trimestrul anterior, pe fondul unor evoluţii diferite între principalele componente ale cererii şi sectoarele economice.

Vânzările din retail şi-au accentuat declinul faţă de perioada similară a anului precedent, iar producţia industrială şi-a amplificat scăderea. În schimb, sectorul construcţiilor a înregistrat o accelerare moderată a creşterii în primele două luni ale anului. Totodată, exporturile şi-au redus avantajul faţă de importuri, în condiţiile unei încetiniri mai accentuate faţă de trimestrul IV 2025.

Deficitul comercial şi-a diminuat uşor ritmul de reducere în termeni anuali, în timp ce deficitul de cont curent a continuat să scadă în primele două luni ale trimestrului I, susţinut de îmbunătăţirea balanţelor de venituri.

Pe piaţa muncii, numărul salariaţilor din economie şi-a accelerat diminuarea în perioada ianuarie-martie 2026 comparativ cu trimestrul anterior. În schimb, rata şomajului BIM a înregistrat o scădere pe ansamblul trimestrului I, după ce urcase la o medie de 6,2% în ultimele luni din 2025.

BNR mai arată că ritmul anual de creştere a salariului brut nominal şi-a continuat tendinţa descendentă, iar costul unitar al forţei de muncă din industrie s-a redus semnificativ faţă de nivelurile ridicate consemnate în a doua jumătate a anului trecut.

În acelaşi timp, intenţiile de angajare pe termen foarte scurt şi deficitul de personal raportat de companii au continuat să se diminueze în aprilie, atingând minime istorice, însă într-un ritm mai lent decât anterior, potrivit sondajelor de specialitate.

BNR notează că principalele dobânzi de pe piaţa monetară interbancară au rămas relativ stabile în aprilie şi la începutul lunii mai, după creşterile din martie. Randamentele titlurilor de stat pe termen mediu şi lung au continuat să scadă în prima parte a lunii aprilie, însă ulterior au revenit pe creştere în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu şi al deteriorării climatului politic intern. O parte importantă a acestor creşteri a fost corectată în prima decadă din mai.

În acelaşi context, cursul leu/euro a reintrat pe o tendinţă ascendentă la mijlocul lunii aprilie, iar spre finalul lunii şi la începutul lui mai a înregistrat o depreciere accentuată, recuperată ulterior doar parţial.

Creditarea sectorului privat a continuat să accelereze uşor în martie 2026, ritmul anual de creştere ajungând la 7,1%, faţă de 6,8% în februarie. Evoluţia a fost susţinută de avansul finanţărilor acordate companiilor nefinanciare, atât în lei, cât şi în valută, în timp ce creditarea populaţiei şi-a întrerupt tendinţa de încetinire. Ponderea împrumuturilor în lei în totalul creditului privat a rămas la 67,8%.