ÎN PRIMUL SEMESTRU AL ANULUI 2022Banca Mondială arată că economia ţării noastre a crescut cu 5,8%

V.G.
Bănci-Asigurări / 4 octombrie

Banca Mondială arată că economia ţării noastre a crescut cu 5,8%

Economia românească a crescut cu 5,8% în primul semestru al anului 2022, arată raportul Băncii Mondiale "Perspective Economice Globale".

Potrivit surse citate, România a obţinut un succes impresionant în creştere şi prosperitate în ultimele două decenii. Cu toate acestea, şocurile induse de pandemia de COVID-19 şi de războiul din Ucraina au dezvăluit vulnerabilităţile structurale ale economiei, inclusiv sărăcia persistentă şi disparităţile de oportunităţi economice între regiuni şi între zonele urbane şi rurale, rigidităţile structurale pe pieţele produselor şi ale muncii, slăbiciunile politicii fiscale şi constrângerile instituţionale semnificative care împiedică utilizarea eficientă a resurselor.

Gospodăriile sărace şi vulnerabile au fost afectate în mod disproporţionat de creşterea preţurilor la alimente şi energie, în ciuda plafonării preţurilor la gaze şi energie electrică la niveluri reduse, până în martie 2023, pentru gospodăriile cu un consum mediu lunar mai scăzut. Revenirea economică puternică a contribuit la reducerea ponderii populaţiei româneşti care trăieşte cu mai puţin de 6,85 USD pe zi la preţurile PPP din 2017 la 11,7% în 2022 de la 12,1% în 2021.

Provocările cheie pe termen scurt sunt limitarea efectelor socio-economice ale conflictului din regiune şi crizele COVID-19. Presiuni inflaţioniste semnificative au dus la înăsprirea politicii monetare, ca urmare a unei poziţii acomodative. Dezechilibrele externe crescute se adaugă presiunilor valutare şi aversiunii la risc a pieţelor. Absorbţia maximă şi eficientă a cadrului financiar multianual al UE şi a fondurilor UE de următoarea generaţie, alături de reformele sprijinite de aceste programe, vor fi esenţiale pentru o redresare durabilă, sprijinind în acelaşi timp eforturile de consolidare fiscală.

Evoluţiile recente:

Economia românească a crescut cu 5,8% în primul semestru al anului 2022, în creştere cu 7,5% faţă de anul trecut. Aceasta a fost susţinută de un consum privat puternic ca răspuns la eliminarea treptată a restricţiilor COVID-19, salarii mai mari şi şomaj mai scăzut. Investiţiile au dat semne de redresare şi au crescut cu 2,2% faţă de anul trecut, impulsionate de lucrările de construcţii noi.

Consumul privat robust, împreună cu perturbările lanţului valoric global şi şocul termenilor schimbului, au condus la un deficit în creşterea comerţului cu mărfuri. Balanţa veniturilor primare s-a deteriorat şi el, adăugându-se la deficitul de cont curent deja considerabil.

Pe partea ofertei, creşterea a fost condusă de sectorul TIC, cu 23,9% faţă de anul trecut, care a beneficiat de faptul că întreprinderile au adoptat tehnologii digitale. Construcţiile au revenit şi au fost în creştere cu 2,8% faţă de anul trecut, susţinute de revigorarea segmentului clădirilor nerezidenţiale. Redresarea economică şi constrângerile ofertei de muncă au redus şomajul la 5,3% în iunie 2022, de la apogeul pandemiei de COVID-19 de 6,7% în iunie 2020.

Lipsa forţei de muncă, împreună cu o inflaţie mai mare, a dus la creşteri ale salariilor, salariile nominale nete crescând cu 12,3 la sută.

Între timp, inflaţia anuală s-a accelerat la 15% în iulie 2022, condusă de creşterea preţurilor la energie electrică, gaze şi încălzire centrală. Presiunile inflaţioniste au determinat Banca Naţională a României să majoreze treptat rata de politică monetară la 5,5 la sută la începutul lunii august 2022.

Cu toate acestea, creşterea creditului din sectorul privat a rămas puternică, în creştere cu 17,5% faţă de anul trecut în iunie 2022, condusă de împrumuturile acordate societăţilor nefinanciare.

Deficitul fiscal a scăzut la 1,7% din PIB în primul semestru al anului 2022, cu 1,2 puncte procentuale mai mic decât în ​​aceeaşi perioadă a anului trecut.

Veniturile mai mari (cu 22,9% pe an), în special din TVA (cu 26,6% pe an), au compensat creşterea cu 14,3% a cheltuielilor, dar presiunile fiscale rămân semnificative, deoarece cheltuielile recurente şi subvenţiile pentru energie ar putea umfla deficitul în acest an.

O revenire a economiei şi a ocupării forţei de muncă a însemnat că majoritatea lucrătorilor s-au întors la muncă, contribuind la aducerea veniturilor din muncă pe gospodărie aproape de nivelul de dinainte de criză, se mai arată în raportul Băncii Mondiale.

Cu toate acestea, Sondajul Rapid al Gospodăriilor din iunie 2022 a arătat că 75% dintre români sunt încă îngrijoraţi de economie. Mai mult, creşterea preţurilor la alimente şi energie a epuizat puterea reală de cumpărare a gospodăriilor, în special în rândul celor săraci şi vulnerabili.

Aproape 90% dintre gospodării au indicat că ar trebui să sacrifice alte cheltuieli pentru a face faţă inflaţiei alimentare şi energetice. Războiul din Ucraina şi alte perturbări ale lanţurilor globale de aprovizionare vor continua să afecteze economiile ţărilor gazdă pentru migranţii români, reducând remitenţele. Astfel, în ciuda redresării economice şi a ocupării forţei de muncă, sărăcia este de aşteptat să fi scăzut doar modest, la 11,7% în 2022 şi să rămână peste nivelul de dinainte de criză.

Potrivit raportului, se estimează că economia se va extinde cu 4,6% în 2022, cu previziuni supuse unui grad ridicat de incertitudine.

O încetinire globală şi o posibilă recesiune a principalilor parteneri comerciali ar putea afecta creşterea României în 2023.

"Capacitatea României de a absorbi fondurile UE va fi esenţială pentru un proces de redresare durabil, ecologic şi incluziv. Investiţiile şi reformele considerabile din cadrul Facilităţii pentru rezilienţă şi redresare, cadrul financiar multianual 2021-2027 şi alte programe finanţate de UE ar trebui să atenueze parţial impactul ratelor mai mari ale dobânzilor şi al incertitudinii asupra investiţiilor private. Fondurile considerabile ar trebui, de asemenea, să atenueze o parte din presiunile fiscale rezultate din război şi din creşterea preţurilor la energie şi alimente. Pe termen mediu, deficitele fiscale vor rămâne ridicate", se mai arată în raport.

Eforturile de consolidare fiscală rămân esenţiale şi ar trebui să abordeze deficitul structural mare, care necesită reforme pentru a consolida mobilizarea veniturilor şi a creşte eficienţa cheltuielilor.

Se preconizează că sărăcia va scădea la nivelul dinaintea crizei până în 2024. Cu toate acestea, creşterea preţurilor la alimente şi energie şi scăderea veniturilor din remitenţe ar putea însemna un proces mai lung de recuperare pentru segmentele vulnerabile ale populaţiei în următorii ani.

Un război prelungit în Ucraina poate slăbi semnificativ creşterea economică şi poate duce la o creştere a sărăciei pe termen scurt, precizează sursa citată.

Opinia Cititorului ( 9 )

  1. a crescut pe naiba!! cu inflatie de 15% e real in cadere!! a crescut pe basa consumarii treptate a surplusului de bani, de venit discretionar in timp ce se propaga costurile mari in miata.

    S c cret 

    1. Vezi ca ala de la 2 te plagiază!

      nu-i asa? :) nu citisem comentariile cand am postat ... my bad!

      dar ... great minds think alike ....de cele mai multe ori  

      Da, Valerica, mai bine taceai!

      Chiar esti rau, asa cum te autocaracterizezi. As zice, caracter gaunos! 

      Am citit de-a lungul timpului majoritatea comentariilor tale.  

      Am apucat sa citesc inclusiv mesajele sterse de catre redactie intru ajutorul tau. Sunt convins ca ei au facut-o de fapt din spirit etic.  

      Ma refer la mesajele in care tu devoalai amanunte din "casa" altora care ti-au acordat deplina incredere, punandu-te in capu la masa lor. Asta esti tu de fapt! Intelegi? Un flasc in capul mesei! 

      Domnul care se semneaza cu comentarii cretine e cu mult, dar muuuult, peste tine si intelegera ta si a majoritatii. Din pacate, el nu foloseste metodele tale parsive de persuasiune care imi amintesc de burtierele OTV-ului! Deci, nu incerca sa te urci pe podiumul lui! Mai ai mult de urcat si de invatat. 

      Mai nou, haha, vrei sa o eclipsezi si pe Neti Sandu facand analogii tematice. Mai omule,

      Mind your head: it's in Uranus!  

    daca scazi din cresterea PIB inflatia... nu mai da cu plus! ...da cu altceva. :)

    pe hartie creste, in realitate... e incendiu 

    prin cresterea numarului de bugetari, pensionari speciali si asistatilor social....ca industrie nu mai avem demult si in curind.

    d'aia merge bursa (BVB adica) asa cum merge.

    Crestere fantastica,

    banii in plus sa fie trimise urgent

    la Zelenski 

    1. merge prost google translate. Mai incearca :))))

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

29 Noi. 2022
Euro (EUR)Euro4.9184
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7383
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9890
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6933
Gram de aur (XAU)Gram de aur267.3958

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro