Indiferent de guvernul pe care-l vom avea, o corecţie fiscală este inevitabilă

Reporter: ING Bank are o perspectivă optimistă asupra economiei României pentru următorul deceniu, macroeconomiştii băncii estimând un PIB nominal de 700-800 miliarde de euro pentru anii 2034-2035 (comparativ cu un PIB de circa 350 miliarde de euro în anul 2024). Care sunt principalii factori pe care vă bazaţi această estimare?

Valentin Tătaru: Nu este neapărat o perspectivă optimistă. Aş spune că este o estimare normală, pentru un scenariu normal, bazat pe un ritm de creştere economică în linie cu ritmul potenţial al României care, în momentul de faţă, este undeva în jur de 3% pe an. Sigur că, în ultima perioadă, creşterea a fost destul de redusă - anul trecut s-a încheiat cu o creştere de 0,8% şi probabil că anul acesta nu vom fi foarte departe. Dar mesajul pe care vreau să-l transmit, legat de creşterea economică, este că România va ajunge pe locul unde dimensiunea ţării ar trebui s-o ducă, în mod natural, în Europa, ceea ce înseamnă în top zece economii. Probabil chiar puţin mai sus, nu pe locul al zecelea. Acest lucru nu înseamnă că se transformă întreaga economie, ci reprezintă evoluţia naturală a României. Ţara are a şasea populaţie din Europa ca dimensiune, ca teritoriu suntem tot pe acolo, iar trendul este destul de clar.

Reporter: Ce industrii sau sectoare ale economiei româneşti consideraţi că au cel mai mare potenţial în următorul deceniu?

Valentin Tătaru: Mă aştept ca sectoarele care deja merg bine să se maturizeze. Domenii precum IT-ul - care a ajuns undeva la 7-8% din PIB - şi construcţiile au avut o dinamică foarte bună în ultimii ani. Cred că acestea se vor integra în economie şi se vor impune ca nişte sectoare mature de acum înainte.

Producţia de energie, în mare parte regenerabilă, este încă la început, iar România are un potenţial foarte mare, atât în domeniul energiei solare, cât şi al celei eoliene. Avem şi proiectele de la Marea Neagră, mai avem câteva proiecte în ceea ce priveşte energia nucleară. Prin urmare, cred că importanţa sectorului energetic va creşte în economie.

Agricultura, eterna noastră speranţă, acum a ajuns destul de jos în PIB - undeva la 4% - ceea ce pentru o ţară cu potenţialul României cred că este foarte puţin. Aş spune însă că şi fără transformări uluitoare ale sectorului, ci doar ţinând pasul cu vremurile şi tehnologia, potenţialul este mult mai mare. Când vorbesc despre agricultură nu mă refer doar la cultivarea grâului şi a porumbului, unde deja avem recolte bune, ci la întregul ansamblu, ce include procesarea materiilor prime, ferme integrate, agricultură de mai multe tipuri. Este suficient să ne uităm la o agricultură avansată precum cea a Franţei, ca să ne dăm seama cât de complex poate fi sectorul, dar nu văd niciun motiv pentru care nu am putea replica ceva de genul acela în România.

Prin urmare, există câteva sectoare în jurul cărora putem gravita. Dar economia României este totuşi destul de mare şi de sofisticată. Este mult mai apropiată ca structură de economia Poloniei, decât de cea a Ungariei sau a Cehiei. O economie ramificată, capilarizată, destul de diversă încât, probabil, nu va depinde de un sector sau altul, ci de modul în care vom reuşi să creăm conexiunile necesare pe orizontală între diversele sectoare astfel încât să se susţină între ele.

Reporter: Într-un comunicat recent al ING Bank Romania aţi afirmat că "printr-o strategie clară de promovare a investiţiilor, România poate valorifica statutul de a şasea ţară ca mărime a populaţiei din UE pentru a atrage noi fluxuri de capital străin în perioada 2025-2035". Care sunt elementele pe care consideraţi că ar trebui să se bazeze această strategie?

Valentin Tătaru: Fluxurile nu trebuie să fie numai de capital străin. Este bine să fie şi capital străin, dar trebuie să începem să gândim şi pe plan local, unde, deja, începem să avem companii mari.

În primul rând, avem nevoie de o strategie pe termen lung, de care să se ţină guverne succesive. Asta deoarece, în foarte mulţi ani, dacă nu cumva în toţi aceşti ani, ne-a lipsit consistenţa în timp a politicilor economice. Au existat momente în care am avut politici economice bune sau anumite măsuri punctuale bune, dar care în timp au fost cumva alterate prin diferite programe ale guvernelor care s-au succedat. Sigur, intenţiile au fost bune, dar în practică asta înseamnă o anumită inconsistenţă în timp.

În opinia mea, în momentul de faţă, investiţiile ar trebui concentrate pe zonele unde avem cele mai mari alocări de fonduri europene, pentru că, în felul acesta, putem să împuşcăm deodată doi iepuri - atragem capital şi facem şi investiţii pe care, poate, nu ni le-am permite prin bugetul local. Cele mai mari alocări de fonduri sunt pe infrastructură, aproape o treime din PNRR este cumva în această zonă. De asemenea, pe economie verde şi energie regenerabilă. Urmează să vedem cum vor evolua cheltuielile militare. Sectorul pare să se dezvolte şi, din punctul meu de vedere, nu trebuie să ratăm momentul, ci trebuie să ne integrăm industria de apărare în acest demers. Durează o perioadă până să fie puse la punct, dar este destul de posibil să vedem investiţii semnificative în această zonă. De asemenea, agricultura, care nu reprezintă neapărat o direcţie strategică pentru fondurile europene, dar cred că ar trebui să fie pentru fondurile naţionale.

Reporter: România înregistrează cele mai mari deficite gemene (deficit bugetar şi deficit de cont curent) din Uniunea Europeană. Care sunt, în opinia dumneavoastră, principalele măsuri ce ar trebui implementate de urgenţă pentru corectarea acestei situaţii?

Valentin Tătaru: În primul rând, trebuie corectat deficitul bugetar, deoarece, dacă acesta este corectat, în bună măsură se va corecta şi deficitul de cont curent. Din păcate, nu prea mai avem mult timp pentru corectarea deficitului bugetar. Dacă vrem să ne încadrăm în ţinta agreată cu Comisia Europeană de 7% (n.r. deficit bugetar) şi care cumva ar valida şi rating-ul de ţară al României, cred că o reformă fiscală trebuie adoptată destul de curând. De obicei, noi rezumăm totul la creşteri de taxe, dar lucrurile nu sunt chiar atât de simple, deoarece Comisia ne cere o reformă fiscală care are mai multe capitole. De exemplu, reducerea numerarului din economie, digitalizarea ANAF, introducerea modulelor de analiză de risc la nivelul ANAF-ului pentru controale ţintite, impozitarea diferenţiată - în special pe proprietăţi, ca să nu mai plătim cam aceleaşi impozite indiferent unde trăim - şi, probabil, există şi o componentă de creşteri de taxe, în cazul nostru specific. Pentru că, din păcate, adoptăm reforma prea târziu, dacă o vom adopta, astfel încât nu prea mai există timp pentru a vedea efectele sale anul acesta, ceea ce înseamnă că trebuie compensată şi cu ceva taxe.

Despre ce taxe este vorba? Despre TVA şi/sau impozit pe venit şi/sau impozit pe dividende - câte puţin din ce s-a făcut anul. Plus măsuri legate de cheltuielile bugetare, ceea ce anul trecut, în afară de îngheţarea pensiilor, s-a făcut mai puţin. Dacă se implementează o măsură fanion prin care cumva se încearcă compensarea tuturor celorlalte - să zicem mărirea TVA-ului cu cinci puncte procentuale - riscăm apariţia unor efecte adverse mult mai mari. Mai ales în contextul în care avem această depreciere a leului care se duce puţin în inflaţie, cred că trebuie evitate măsuri bruşte, de tipul one-off (n.r. cu sensul de punctuale şi excepţionale) care să compenseze ceea ce nu s-a făcut până acum.

Reporter: Ce riscuri considerati că planează asupra economiei româneşti dacă aceste deficite nu sunt corectate rapid? Cum poate fi afectată populaţia?

Valentin Tătaru: Riscul imediat este retrogradarea rating-ului de ţară. De aici, mergând pe firul logic, vom vedea dobânzi mai mari, ceea ce probabil se va duce puţin şi în curs, în sensul că vom vedea un leu şi mai depreciat, ceea ce se va duce puţin în inflaţie.

În paralel, retrogradarea ratingului de ţară va însemna că România nu va mai fi în categoria "recomandată investiţiilor", finanţarea deficitului bugetar va fi mai dificilă şi vor trebui făcute, vrem, nu vrem, reduceri de cheltuieli în sectorul public. Probabil am ajunge cumva într-un scenariu oarecum asemănător cu cel din perioada 2008-2009, când măsurile au fost luate de urgenţă. Nu suntem încă acolo, este doar un scenariu, iar noi rămânem cumva optimişti privind evoluţia pe termen mediu şi lung a economiei României. Însă trebuie rezolvate anumite probleme stringente pe termen scurt, legate de măsurile fiscale care să asigure o reversare a trendului deficitului bugetar, începând chiar de anul acesta. Este important să nu ratăm chiar prima ţintă de 7% (n.r. de deficit bugetar) în acest an, din programul de şapte ani pe care-l avem cu Comisia Europeană. Cu siguranţă, n-ar fi un semnal bun şi am putea intra în alte probleme, legate de fondurile europene şi aşa mai departe. Este motivul pentru care sunt, să zicem, prudent optimist că, indiferent de guvernul care vine, o corecţie fiscală este inevitabilă.

Reporter: Ce impact estimaţi că poate avea asupra economiei României câştigarea alegerilor de către candidatul de extremă dreapta?

Valentin Tătaru: Traversăm o perioadă de volatilitate, iar emoţia este ridicată. În general, noi nu ne modificăm prognozele pe termen mediu şi lung în urma unei volatilităţi de câteva zile.

Reporter: Ce potenţial consideraţi că are piaţa de capital din România în următorii cinci - zece ani?

Valentin Tătaru: În comparaţie cu pieţele altor ţări din regiune, ca să nu mai vorbim de cele ale ţărilor dezvoltate, piaţa de capital din România are, în continuare, potenţial de dezvoltare. Numărul companiilor listate este relativ redus, iar lichiditatea poate fi crescută. Aş spune că piaţa noastră este mică faţă de dimensiunea economiei ţării. Sunt fundamental optimist cu privire la evoluţia pieţei noastre de capital. Nu avem cum să ştim care vor fi randamentele, dar uitându-ne la factorii fundamentali legaţi de potenţiale noi companii, uitându-ne ţările vecine, mai ales la cât de mare este bursa din Polonia, cred că potenţialul pieţei noastre este încă foarte mare. Nici măcar nu ne-am apropiat de zona să zicem normală, în ceea ce priveşte dimensiunea pieţei raportată la economie.

Reporter: Cum poate fi dezvoltată piaţa de capital?

Valentin Tătaru: În primul rând, este nevoie ca fundamentele să fie bune. Cadrul macroeconomic, cadrul fiscal şi cadrul bugetar trebuie să fie stabile. De asemenea, rating-ul de ţară trebuie să fie cât de cât stabil, dacă nu chiar cu perspective de îmbunătăţire. Toate acestea sunt elemente fundamentale care fac ca o economie să meargă bine. Bursa este, până la urmă, ca o hârtie de turnesol pentru economie - când economia merge bine, companiile vor să se dezvolte şi au nevoie de finanţare.

Unele merg la bănci, altele se îndreaptă către piaţa de capital, iar cele mai multe apelează la ambele. Peste nouă-zece ani, economia României va ajunge la 700 de miliarde de euro sau chiar mai mult. Păstrând proporţiile, ne gândim câte companii vor exista atunci, care vor fi necesităţile lor de finanţare şi care poate fi nivelul de lichiditate din economie şi de pe bursă. Nu am în vedere o strategie activă de promovare, ci văd o evoluţie naturală pentru piaţa de capital. Chiar şi piaţa bancară este relativ mică în România, astfel încât companiile sunt cumva forţate să caute lichiditate şi în alte părţi.

Reporter: Vă mulţumesc!