Abonament gratuit
Videoconferinţa “Energia în priză”Videoconferinţa “Energia în priză”

INS anunţă că PIB a scăzut cu peste 10%, Cîţu este mulţumit de evoluţia economiei

Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

INS anunţă că PIB a scăzut cu peste 10%, Cîţu este mulţumit de evoluţia economiei

INS avertizează: "În condiţiile actuale, revizuirile ar putea fi mai mari decât de obicei"

Datele statistice anunţă o economie în scădere accenuată, de la an la an, însă ministrul Finanţelor se declară mulţumit de evoluţia noastră economică, având în vedere contextul actual internaţional.

Prima jumătate a anului în curs a adus o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) de 4,6% pe seria brută (având o valoare de 440,21miliarde lei), respectiv 3,9% pe seria ajustată sezonier (cu o valiare de 510,49 miliarde lei), faţă de semestrul întâi din 2019, conform datelor provizorii publicate, ieri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

PIB-ul estimat pentru trimestrul al doilea al anului curent s-a ridicat la 238,5 miliarde lei, în scădere cu 12,3% faţă de primele trei luni ale lui 2020 şi cu 10,5% faţă de trimestrul similar de anul trecut, pe seria ajustată sezonier, potrivit comunicatului INS.

Specialiştii de la INS subliniază că, atât estimările "semnal", precum şi cele provizorii ale PIB sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţă şi a stării de alertă. Comunicatul INS arată: "Aceste dificultăţi au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a diminua, cât mai mult posibil, efectele acestor cauze asupra calităţii indicatorilor produşi.

Conform practicii curente, datele publicate astăzi (n.r. ieri) vor face obiectul unor revizuiri, conform calendarului comunicatelor de presă şi a politicii de revizuire a conturilor naţionale publicate pe site-ul INS, pe măsură ce noi surse de date devin disponibile. În condiţiile actuale, revizuirile ar putea fi mai mari decât de obicei".

Ministrul Finanţelor Publice Florin Cîţu consideră că cifrele anunţate de INS sunt bune, în contextul economic mondial. Oficialul a scris, ieri, pe pagina sa de Facebook, după ce Institutul Naţional de Statistică a publicat datele provizorii legate de evoluţia economiei noastre: "Veşti bune din economie, în contextul celei mai mari crize economice din ultima sută de ani.

În trimestrul al doilea economia a fost afectată de aproape două luni de stare de urgenţă. Totuşi, investiţiile au avut o contribuţie pozitivă la creşterea economică de 0,4 puncte procentuale. Nu cred că sunt multe ţări care pot arăta o astfel de performanţă. A doua veste bună - în iulie câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 8,1% faţă de iulie 2019.

Această creştere a venitului net de care beneficiază milioane de români este foarte importantă, mai ales în contextul crizei economice globale.

Pentru a menţine ritmul şi a asigura revenirea rapidă a economiei este nevoie ca politica fiscală şi monetară să lucreze împreună.

Spaţiul fiscal este limitat, dar mai este loc de relaxare pe partea de politica monetară, atât la dobânzi, cât şi la rezerve minime obligatorii.

Injecţia de lichiditate în economie de până acum a funcţionat perfect. Trebuie să continuăm".

INS: "La scăderea PIB au contribuit aproape toate ramurile economiei"

În prima jumătate a anului în care ne aflăm, la scăderea PIB au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii negative mai importante având următoarele ramuri: industria (-3%), cu o pondere de 19,3% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a redus cu 14,1%; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (-1,1%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 29,1%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (-0,9%), cu o pondere de 20,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 4,8%, conform comunicatului citat. Acesta arată: "Contribuţii pozitive au înregistrat următoarele ramuri: construcţiile (+0,5%), cu o pondere de 3,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 15,5%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,7%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 12,1%; administraţia publică şi apărare; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (+0,2%), cu o pondere de 16,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,5%".

INS conchide: "Din punctul de vedere al utilizării PIB, scăderea s-a datorat în principal cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a redus cu 5,3%, contribuind cu -3,5% la scăderea PIB. Contribuţii pozitive au înregistrat următoarele componente: formarea brută de capital fix, care a contribuit cu +1,2% la rata de modificare a PIB, ca urmare a creşterii volumului său cu 5,8%; consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, care a contribuit cu +0,9% la rata de modificare a PIB, ca urmare a creşterii volumului său cu 8,7%. O contribuţie negativă la scăderea PIB a avut-o exportul net (-2,3%), consecinţă a reducerii cu 15,1% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o scădere mai mică a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 9,4%".

Estimările oficialilor arată că economia noastră ar putea scădea cu 3,8% în acest an, iar deficitul bugetar s-ar cifra la 8,6% din PIB.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză prognozează o scădere a producţiei industriale de 8,6%, un recul al producţiei agricole de peste 7% şi o creştere a sectorului construcţii cu 5,6%. Comisia Europeană are estimări mai severe, apreciind că PIB-ul nostru va scădea cu 6%, până la finalul anului. În acelaşi timp, Raportul BNR asupra inflaţiei preconizează că economia autohtonă va cădea până la o valoare negativă apropiată de cea înregistrată la apogeul crizei economice din 2008-2009.

Specialişti din cadrul BCR estimează, pentru acest an, o scădere economică de -4,7%, urmată de o redresare de +3,9% în 2021 şi +3,7% în 2022. Fondurile europene semnificative alocate României (o medie anuală de 2,4% din PIB în următorul deceniu) pot susţine investiţiile în anii următori şi pot reduce efectul unui posibil proces de consolidare fiscală, arată un raport al instituţiei de credit.

Cele mai semnificative scăderi din 1995, de când Eurostat publică aceste date: PIB-ul zonei euro a scăzut cu 14,7%, iar cel al UE - cu 13,9%

În trimestrul al doilea al acestui an, încă marcat de măsurile de izolare adoptate de majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene pentru a stopa răspândirea pandemiei de coronavirus (Covid-19), PIB-ul a înregistrat un declin de 11,8% în zona euro şi de 11,4% în UE, comparativ cu precedentele trei luni, arată datele publicate ieri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Comunicatul Eurostat subliniază că acestea sunt cele mai semnificative scăderi de când Oficiul publică datele, respectiv din 1995. În primul trimestru din 2020, PIB-ul a înregistrat un declin de 3,7% în zona euro şi de 3,3% în UE, comparativ cu precedentele trei luni, arată Eurostat, conform Agerpres.

În rândul statelor membre pentru care sunt disponibile datele pentru trimestrul al doilea din 2020, comparativ cu precedentele trei luni, cel mai sever declin s-a consemnat în Spania (minus 18,5%), Croaţia (minus 14,9%), Ungaria (minus 14,5%), Grecia (minus 14%), Portugalia (minus 13,9%), Franţa (minus 13,8%), Italia (minus 12,8) şi România (minus 12,3%). La polul opus se află Lituania (minus 5,5%), Estonia (minus 5,6%), Irlanda (minus 6,1%), Letonia (minus 6,5%) şi Danemarca (minus 6,9%).

În primele şase luni din 2020 faţă de primul semestru din 2019, zona euro a înregistrat o scădere de 14,7% şi UE un recul de 13,9%, după un declin de 3,3%, respectiv 2,7%, în primele trei luni din 2020. Sunt, de asemenea, cele mai semnificative scăderi de când Eurostat publică aceste date.

Evoluţia unor indicatori economici, în primele şase luni ale acestui an faţă de perioada similară din 2019:

-Volumul producţiei industriale s-a redus cu 16,4%, cele mai vulnerabile ramuri, în contextul pandemiei, fiind cele ale industriei uşoare şi industria bunurilor de capital (fabricarea autovehiculelor, maşini şi utilaje şi fabricarea echipamentelor electrice), potrivit Hotnews;

-Comenzile noi din industria prelucrătoare s-au redus cu 14,1%, cele mai afectate ramuri fiind fabricarea altor mijloace de transport (-27%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (-25,1%) şi fabricarea produselor textile (-18,5%);

-Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut cu 0,5%, pe seama creşterii vânzărilor de produse alimentare (+7,6%), în timp ce comerţul cu carburanţi s-a redus cu 10,8%;

-Exporturile de bunuri au înregistrat o scădere cu 18,1%, în timp ce importurile de bunuri s-au diminuat cu un ritm inferior de 12,6%, susţinute de cererea internă, ajungând la un nivel de 37,3 mld euro;

-Pe piaţa muncii, efectele pandemiei au condus la reducerea cu 0,6% a numărului mediu de salariaţi (calculat ca medie aritmetică a efectivelor lunare), până la 4,94 milioane de persoane.

Opinia Cititorului ( 14 )

  1. Citu este multumit de absolut orice dupa ce fumeaza o tigare din aia de care ii place lui....

    Grigore Moisil: Daca pui o fesa pe o plita incinsa si o fesa pe un bloc de gheata, media e buna, dar, in realitate, e vai de fundul tau! Cam așa e și economia noastră,magnifică dar lipsește cu desăvârșire.

    Hai sa mai creștem pensiile și salariile cu vreo 40 de procente. Poate e mai bine

    1. Da, creșterea pensiilor speciale cu 100% și recalcularea lor pe ultimii 20 ani. Fiecare special sa aibă pensie min de 100.000 ron/luna. O lege în acest sens ar rezolva multe din pb actuale.

      Mai bine sa scada salariile fraierilor ca tine.

      Ce zici sa eliminam cele 30 miliarde pe care-i aruncam anual pe armament+securisti?

    E cu adevarat dezastruos ce se petrece in Romania. FIARA a preluat controlul, PNL minte de rupe, Iohannis e un om fara coloana vertebrala, preocupat de scaun si confort, iar economia tarii e pe tobogan abrupt.

    In tot acest timp, corporatiile FIAREI lupa in continuare pentru fragilizarea si precarizarea relatiilor de munca ale sclavilor, cu binecuvantarea statului.

    Dormiti linistiti si mergeti la vot, dragi romani. Sunt ultimele "alegeri libere" de care aveti parte.  

    Citu este un mascarici bolnav la cap!

    De fapt Citu vrea sa spuna ca pe el nu il sperie asa usor o cadere de 10% din PIB, ii trebuie o cazatura zdravana poate in genul 25-40% ca sa simta si el criza. omul asta nu traieste in realitatea in care traim ceilalti, el fumeaza cifre si, cum ne-a tot spus, este cel mai tare ministru de finante pe care l-a dat tara. deci, sictir, barfitorilor, railor, pesedistilor, hotilor, lasati-l sa lucreze pana ne facem praf de tot.

    1. Se numește "realitatea electorală".

      Așa (sau mai rău) o să o țină până la alegeri. 

      Nu știu ce tâmpiți ar vota penele pt că spune citu că economia merge bine când scade cu 10 la sută.

    sa te imprumuti cu dob de 5 % , cand ai putea s-o faci cu dob 0 , iar institutiile abilitate se fac ca nu vad , asta inseamna ca Romania este ca o stana fara caini , nu este aparata de nebunii ajunsi la putere cu scopul de a o sabota .

    1. daaa si eu vreu dobinda negativa daca la germania se poate si la noi nu ?

      bai , prostule , e vorba de Polonia , Bulgaria , Ungaria , analfabet functional !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS

Curs valutar BNR

23 Sep. 2020
Euro (EUR)Euro4.8641
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1529
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5153
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.2908
Gram de aur (XAU)Gram de aur252.2762

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Business Card
CEZ România
Smart City România
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
BTPay
Balinesse Spa
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie