Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, în România, a fost de 31.000 în anul 2025, în scădere cu 5.000 de posturi faţă de anul anterior, iar rata medie anuală a acestora s-a situat la 0,60%, cu 0,10 puncte procentuale mai puţin, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Potrivit statisticii oficiale, în cursul anului trecut, cele mai mari rate medii anuale ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (1,77%), administraţia publică (1,21%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,04%), transport şi depozitare, respectiv intermedieri financiare şi asigurări (1,02% pentru fiecare în parte).
De asemenea, conform INS, industria prelucrătoare a concentrat aproape 18% din numărul mediu anual al posturilor vacante (5.600), iar rata medie anuală a avut o valoare de 0,52%.
În acest context, arată statistica, sectorul bugetar a deţinut aproape 23% din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cu 3.300 de posturi în administraţie publică, 2.600 în sănătate şi asistenţă socială şi 1.100 în învăţământ.
La polul opus, cele mai mici valori ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au regăsit în alte activităţi de servicii (0,19%), industria extractivă (0,20%) şi tranzacţii imobiliare (0,22), arată INS.
Totodată, conform sursei citate, în aceleaşi activităţi economice s-au înregistrat şi cele mai scăzute valori ale numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante (sub 100 locuri pentru fiecare).
Faţă de anul anterior, cele mai semnificative scăderi ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în domenii precum distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-0,41 puncte procentuale), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-0,40 puncte procentuale), respectiv intermedieri financiare şi asigurări (-0,21 puncte procentuale), conform INS.
În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai relevante scăderi s-au observat în industria prelucrătoare (-2.100), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-800), respectiv sănătate şi asistenţă socială (-700), arată INS.
Pe de altă parte, creşteri mai relevante ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+0,32 puncte procentuale), respectiv în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+0,21 puncte procentuale), conform INS.
Cât priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, creşteri mai semnificative s-au regăsit în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+500 de locuri vacante), dar şi în construcţii (+200), citează INS.
Datele INS relevă faptul că, în anul 2025, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată, exprimată prin rata medie anuală, s-a evidenţiat în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (0,75%), respectiv funcţionari administrativi - grupa majoră 4 (0,72%), conform INS.
Raportat la numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai mari valori s-au observat în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (9.100 de locuri vacante) şi în cele de lucrători în domeniul serviciilor - grupa majoră 5 (4.500 de posturi), potrivit INS.
În schimb, cea mai redusă disponibilitate a cererii de forţă de muncă salariată, atât ca rată medie anuală, cât şi ca număr mediu anual de locuri vacante, s-a regăsit în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit - grupa majoră 6 (0,25%, 100 locuri vacante), respectiv membri ai corpului legislativ, Executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori - grupa majoră 1 (0,36%, 1.300 posturi vacante), citează INS.
Anul trecut, în profil teritorial, cele mai ridicate valori ale ratei medii anuale s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (0,98%), urmată de regiunile Nord-Vest (0,59%) şi Vest (0,53%), arată INS.
În acelaşi timp, angajatorii au prezentat cea mai semnificativă cerere de forţă de muncă salariată prin numărul mediu anual de locuri vacante în regiunea Bucureşti-Ilfov (12.100 de locuri vacante), reprezentând aproape 40% din totalul naţional, conform INS.
De asemenea, regiunile Nord-Vest (4.100 posturi), Centru şi Sud-Muntenia (câte 2.900) au însumat circa o treime din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante la nivel naţional, arată INS.
Cea mai scăzută valoare, atât ca rată medie anuală, cât şi ca număr mediu anual de locuri vacante, s-a regăsit în regiunea Sud-Vest Oltenia (0,25%, 1.000 locuri vacante), conform INS.
Rata medie anuală a cunoscut cele mai semnificative scăderi în regiunile Vest (-0,19 puncte procentuale), Bucureşti-Ilfov (-0,12 puncte procentuale) şi Sud-Vest Oltenia (-0,11 puncte procentuale), în timp ce numărul mediu anual al locurilor vacante a scăzut cel mai mult în regiunile Bucureşti-Ilfov (-1.300) şi Vest (-1.000), arată INS.

















































1. Crimă
(mesaj trimis de Neamțul în data de 30.03.2026, 10:41)
Este ceva criminal ce se întâmplă în România, locuri de munca disponibile in scădere,maxim vreo 60 de mii de locuri de munca daca mai punem acolo și cele din anunțuri, în fiecare zi vezi greve și disponibilizări anunțate și ce face acest guvern antinațional? Importă masiv imigranți ieftini și tineri din Asia care în câțiva ani vor produce dezastru pe piața muncii, sincere condoleanțe pentru cei care fac muncă de birou, în câțiva ani vor deveni șomeri,apoi sincere condoleanțe pentru un tânăr care are acum în jur de 40 de ani,peste 10 ani va avea probleme uriașe de supraviețuire în România