Investigaţie jurnalistică: Albania - polul crimei organizate din Europa

Sub conducerea premierului Edi Rama, Albania s-a transformat în ultimul deceniu într-un veritabil narco-stat, în care crima organizată nu doar că s-a infiltrat în instituţiile statului, dar îşi extinde influenţa cu o forţă tot mai ameninţătoare în întreaga Europă, în timp ce Bruxelles-ul continuă să afirme că susţine parcursul Tiranei către aderarea la Uniunea Europeană, se arată într-o investigaţie jurnalistică publicată astăzi de site-ul Follow The Money.

Autorul articolului, Antoine Harari, susţine că semnalele de alarmă în acest sens vin de la foşti oficiali guvernamentali, poliţişti şi procurori, oameni care au văzut fenomenul din interior şi care, în multe cazuri, au fost forţaţi să fugă din ţară pentru a-şi salva viaţa.

„De ceea ce m-am temut cel mai mult, s-a întâmplat. Ţara mea a devenit un narco-stat”, a declarat pentru sursa citată fostul inspector de poliţie Dritan Zagani, care trăieşte astăzi în Elveţia, cu identitate protejată, după ce a fost trimis în închisoare pentru că a încercat să investigheze traficanţi de droguri protejaţi chiar de Ministerul de Interne.

Episodul-cheie din 2013, când Zagani a oprit un Audi A8 suspect de transport de droguri, dar i s-a ordonat să nu îl percheziţioneze pentru că ar fi aparţinut ministrului de interne Saimir Tahiri, a devenit simbolic pentru contopirea statului cu mafia. În timp ce Zagani era trimis după gratii, Tahiri a continuat să fie protejat politic, până când în 2019, după o anchetă a Guardia di Finanza, a primit, în sfârşit, o condamnare. Zagani, condamnat la rândul lui în absenţă la şapte ani de închisoare, ştie că întoarcerea acasă i-ar aduce din nou celula.

Situaţia nu este una izolată. Conform sursei citate, Taulant Balla, fost ministru de interne şi lider al Partidului Socialist pentru diaspora, este cercetat pentru corupţie după ce apropiaţi ai acestuia au fost înregistraţi oferind aproximativ 60 de euro pentru voturile albanezilor din Marea Britanie, în condiţiile în care 2,5 milioane de albanezi trăiesc în afara ţării. Numele lui Balla apare şi în interceptările din operaţiunea internaţională asupra comunicărilor criptate Sky ECC, unde ar fi fost în contact direct cu traficanţi de droguri. Cu toate acestea, Edi Rama l-a apărat public şi l-a menţinut în funcţie.

Acuzaţiile ating şi cercul familial al premierului: fratele acestuia, Olsi Rama, a fost indicat în legătură cu o presupusă fabrică de cocaină şi a condus o maşină ulterior folosită de o grupare mafiotă, deşi a fost apoi „spălat” oficial de agenţia anticorupţie SPAK, structură creată, teoretic, pentru a proteja justiţia de interferenţe politice, dar care, în practică, a ajuns să servească tocmai consolidării puterii premierului.

Fostul viceprim-ministru Arben Ahmetaj susţine pentru Follow The Money că procurorii sunt numiţi prin filtre controlate politic şi că justiţia este folosită pentru a elimina rivali şi voci critice, motiv pentru care a cerut azil în Elveţia, acuzând intimidări asupra familiei şi prietenilor săi.

În paralel, mafia albaneză câştigă teren agresiv în Europa. În Italia, în operaţiunea Tornado din Brescia, poliţia a arestat peste 60 de persoane şi a confiscat 300 kilograme de cocaină în valoare de peste 60 de milioane euro, descoperind că „toţi şefii erau albanezi şi controlau operaţiunile de la distanţă”. În Belgia, Albania controlează plantaţii întregi de cannabis şi o mare parte din fluxurile din porturile Anvers şi Rotterdam, considerate noduri principale ale traficului de cocaină.

Europol descrie mafia albaneză drept una dintre cele cinci cele mai periculoase structuri criminale de pe continent, iar Agenţia Naţională de Criminalitate din Marea Britanie afirmă că albanezii controlează mare parte din piaţa cocainei din Regat. În Spania, în portul Algeciras, în noiembrie 2024 au fost capturate 13 tone de cocaină legate de reţele albaneze, un record istoric, iar în ultimii cinci ani, confiscările totale de cocaină în Spania au crescut de la 37 la 118 tone.

Potrivit sursei citate, modelul financiar al mafiei albaneze este radical şi eficient: elimină intermediarii şi negociază direct cu cartelurile sud-americane, uneori pe baza unui partaj de 50-50 al profitului, aşa cum afirmă membri ai Clan del Golfo. Containerele cu banane, provenite în special din Ecuador, sunt printre ascunzătorile preferate ale drogurilor, iar numărul mare de companii albaneze care importă banane ridică întrebări evidente.

În ciuda tuturor acestor dovezi, Follow The Money afirmă că Ursula von der Leyen continuă să îşi exprime sprijinul puternic pentru Edi Rama, lăudând „progresele fără precedent” ale Albaniei în reforma statului de drept şi declarând public recent: „Dragă Edi (...) Albania este pe drumul către Uniunea Europeană. Îţi mulţumesc pentru munca ta, angajamentul tău şi prietenia ta”.

Pentru albanezii care fug de sistem şi pentru autorităţile europene care se confruntă cu o explozie a traficului de droguri, aceste declaraţii par de neînţeles. „Nu înţeleg de ce Europa întoarce privirea de la realitatea din Albania”, spune Ahmetaj.

Realitate în care un stat aspirant la UE este controlat, în proporţie alarmantă, de reţele criminale care îşi extind tentaculele peste graniţele continentului. Europei i se cere să decidă dacă îşi poate permite să ignore încă puţin acest adevăr.