Investitorii se tem că acordul lui Donald Trump cu Intel marchează începutul unei ere de intervenţionism economic în SUA

Noul pachet prin care guvernul american a transformat 11,1 miliarde dolari din granturi în cadrul legii Chips Act şi alte fonduri publice într-o participaţie de 9,9% la Intel provoacă nelinişte printre investitori, care văd în această mutare începutul unei politici industriale active, cu o implicare directă a statului în marile companii private, transmite CNBC, de la care precizăm următoarele.

Acordul, anunţat vineri, a venit la scurt timp după apelul preşedintelui Donald Trump pentru demisia CEO-ului Intel, Lip-Bu Tan, şi include sprijin public din partea unor giganţi precum Microsoft şi Dell.

Totuşi, investitori precum James McRitchie afirmă că precedentul creat este periculos: ”Se transmite mesajul că preşedintele poate lua 10% dintr-o companie doar prin presiuni asupra conducerii.”

Deşi tranzacţia aduce lichiditate, Fitch Ratings avertizează că nu îmbunătăţeşte cererea fundamentală pentru cipurile Intel şi nu ridică ratingul său de credit, aflat la un pas de categoria ”junk”.

În plus, dosarul depus la autorităţi arată că acţiunea diluează participaţiile actualilor acţionari şi reduce drepturile lor de vot, expunând compania la posibile restricţii suplimentare în străinătate.

Decizia marchează o intervenţie neobişnuită într-o corporaţie americană sănătoasă, diferită de participaţiile statului la companii din timpul crizei financiare din 2008-2009.

Criticii avertizează că implicarea directă a guvernului în companii private ar putea crea conflicte între interesele naţionale şi cele corporative, ridicând riscuri suplimentare pentru investitori.

Unii analişti compară mutarea cu politicile industriale de lungă durată din Europa şi Asia, unde guvernele au participaţii la giganţi precum Volkswagen, dar investitorii americani atrag atenţia că repetarea acestor practici ar putea transforma SUA într-o economie cu trăsături de capitalism de stat.