Investitorii şi relaţiile comerciale internaţionale în timp de război

Investitorii şi relaţiile comerciale internaţionale în timp de război

Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Companii #Adevărul - prima victimă / 3 martie

Investitorii şi relaţiile comerciale internaţionale în timp de război

Războiul declanşat de ruşi în urmă cu o săptămână propagă temeri din ce în ce mai multe, în toate domeniile. Nu putem să nu ne punem întrebări legate de intenţiile de investiţii pe care oamenii de afaceri le aveau înainte de izbucnirea conflictului din Ucraina. Reprezentanţii mediului investiţional consideră, la unison, că apartenenţa României la NATO este un scut pentru ţara noastră şi că potenţialii investitori internaţionali nu ar trebui să ne ocolească, mai ales în contextul în care potenţialul de dezvoltare al României este imens, iar fondurile europene care urmează să fie atrase sunt consistente.

Cu toate acestea, cel mai probabil că oamenii de afaceri care nu aveau planuri concrete de investiţii la noi în ţară vor aştepta să vadă ce urmează şi nu se vor grăbi să-şi plaseze banii pe o piaţă la graniţa căreia a izbucnit un război.

Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA, ne-a explicat: "România nu are relaţii cu Rusia pe partea financiară, dar toate pieţele globale au scăzut din cauza aversiunii generate. Toate pieţele financiare sunt afectate, indirect. Cele mai lovite au fost cele din Rusia, dar şi cele europene sunt afectate, inclusiv a noastră. În acest context, investitorii simt o aversiune la risc şi vor fi mai precauţi".

Investitorii şi relaţiile comerciale internaţionale în timp de război

În prezent, în România activează 477 de companii care au în structura acţionariatului cetăţeni de origine rusă şi 773 de societăţi comerciale care au în structura acţionariatului cetăţeni de origine ucraineană, potrivit unei analize realizate de termene.ro. Aceasta arată că, în ambele cazuri, valorile sunt în creştere - pentru entităţile cu acţionari de origine rusă, de la 453 de companii care activau la noi în anul 2019, respectiv 391 - în 2018, iar pentru cele ucrainene de la 726 în anul 2019, respectiv 636 în 2018.

Investitorii şi relaţiile comerciale internaţionale în timp de război

Investitorii şi relaţiile comerciale internaţionale în timp de război

În ambele cazuri este vorba despre companii înfiinţate în România care au în structura acţionariatului cetăţeni de origine rusă, respectiv ucraineană, fără însă să fie obligatoriu ca aceştia să deţină pachetul majoritar sau să fie acţionari unici.

Domeniile în care sunt prezente cele mai multe firme cu acţionariat rusesc sunt IT-ul, lucrările de construcţii si comerţul. Cele mai numeroase firme din România cu capital ucrainean sunt cele din construcţii, comerţ nespecializat şi transporturi.

Din punctul de vedere al profitului mediu şi al cifrei de afaceri medii, în perioada 2018-2020, companiile cu capital rusesc s-au dovedit mai performante, potrivit analizei citate. În anul 2018, o companie cu capital rusesc obţinea, în medie, o cifră de afaceri de 2,16 milioane lei, pe când una cu capital ucrainean înregistra venituri de doar 1,55 milioane lei (cu aproximativ 0,5 milioane lei mai puţin). Decalajul s-a dublat în anul 2019, când o companie cu capital rusesc obţinea, în medie, o cifră de afaceri de 2,73 milioane lei, iar una cu capital ucrainean, cu aproximativ 1 milion lei mai puţin - mai exact 1,74 milioane lei. În anul 2020, decalajul a revenit la valoarea anului 2018 (aproximativ 0,55 milioane lei), o companie cu capital rusesc obţinând, în medie, o cifră de afaceri de 2,14 milioane lei, pe când una cu capital ucrainean a obţinut 1,69 milioane lei.

În cazul profitului, în anul 2018, o companie cu capital rusesc obţinea un profit dublu în comparaţie cu una cu capital ucrainean - 0,16 milioane lei faţă de 0,08 milioane lei. Decalajul s-a redus la jumătate în anul 2019, când o companie rusească obţinea un profit de 0,15 milioane lei, iar una cu capital ucrainean de 0,11 milioane lei (25% mai mult), acesta dispărând aproape complet în anul 2020, când ambele categorii de societăţi au obţinut un profit mediu de aproximativ 0,13 milioane lei.

În ceea ce priveşte profitabilitatea, în intervalul 2018-2020 situaţia s-a schimbat, societăţile cu capital rusesc având un indicator în scădere, de la 7,18% la 6,19%, în timp ce firmele cu capital ucrainean înregistrau o creştere de la 5,18% la 7,47%. Profitabilitatea reprezintă sumele cu care asociaţii (în cazul de faţă cetăţenii ruşi sau ucraineni care deţin companiile analizate) rămân la fiecare 100 lei încasaţi. Practic, în anul 2020, la 100 de lei facturaţi, asociaţii unei companii cu capital rusesc au rămas cu 6,19 lei, iar cei ai unei companii cu capital ucrainean - cu 7,47 lei.

Companiile cu capital ucrainean - mai stabile financiar decât cele cu ac ionariat rusesc

Firmele cu capital rusesc au o viteză de plată a datoriilor totale de aproximativ 2,5 ori mai mare comparativ cu cele cu capital ucrainean. În anul 2018, viteza medie era de 421 de zile pentru companiile cu capital rusesc şi de 163 de zile pentru companiile cu capital ucrainean, pe când în anul 2020, companiile cu capital rusesc aveau o viteză de plată de 398 de zile, comparativ cu 161 zile în cazul companiilor cu capital ucrainean.

Acest comportament este vizibil şi în cazul riscului de intrare în insolvenţă, unde firmele cu capital ucrainean stând mai bine decât cele cu capital rusesc, conform analizei citate. Astfel, în anul 2020, din 100 de firme cu capital ucrainean, 54 aveau risc scăzut de intrare în insolvenţă şi 42 aveau risc ridicat. În cazul celor cu capital rusesc, din 100 de firme, 49% aveau risc ridicat de intrare în insolvenţă, identic cu cele cu risc scăzut. În ambele cazuri, diferenţa de până la 100% este reprezentată de companii cu risc mediu de intrare în insolvenţă.

Şi din punct de vedere geografic, se observă un comportament diferit între cele două categorii de companii analizate. Companiile cu capital rusesc sunt localizate în cea mai mare parte în zona Bucureşti-Ilfov, pe când cele cu capital ucrainean, în nordul ţării - aproape de Ucraina.

În zona Bucureşti-Ilfov au sediul 266 de companii cu capital rusesc şi 259 de companii cu capital ucrainean. În cazul companiilor cu capital rusesc, acestea reprezintă 55% din totalul celor care funcţionează în România (477), iar în cel de-al doilea caz (companii cu capital ucrainean), acestea reprezintă 32% din totalul companiilor care funcţionează în România (773). Cele mai multe firme cu capital ucrainean au sediul în judeţul Suceava - 119, Iaşi şi Maramureş - 46, respectiv Cluj - 42 de companii. Restul de companii cu capital rusesc au sedii în judeţele Cluj - 24 şi Iaşi - 22 de companii, în judeţele Suceava şi Maramureş activând cumulat doar 11 astfel de companii.

Dacă în cazul companiilor cu capital ucrainean se observă şi legătura fizică pe care o au cu Ucraina, vizibilă prin numărul mare de astfel de companii amplasate în zona de graniţă, companiile cu capital rusesc sunt centralizate în special în zona Bucureşti-Ilfov, legătura acestora cu Rusia fiind mai puţin strânsă.

MIHAI IONESCU, PREŞEDINTELE ANEIR: "Aveam firme pregătite să investească în Ucraina, în perspectiva faptului că va intra în NATO"

Investitorii şi relaţiile comerciale internaţionale în timp de război

Războiul din Ucraina ne afectează atât relaţiile pe care le avem cu Rusia, care era un partener comercial important, cât şi pe cele cu Ucraina, subliniază Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR). Printre altele, domnia sa ne-a explicat: "Este o mare pierdere din punct de vedere al afacerilor comerciale. Erau firme pregătite să investească în Ucraina, în perspectiva stabilităţii şi a faptului că va intra în NATO. Acum toate aceste proiecte vor fi îngheţate, ceea ce este atât în defavoarea noastră, cât şi în defavoarea Ucrainei. Comerţul extern va fi influenţat negativ în special cu Rusia, pentru că aveam exporturi importante de făcut, iar schimburile comerciale româno-ruse se ridică la câteva miliarde de euro. Noi importăm o cantitate importantă de gaze de la ruşi, iar acum o să fie problemă cu gazele care veneau prin Ucraina". Mihai Ionescu mai consideră că investitorii occidentalii nu ar trebui să ocolească România, atâta vreme cât suntem membri NATO.

CRISTIAN PÂRVAN, PREŞEDINTELE PIAROM: "Statutul României de membru NATO oferă garanţii suplimentare"

Investitorii şi relaţiile comerciale internaţionale în timp de război

În momente de instabilitate politică şi conflicte cum este cel din Ucraina întotdeauna afacerile au de suferit, afirmă Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM). Domnia sa susţine că, totuşi, statutul României de membru NATO oferă garanţii suplimentare faţă de situaţia în care nu am fi fost în Alianţa Nord-Atlantică: "Cine are strategii să investească în România nu va fi neapărat influenţat de evenimentele în desfăşurare. Cine nu are o strategie în acest sens, probabil că va ezita să-şi modifice planurile şi să se uite acum spre ţara noastră, cu toate că România în continuare oferă foarte multe oportunităţi". În opinia lui Cristian Pârvan, în primul rând avem nevoie să acoperim o necesitate pe piaţa internă: "Finanţările acordate în următorii ani sunt consistente, iar România nu este capabilă să le cheltuiască singură. Există finanţări foarte mari şi necesităţile pieţei interne, începând cu energia, industria alimentară, logistica etc. sunt importante".

Printre altele, preşedintele PIAROM consideră că relaţia transatlantică se va consolida, în cotextul în care SUA milita oricum pentru acest lucru încă dinainte de conflictul ruso-ucrainean, iar Europa ezita, întrucât gazele din SUA sunt mai scumpe decât cele ruseşti. Vor creşte relaţiile cu Algeria şi cu toate celelalte ţări care furnizează acum anumite cantităţi de gaze şi vor fi stimulate investiţiile în regenerare, mai consideră Cristian Pârvan. Acesta apreciază: "Ar trebui să avem o politică publică pentru susţinerea producţiei de energie din surse regenerabile şi atunci investitorii se vor reorienta. Dacă vom avea o politică clară, atunci investitorii vor încerca să valorifice potenţialul ţării, dar noi acţionăm demagogic şi la întâmplare".

FLORIN JIANU, PREŞEDINTELE CNIPMMR: "Situaţia actuală - posibilă oportunitate de relocare a unor afaceri"

Investitorii şi relaţiile comerciale internaţionale în timp de război

Situaţia actuală se poate transforma într-o oportunitate de integrare pe piaţa forţei de muncă a celor care vin în România, de relocare a unor afaceri, este de părere Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), considerând că trebuie să ne continuăm vieţile, să informăm oamenii, să ne ocupăm de economia României, de bunăstarea românilor: "Situaţia s-a schimbat în ultimele zile, a escaladat, obiectivele se vor schimba şi ele, fondurile eruopene vor cunoaşte o modificare în perioada următoare. Mă uitam pe bugetele programărilor pentru perioada 2021-2027, în care migraţia şi gestionarea frontierelor aveau un buget de 22 miliarde euro, dar nu aveam acest conflict lângă noi, care presupune şi costuri economice consistente, pe lângă cele umanitare. Situaţia actuală se poate transforma într-o oportunitate de integrare pe piaţa forţei de muncă a celor care vin în România, de relocare a unor afaceri. Aceste lucruri necesită fonduri, care acum nu sunt".

Florin Jianu s-a declarat nefericit cu întârzierea demarării programelor pentru IMM-uri care sunt prinse în programul de guvernare, pentru că fiecare zi de întârziere aduce alte provocări: "Nu ne aşteptam ca săptămâna trecută să vedem un război la graniţele noastre. Cu cât întârziem demararea respectivelor programe, banii de la buget se mută dintr-o parte în alta, pe cheltuieli stringente, iar mediul de afaceri pierde. Apelul meu public către Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului este să lanseze aceste programe pentru IMM-uri. Bune, rele, să lanseze Start-up Nation, pentru că înseamnă 10.000 de antreprenori, precum şi celelalte programe".

Printre altele, domnia sa a menţionat: "În urma războiului din Ucraina, la nivelul CNIPMMR am avut o şedinţă şi avem un set de propuneri pentru guvern. Un prim lucru este că vom crea aşa-numitele one-stop-shop pentru cei care vin în România, care vor să îşi mute afacerile aici, care vor să îşi caute un loc de muncă la noi şi care vor să se integreze".

CRISTINA CHIRIAC, PREŞEDINTELE CONAF: "Investiţiile programate pentru România vor veni mai târziu"

Investitorii şi relaţiile comerciale internaţionale în timp de război

Efectele economice ale declanşării războiului din Ucraina s-au resimţit imediat nu doar în România, ci şi în întreaga Uniune Europeană, cum era, de fapt, predictibil, evidenţiază Cristina Chiriac, preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antrepreorat Feminin (CONAF). Domnia sa ne-a transmis: "Am vazut creşteri imediate de preţ pentru barilul de petrol şi cu siguranţă vor urma şi la gaze, ceea ce va aduce schimbări semnificative în economiile europene, dar nu numai. De asemenea, se aşteaptă perturbări în aprovizionarea cu energie la nivel european.

Conflictul militar a declanşat şi criza umanitară, care se suprapune peste cea pandemică şi cea energetică, accentuând şi mai mult criza economică. Din păcate, economic vorbind, nu văd o evoluţie favorabilă. Investitorii din această parte a lumii vor fi şi mai atenţi, dat fiind riscul de ţară, politic şi militar care a apărut în regiunea Europei de Est. Ca urmare, investiţiile programate pentru România vor veni mai târziu, în speranţa că lucrurile se vor aşeza în următoarea perioadă, iar incertitudinea crescută din zonă o va face vulnerabilă, volatilitatea păstrându-se pe pieţele financiare".

SORIN GRINDEANU, MINISTRUL TRANSPORTURILOR: "Transportatorii care făceau aprovizionarea prin Odessa pot veni în portul Constanţa fără taxe"

Investitorii şi relaţiile comerciale internaţionale în timp de război

În portul Constanţa, traficul cu mărfuri a crescut cu 6000-7000 de containere pe zi, faţă de ceea ce se opera până acum, a precizat, zilele trecute, Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, adăugând: "Tot ce mergea pe zona comercială în porturile ucrainene de la Marea Neagră, în acest moment vine în portul Constanţa. Sunt în jur de 6000 -7000 de containere pe zi. Parte din ele sunt destinate Republicii Moldova, ce realiza o parte din aprovizionare prin portul Odessa. CNAIR (n.red. - Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) a făcut un culoar special pentru transportul acestor containere din portul Constanţa la Vama Albiţa şi acest tip de transport este scutit de tot ce înseamnă taxe de drum, de greutate şi aşa mai departe. Acest lucru a fost decis de CNAIR pentru tot ce venea din Portul Odessa. S-a făcut acest culoar de tranzitare. Normele în Republica Moldova legate de greutate şi celelalte lucruri sunt diferite faţă de ce avem noi. Transportatorii sunt exceptaţi de la tot, astfel încât aprovizionarea pe care o făceau prin portul Odessa să o facă de la noi prin portul Constanţa".

Trebuie asigurate toate instrumentele de finanţare şi de capital astfel încât economia românească şi cetăţenii să fie protejaţi, iar proiectele de dezvoltare finanţate prin fonduri europene şi naţionale să continue, spune Adrian Câciu, ministrul Finanţelor.

În cadrul unei întâlniri pe care au avut-o zilele trecute şeful Finanţelor şi reprezentanţii băncilor, comunitatea bancară şi-a exprimat disponibilitatea să susţină finanţarea economiei, identificarea unor soluţii în sprijinul cetăţenilor care au credite, dar şi unele instrumente specifice dedicate proiectelor aferente Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi programelor structurale.

Cele două părţi au discutat şi despre necesitatea identificării unor mecanisme de finanţare prin care sistemul bancar să sprijine în continuare dezvoltarea mediului de afaceri.

Sistemul nostru bancar este solid şi pregătit să facă faţă efectelor pe care le-ar putea avea conflictul din Ucraina, au afirmat reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

Specialişti din piaţă susţin că războiul nu are consecinţe directe asupra sistemului nostru financiar şi că Rusia nu contează pe pieţele financiare din România. Nu avem bănci ruseşti în România, nu există entităţi financiare cu active ruseşti în ţara noastră, afirmă sursele noastre, precizând că există bănci mari europene, la noi, care au expunere pe Rusia, dar că acest lucru nu ne periclitează situaţia financiară.

Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale, împarte efectele războiului în două categorii - efecte secundare şi efecte de durată: "Pentru combaterea efectelor temporare, este evident că trebuie să luăm măsuri de genul accizelor. Efectele pe termen mai lung sunt legate în primul rând de indicatorul cel mai critic, de dobândă. Faţă de alţi indicatori economici, dobânda nu coboară când lucrurile merg înspre bine. Mie mi se pare că trebuie mutat interesul de la investiţie la protejarea economiei, pentru că nu avem în economie niciun fel de măsuri contraciclice. Nu avem niciun fel de susţinere, avem presiunea pe banca centrală de creştere a dobânzilor, o presiune nemeritată, şi eu cred că BNR s-a grăbit în deciziile de politică monetară abordate. Aşadar, pe termen mediu si lung, efectul este asupra dobânzii, care nu mai stă nici în puterea BNR, nici în puterea MF".

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

30 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9490
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.0469
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1652
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6367
Gram de aur (XAU)Gram de aur270.7253

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

ccib.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro