Isărescu: ”Vârful inflaţiei va fi, probabil, în jur de 9,6% - 9,7%, în septembrie”

Vârful inflaţiei va fi probabil în jur de 9,6% - 9,7%, în luna septembrie a acestui an, dar la finalul anului viitor inflaţia va intra în intervalul ţintă al Băncii Naţionale a României, a afirmat ieri guvernatorul Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei de prezentare a "Raportului trimestrial asupra inflaţiei".

Banca a revizuit în creştere de la 4,6% la 8,8% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, estimare care totuşi nu ia în considerare ultimele date privind inflaţia din iulie, care a urcat puternic la 7,8%, de la 5,7% în iunie, după ce preţurile energiei electrice au fost liberalizate începând de luna trecută, ceea ce a dus la o scumpire a electricităţii de 63%.

Mugur Isărescu a spus: ”Acesta este un calcul pe care l-am făcut anterior, care trebuie îmbunătăţit în funcţie de ce am văzut astăzi (n.r. ieri) din Indicele Preţurilor de Consum. S-a calculat care este impactul şocurilor de natura ofertei cu magnitudine amplă asupra inflaţiei în acest an şi asupra inflaţiei CORE 2 ajustat. Per total patru puncte procentuale. Acesta e motivul principal pentru care nici nu puteam să gândim o reducere de rată de dobândă. De aceea am şi folosit cuvântul amplă - o creştere amplă a inflaţiei în acest an. Două puncte procentuale din liberalizarea pieţei energiei electrice la 1 iulie. Uitându-ne pe indicele care a apărut astăzi (n.r. ieri), ceva mai mult, vreo 2,2 puncte procentuale. Al doilea şoc - efectul majorării TVA-ului pe calculele noastre, asupra inflaţiei headline, inflaţia IPC, este de 1,6 puncte procentuale şi majorarea de accize de 0,4 puncte procentuale. Patru puncte procentuale calculate săptămâna trecută, 4,2 - 4,3 puncte procentuale după datele pe care le avem astăzi. Şi pe inflaţia CORE 2 ajustat impactul este major. Sunt trei şocuri majore care vor fi resorbite în perioada următoare, dacă evităm efectele secundare, deteriorarea aşteptărilor inflaţioniste nu este uşoară după asemenea creşteri de preţuri”.

Guvernatorul a adăugat: ”În prognoză vedem o cocoaşă frumuşică, ca să zic aşa. Deci, în septembrie, când probabil va fi vârful, în loc de nouă, probabil că va fi în jur de 9,6 - 9,7, vârful de inflaţie, după care urmează o absorbţie treptată a acestor şocuri. Într-adevăr, în prognoza noastră, la sfârşitul anului viitor, inflaţia nu numai că va intra în intervalul ţintit, dar va fi chiar mai scăzută decât inflaţia prognozată în raportul precedent de inflaţie”.

• ”S-au creat premisele pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene; în baza lor am avut creştere economică şi o finanţare corespunzătoare din punctul de vedere al balanţei de plăţi”

Creşterea absorbţiei fondurilor europene este esenţială pentru evitarea recesiunii economice, a mai afirmat Isărescu.

”O premieră să spunem după mulţi ani, după patru-cinci ani, este că am intrat într-o situaţie de deficit de cerere agregată şi cu aşteptări de adâncire a acestui deficit. Din punctul de vedere al cererii globale, presiunile inflaţioniste sunt în descreştere. Aşteptările arată, să spunem, mai puţin bine din punctul de vedere al creşterii economice, ceva mai bine din punctul de vedere al inflaţiei, pe calea presiunilor din excedentul de cerere. Principalul factor care duce în jos cererea internă este frânarea dinamicii cererii de consum, în asociere cu deteriorarea semnificativă a încrederii consumatorilor şi cu încetinirea creşterii salariilor şi a resurselor împrumutate. Avem în schimb o revenire a investiţiilor, în primul trimestru al anului 2025. După restrângerea abruptă de la sfârşitul anului anterior, s-au creat premisele pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene. Cred că este esenţial, dacă vrem să evităm recesiunea, o accelerare, creşterea absorbţiei fondurilor europene. În baza lor am avut şi creştere economică şi lipsă de preţuri inflaţioniste şi o finanţare corespunzătoare din punctul de vedere al balanţei de plăţi”, a spus guvernatorul.

• ”Nu se confiscă nimic; haideţi să vedem cum funcţionează fondurile de pensii private în alte ţări”

Isărescu crede că existe multă confuzie în legătură cu legea de plată a pensiilor private, iar Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) trebuie să facă eforturi pentru a le elimina.

”Părerea mea este că ASF-ul trebuie să continue sau chiar să amplifice efortul de comunicare, inclusiv cu materiale scrise - nu este suficient să vorbeşti - trebuie să distribui materiale, pentru că am văzut că sunt foarte multe confuzii. Este un fond de pensii, nu este un depozit. Este o economisire într-adevăr a populaţiei, dar în fonduri de pensii care, peste tot în lume, au un regim de funcţionare, o lege. Şi dacă ASF-ul va continua aceste eforturi, probabil confuziile se vor diminua. Cred că acum dezbaterea publică, care este absolut necesară, este pericilitată de confuzii şi ASF-ul trebuie să facă eforturi pentru a le elimina. Să explice cum funcţionează în alte ţări, să facă un documentar. Se va tempera greu dezbaterea pentru că lumea vede mai degrabă partea rea. «Ni se confiscă banii, Ministerul de Finanţe foloseşte banii». Ei (n.r. administratorii de fonduri de pensii), ca să nu piardă din sumele reale ale acestor economisiri, trebuie să plaseze banii undeva. Deocamdată, Ministerul de Finanţe dă dobânzi mai bune decât băncile. Hai să ne liniştim puţin pentru că văd un fel de tulburare - « ne-au luat banii». Nu se confiscă nimic şi haideţi să vedem cum funcţionează aceste fonduri de pensii în alte ţări, pentru că n-am descoperit noi sistemele de pensii private”, a spus guvernatorul BNR.

Conform proiectului de lege privind plata pensiilor private, participanţii nu vor mai putea retrage întreaga sumă acumulată la împlinirea vârstei de pensionare, aşa cum este posibil în prezent, ci cel mult 25% din total, restul urmând să fie plătit lunar sub formă de pensie. În locul retragerii integrale, vor exista două opţiuni: retragere programată pe o perioadă determinată sau anuitate viageră, care va asigura plăţi lunare pe toată durata vieţii, similare unei pensii.