Iulie 2025 - a treia cea mai caldă lună iulie înregistrată pe glob: semnal de alarmă al climatologilor

Iulie 2025 a fost a treia cea mai fierbinte lună iulie înregistrată vreodată la nivel global, conform datelor prezentate de Serviciul European Copernicus privind schimbările climatice (C3S). În medie, temperaturile globale au depăşit cu 1,25°C valorile unei luni iulie din perioada preindustrială (1850-1900), consolidând tendinţa alarmantă a încălzirii globale. „Deşi seria recordurilor absolute de temperatură globală s-a întrerupt pentru moment, asta nu înseamnă că schimbările climatice s-au oprit”, avertizează Carlo Buontempo, directorul C3S.

• Pragul de 1,5°C continuă să fie depăşit frecvent

Pragul de +1,5°C, stabilit prin Acordul de la Paris ca limită critică pentru evitarea efectelor catastrofale ale schimbărilor climatice, a fost depăşit în mod regulat în ultimii doi ani. Trei dintre cele mai călduroase luni iulie din istorie s-au succedat în anii 2023, 2024 şi 2025 - o secvenţă fără precedent care confirmă accelerarea procesului de încălzire globală. Chiar dacă diferenţa pare mică, +1,25°C în medie globală înseamnă o frecvenţă crescută a valurilor de căldură, a secetei, a furtunilor extreme şi a altor fenomene meteorologice cu impact devastator.

• Căldură extremă, inundaţii şi incendii în lanţ

Luna iulie a fost marcată de fenomene meteorologice extreme pe mai multe continente:

Temperaturile au depăşit 50°C în regiuni din Orientul Mijlociu, dar şi în Turcia - pentru prima dată în istorie; Ploile torenţiale au provocat inundaţii masive în China şi Pakistan, soldate cu sute de victime; Incendiile de vegetaţie au continuat să facă ravagii în Canada, afectând zeci de mii de hectare; În Spania, peste 1.000 de decese au fost atribuite căldurii excesive - o creştere semnificativă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

„Vedem clar efectele încălzirii globale în valurile de căldură extreme şi inundaţiile catastrofale. Situaţia rămâne urgentă”, afirmă Buontempo.

• Asia, regiunea cu cele mai multe recorduri de căldură

Unsprezece ţări şi teritorii au înregistrat cea mai caldă lună iulie din ultimii 55 de ani. Dintre acestea, şapte sunt în Asia - China, Japonia, Coreea de Nord, Tadjikistan, Bhutan, Brunei şi Malaysia -, conform datelor analizate de AFP. Europa a fost, de asemenea, afectată: în nordul continentului, temperaturile s-au situat constant peste normal, iar între 1 şi 10 iulie, peste jumătate din suprafaţa continentului s-a confruntat cu o secetă severă, conform Observatorului European al Secetei (EDO).

• Situaţie mixtă în restul lumii

Deşi valurile de căldură au dominat anumite regiuni, în alte părţi ale lumii s-au înregistrat temperaturi sub cele normale. America de Nord, America de Sud, India, Australia, unele regiuni din Africa şi Antarctica au cunoscut temperaturi relativ mai scăzute, dar fără a contrabalansa tendinţa globală de creştere.

• Oceanele - un nou focar al crizei climatice

Temperatura medie a suprafeţei oceanelor în luna iulie a fost a treia cea mai ridicată înregistrată până acum. În anumite regiuni - precum Marea Norvegiei, părţi din Marea Nordului, Atlanticul de Nord, dar şi în apropierea coastelor Franţei şi Marii Britanii - s-au depăşit recorduri lunare locale. Supraîncălzirea apelor are efecte directe asupra ecosistemelor marine, a pescuitului şi a intensităţii furtunilor tropicale.

• Banchizele polare se retrag accelerat

În zona arctică, întinderea gheţii marine a fost cu 10% sub medie - a doua cea mai redusă pentru o lună iulie în cei 47 de ani de observaţii satelitare, la egalitate cu anii 2012 şi 2021. În emisfera sudică, banchiza antarctică a înregistrat a treia cea mai mică întindere pentru luna iulie. „Dacă nu stabilizăm rapid concentraţiile de gaze cu efect de seră în atmosferă, nu doar că vom vedea noi recorduri de temperatură, dar şi efectele vor deveni mai distructive. Trebuie să ne pregătim pentru acest viitor şi, mai ales, să-l evităm pe cât posibil”, avertizează Buontempo. Mediile globale de temperatură sunt calculate pe baza a miliarde de înregistrări meteorologice din satelit şi de la sol. Sistemul Copernicus, gestionat de UE, este una dintre cele mai avansate surse globale de monitorizare climatică.