IUNIE FINANCIAR3C
- Compensări derizorii la carburanţi;
- Covid revine;
- Cîţu, din contră

George Marinescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 12 iulie

3C - Compensări derizorii la carburanţi; - Covid revine; - Cîţu, din contră

Problemele din energie au continuat să ţină agenda publică şi în cursul primei luni din sezonul estival, pe fondul creşterii preţului carburanţilor. În urma deciziei luată de liderii coaliţiei PSD-PNL-UDMR, guvernul a aprobat, abia în ultima zi a lunii iunie, un act normativ prin care preţul benzinei şi motorinei este subvenţionat cu 50 de bani pe litru, o subvenţie infimă faţă de creşterea galopantă a acestor preţuri în ultimele luni, după declanşarea războiului din Ucraina. Lipsa fondurilor necesare bugetului de stat s-a făcut şi ea simţită pe parcursul lunii trecute, când s-au înteţit discuţiile privind necesitatea modificării Codului Fiscal în vederea eliminării excepţiilor de la plata unor impozite şi taxe, reducerii pragului de taxare pentru microîntreprinderi şi chiar trecerea de la cota unică la un impozit progresiv. Dezbaterile din rândul coaliţiei de guvernare pe tema modificării Codului Fiscal au fost criticate de fostul premier şi fostul preşedinte al PNL, Florin Cîţu, care, în urma acestor critici, a fost nevoit, în 29 iunie, să demisioneze din funcţia de preşedinte al Senatului, funcţie al cărei interimat a fost preluat de Alina Gorghiu.

Tot în cursul lunii iunie, pentru a reduce efectele inflaţiei şi ale crizelor actuale asupra cetăţenilor şi mediului de afaceri, Executivul a continuat să ia măsuri de protecţie socială şi pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii.

În plan naţional, am mai consemnat apariţia celui de-al şaselea val Covid, care şi-a făcut simţită prezenţa prin creşterea constantă a numărului de persoane infectate. Astfel, dacă la 1 iunie erau consemnate 300 de cazuri şi în prima săptămână a lunii trecute au fost înregistrate 1571 de persoane infectate cu variantele Omicron ale Covid 19, în ultima săptămână din luna iunie au fost constatate aproximativ 6000 de cazuri, ceea ce a dus la un total de 16.000 de persoane infectate în cursul primei luni de vară.

"Cireşarul" a adus şi o vizibilitate mai mare pe plan extern a ţării noastre şi a regiunii Mării Negre, în actualul context generat de războiul declanşat de Federaţia Eusă în Ucraina, iar acest lucru a fost consemnat mai ales la summitul Consiliului European ce a avut loc la Bruxelles şi la summitul NATO de la Madrid. Liderii europeni au stabilit că Moldova şi Ucraina pot demara negocierile de aderare la Uniunea Europeană, fiind recunoscute state candidate. La Madrid, liderii NATO au stabilit înfiinţarea celor opt grupuri avansate de luptă ale alianţei pe Flancul Estic, din care unul este sub comandă franceză în România. Mai mult, preşedintele american Joe Biden a anunţat că va trimite încă 3000 de militari în ţara noastră, care să asigure suportul înfiinţării unei brigăzi rotaţionale în România.

Cei 3000 de militari americani se vor alătura celor 2000 de soldaţi SUA cantonaţi în ţara noastră.

În afara deciziilor luate la summiturile respective, liderii politici de la Bucureşti au continuat luna trecută consultarea cu ceilalţi lideri europeni în formatele B9 şi Iniţiativa celor Trei Mări, dar şi prin vizite oficiale, cea mai importantă fiind consemnată în 14-15 iunie, când în ţara noastră s-a aflat preşedintele francez Emmanuel Macron.

Subvenţionare infimă a preţurilor carburanţilor

În 30 iunie, Guvernul, după dezbateri îndelungate şi simulări multiple făcute de miniştrii coaliţiei PSD-PNL-UDMR, a adoptat o ordonanţă de urgenţă pentru susţinerea acordării unei compensări de 50 bani pe litrul de carburant la pompă, pentru a contracara efectul creşterii preţului benzinei şi motorinei. Din reducerea totală de 50 de bani, 25 de bani sunt susţinuţi de la bugetul de stat, prin Ministerul de Finanţe, şi 25 de bani de către companii, fiind o cheltuială deductibilă. Măsura a intrat în vigoare la 1 iulie şi va fi aplicată până la 30 septembrie. Conform premierului Nicolae Ciucă, valoarea pachetului de compensare pentru această perioadă va fi de 2 miliarde de lei, jumătate din aceşti bani urmând să fie asiguraţi de la bugetul de stat.

În această perioadă, operatorii economici care comercializează carburanţi vor afişa preţul care include această reducere de preţ, iar în sistemul de gestiune şi la pompă va fi înscris preţul de vânzare fără reducerea comercială. Reducerea acordată va fi evidenţiată în mod distinct pe documentele fiscale aferente vânzărilor, bonuri fiscale şi/sau facturi.

Măsura luată de guvern a fost criticată de opoziţia politică, dar şi de cetăţeni şi de mediul de afaceri, care au considerat că reducerea preţului este nesemnificativă comparativ cu dublarea, practic, a preţurilor carburanţilor în cursul primăverii.

Referitor la nemulţumirile cetăţenilor şi antreprenorilor, preşedintele Klaus Iohannis a spus, înaintea summitului Consiliului European: "Reducerea accizelor este aparent la îndemâna guvernelor, în realitate nu e, din cauza legislaţie europene. La accize e uşor de umblat dacă vrei să le creşti. Dacă vrei să le scazi, nu se prea poate. Celelalte instrumente sunt cele nationale: se umblă la TVA, sprijin bugetar, alte mecanisme. În situaţia în care preţurile au crescut destul de mult, guvernul a ajuns la concluzia că trebuie să facă ceva atât cât se poate. Nu poţi să plafonezi preţul direct sau să subvenţionezi o parte semnificativă. Şi 50 de bani sunt 50 de bani pe care nu-i dai la pompă".

Avem primele gaze naturale din Marea Neagră

Compania Black Sea Oil&Gas a început, în 15 iunie, să extragă primele cantităţi de gaze naturale din Marea Neagră din zăcământul Midia şi a pompat în reţeaua naţională primele volume extrase din perimetrele offshore de mică adâncime Ana şi Doina. Până la finalul anului curent, cei de la Blask Sea Oil&Gas susţin că vor extrage până la finalul anului 2022 jumătate de miliard metri cubi de gaze, resursele fiind estimate la aproximativ 10 miliarde metri cubi. Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (MGD) - care va asigura 10% din cererea de gaze naturale a României - a fost realizat în ciuda dificultăţilor pandemiei şi ale războiului declanşat de Rusia în Ucraina.

"Exploatarea în premieră a gazelor naturale din Marea Neagră va consolida capacitatea României de a asigura necesarul de gaze naturale din consumul intern şi, astfel atingerea obiectivului de a fi independenţi energetic. Asigurarea necesarului de gaze naturale din resursele proprii în procent de 90% ne transformă într-o piaţă mult mai concurenţială, mai ales în perioada acestor crize suprapuse", a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă, care a reiterat disponibilitatea Guvernului pentru susţinerea celorlalte investiţii în energie din zona Mării Negre.

Tot în domeniul energiei, preşedintele american Joe Biden a anunţat, la summitul G7, care a avut loc la finalul lunii iunie, că SUA va finanţa cu 14 milioane de dolari etapa preliminară a studiilor de inginerie şi proiectare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) din ţara noastră, finanţare care asigură dezvoltarea programului nuclear civil naţional.

Protecţie socială în faţa inflaţiei

Pentru a contracara efectele asupra populaţiei ale creşterii inflaţiei şi ale crizei economice actuale la nivel global care s-a suprapus peste o criză a energiei, decidenţii politici de la Bucureşti au stabilit continuarea luării unor măsuri de protecţie socială. Astfel, în şedinţa din 2 iunie, Guvernul a stabilit acordarea în luna iulie a unui ajutor financiar de 700 lei pensionarilor ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 2000 de lei, precum şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 2000 lei.

Este vorba de aproximativ 3,3 de milioane de persoane, ale căror venituri au fost afectate de creşterea preţurilor utilităţilor publice şi bunurilor de consum, în special hrană, persoane care se află în risc de excludere socială.

O altă măsură socială a fost luată de Guvern în 30 iunie, când a aprobat ordonanţa de urgenţă prin care acordă posibilitatea persoanelor şi firmelor aflate în dificultate financiară să îşi amâne ratele bancare pentru o perioadă de maximum nouă luni. Sunt exceptate de la aplicarea actului normativ facilităţile revolving, inclusiv cele de tipul cardurilor de credit, a overdraft-ului şi a liniilor de credit acordate atât debitorilor persoane fizice, cât şi debitorilor persoane juridice. Pentru a beneficia de suspendarea rambursării ratelor de principal, a dobânzilor şi comisioanelor, este necesar ca debitorii să trimită creditorilor o solicitare în acest sens, în format letric sau prin mijloace electronice de comunicare, cel mai târziu în termen de 30 de zile calendaristice de la data la care devin aplicabile prevederile proiectului de act normativ.

Dobânda datorată de debitori corespunzătoare sumelor scadente a căror plată este suspendată se capitalizează la soldul creditului existent la finele perioadei de suspendare. Capitalul astfel majorat se plăteşte eşalonat pe durata rămasă până la noua maturitate a creditelor, ulterior perioadei de suspendare.

Debitorii, atât persoane fizice, cât şi persoane juridice, pot solicita amânarea la plată doar pentru creditele pentru care nu au înregistrat restanţe în ultimele 6 luni înainte de data solicitării suspendării obligaţiei de plată şi nu înregistrează restanţe nici la data solicitării de suspendare a obligaţiilor de plată.

Prin excepţie, pentru creditele contractate de persoane fizice în baza Programului "Noua casă" dobânda aferentă perioadei de suspendare se calculează potrivit prevederilor contractului de credit şi reprezintă o creanţă distinctă şi independentă în raport cu celelalte obligaţii din contractul de credit. La această creanţă dobânda este 0% şi plata de către debitor a acestei creanţe se va face eşalonat, în 60 de rate lunare egale, începând cu luna imediat următoare încheierii perioadei de amânare.

Sprijin pentru companiile afectate de războiul din Ucraina şi sancţiunile impuse Federaţiei Ruse

Autorităţile de la Bucureşti au mai decis sprijinirea companiilor din ţara noastră a căror cifră de afaceri este afectată de războiul din Ucraina şi de sancţiunile economice impuse Federaţiei Ruse de către Uniunea Europeană. Astfel, în 9 iunie Guvernul a aprobat un act normativ prin care instituie un mecanism pe baza căruia se pot face unele derogări, în sensul de a fi permise operaţiuni precum accesarea fondurilor necesare pentru continuarea activităţii economice, plata salariilor angajaţilor, plata utilităţilor, a serviciilor, taxelor, contribuţiilor, costurilor comerciale, furnizorilor aferenţi activităţii de producţie, achiziţie şi vânzare, etc..

Măsura a fost luată deoarece, ca urmare a sancţiunilor impuse Federaţiei Ruse, în ţara noastră au fost afectate zone precum industria metalurgică, industria auto, industrii care au impact, la rândul lor, asupra lanţurilor valorice pe orizontală şi care generează efecte multiplicatoare pentru clienţi sau furnizori. Potrivit estimărilor Ministerului Finanţelor, în aceste industrii activează un număr destul de mare de angajaţi pentru care ar putea exista riscul afectării locului de muncă. Doar în industria metalurgică sunt aproximativ 22.000 de persoane, în timp ce în industria auto se estimează că pot fi afectate 5000 de persoane dintre cele 200.000 angajate în domeniu în prezent. La acestea, bineînţeles, se adaugă şi lanţurile valorice pe orizontală, clienţi şi furnizori.

Pentru a veni în sprijinul agenţilor economici din ţara noastră care se confruntă cu dificultăţi financiare, Executivul a decis, în 17 iunie, aprobarea prelungirii datei la care se raportează obligaţiile bugetare restante la 31 decembrie 2021 şi care pot face obiectul restructurării. Prin acelaşi act normativ, Guvernul a decis prelungirea până la 31 decembrie 2026 a aplicării taxării inverse a TVA pentru mai multe produse şi servicii, precum şi mărirea accizelor pentru băuturile fermentate, necarbonatate sau spumoase care au o concentraţie alcoolică de peste 8,5%.

În 23 iunie, Guvernul a stabilit realocarea fondurilor din plafonul de garanţii pentru anul 2022 al Programului IMM-Invest România, Subprogramul AGRO IMM Invest, pentru a răspunde tuturor solicitărilor de garantare şi a facilita astfel cât mai multor firme accesul la finanţare.

Astfel, plafonul garanţiilor de stat care pot fi emise în favoarea FNGCIMM va fi în sumă de 3,820 miliarde lei, iar alocarea în favoarea FGCR, în sumă de 1,180 miliarde lei. Această modificare asigură resurse financiare unui număr cât mai mare de IMM-uri şi, implicit, susţine proiectele de investiţii şi contribuie la protejarea locurilor de muncă.

Cheltuieli publice crescute, riscuri sistemice accentuate

Deciziile luate de Guvern nu au redus însă problemele cu care se confruntă bugetul de stat. Astfel, în 25 iunie, la prezentarea execuţiei bugetare pe primele cinci luni ale anului, Ministerul Finanţelor arăta că deficitul bugetului general consolidat a crescut la 1,57% din Produsul Intern Brut, ceea ce înseamnă un deficit de 20,9 miliarde lei. La acest deficit a contribuit şi creşterea cu 15,2% a cheltuielilor bugetului general consolidat comparativ cu primele cinci luni ale anului 2021, majorare care s-a concretizat în creşterea deficitului cu 0,37% din PIB.

O problemă pentru Ministerul Finanţelor în cursul lunii trecute a reprezentat-o faptul că, pentru finanţarea deficitului bugetar, a atras prin licitaţii doar 1,9 miliarde lei, adică doar 43% din planificarea de la debutul lunii. Oricum, până acum, în primele şase luni ale lui 2022, Ministerul Finanţelor s-a împrumutat cu aproximativ 70 miliarde lei, jumătate din suma împrumutată fiind t atrasă prin emisiunile de datorie de pe pieţele externe.

Împrumuturile slabe în lei din iunie - doar două emisiuni de titluri de stat au fost suprasubscrise, iar alte trei au fost eşuate complet ceea ce arată un interes foarte mic pentru obligaţiunile emise de guvern - au fost compensate de emisiunile de titluri de stat Fidelis, derulate prin Bursa de Valori Bucureşti (BVB), prin care Ministerul Finanţelor a atras 1,44 miliarde lei, care duce totalul pe luna iunie la 3,4 miliarde de lei.

În 21 iunie, Banca Naţională a României a publicat raportul asupra stabilităţii financiare, în care afirmă că gradul de incertitudine privind evoluţiile macroeconomice la nivel global au crescut substanţial faţă de finalul anului trecut şi că riscurile la adresa economiei interne s-au accentuat în prima jumătate a anului 2022.

BNR menţionează în raport: "Au fost identificate două riscuri sistemice de nivel sever: incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice, războiului din Ucraina şi al pandemiei COVID-19 şi deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a evoluţiilor geopolitice şi internaţionale, primul migrând din categoria de risc sistemic ridicat. Celelalte două riscuri sistemice identificate, cel privind întârzierea reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental se menţin la un nivel ridicat, cu perspective de creştere în cazul primului risc şi, respectiv, de menţinere pentru cel de-al doilea".

Documentul citat precizează că declanşarea războiului din Ucraina a generat presiuni suplimentare asupra preţurilor la energie, combustibili şi materii prime.

Pregătiri pentru implementarea noului Concept NATO

Summit-urile Formatului Bucureşti 9, Iniţiativei celor Trei Mări, Consiliului European şi NATO desfăşurate pe parcursul lunii trecute au configurat noul concept strategic al alianţei politico-militare, în care acţiunile Federaţiei Ruse au fost definite drept ameninţări la adresa alianţei şi Marea Neagră a fost declarată zonă de interes strategic. Pentru a face faţă noilor cerinţe stabilite la summitul NATO de la Madrid, Guvernul a decis, în cursul lunii iunie, trimiterea în Parlament a proiectului de lege pentru realizarea capabilităţii operaţionale aeriene de tranziţie prevăzută în Concepţia de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului ,,Avion multirol al Forţelor Aeriene". Conform proiectului de lege, Guvernul României va atribui Guvernului Regatului Norvegiei contractul de achiziţie a 32 de aeronave F-16, cu suport logistic iniţial, şi a unui a pachet de bunuri şi servicii complementar (de la Guvernul Statelor Unite ale Americii).

În contextul războiului din Ucraina, pentru a oferi sprijinul solicitat de autorităţile de la Kiev, Executivul a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care stabileşte că forţele destinate apărării naţionale pot scoate produse din rezervele proprii în vederea realizării de donaţii către statele aliate sau partenere, la solicitarea acestora. Atât preşedintele Klaus Iohannis, cât şi premierul Nicolae Ciucă au refuzat să specifice în ce constă ajutorul militar oferit de ţara noastră Ucrainei.

Tot pentru a veni în sprijinul ţării vecine, preşedintele Iohannis a propus, cu prilejul vizitei efectuată la Kiev în 16 iunie alături de preşedintele francez Emmanuel Macron, de cancelarul german Olaf Scholz şi de premierul italian Mario Draghi, realizarea unor coridoare albastre în Marea Neagră pentru exportarea cerealelor din Ucraina. Propunerea preşedintelui român nu s-a concretizat şi de aceea, pentru a fluidiza activitatea din Portul Constanţa - paralizat de mărfurile ucrainene - şi din porturile Galaţi şi Brăila, precum şi din alte puncte de frontieră, Guvernul a decis suplimentarea personalului Autorităţii Vamale cu 324 de noi angajaţi.

OCDE a adoptat Foaia de parcurs pentru aderarea ţării noastre

Consiliul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), a adoptat în şedinţa din 10 iunie 2022 foaia de parcurs pentru aderarea României la organizaţia respectivă şi o serie de recomandări pentru autorităţile din ţara noastră.

Dacă în Foaia de Parcurs au fost stabiliţi termenii, condiţiile şi etapele procesului de aderare a României la OCDE şi alinierea legislaţiei, politicilor şi practicilor interne cu cele ale organizaţiei respective, recomandările privesc domenii esenţiale pentru dezvoltarea economică şi socială, precum politica pentru întreprinderi mici şi mijlocii, oportunităţi mai bune pentru tineri, combaterea infracţiunilor fiscale sau dezvoltare durabilă.

Cadru legislativ pentru Cloud-ul Guvernamental

Membrii Cabinetului Ciucă au aprobat în şedinţa din 27 iunie o ordonanţă de urgenţă prin care au reglementat regimul juridic general privind înfiinţarea, administrarea şi dezvoltarea, la nivel naţional, a unei infrastructuri de tip cloud hibrid - Platforma de Cloud Guvernamental. Aceasta are ca scop utilizarea serviciilor de tip cloud de către autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale. Platforma va fi constituită dintr-o componentă de cloud privat, denumită "Cloud-ul Privat Guvernamental", şi din resurse şi servicii publice certificate din alte tipuri de cloud publice sau private. Modul de utilizare a Platformei şi modul de realizare a interconectării la nivel de servicii între componentele sale vor fi stabilite într-un Ghid de Guvernanţă a Platformei, unde vor fi prevăzute standarde, reguli, orientări sau caracteristici pentru activităţi sau rezultatele acestora, care vizează atingerea gradului optim de calitate, precum şi reguli şi obligaţii în relaţia dintre furnizorul şi utilizatorul de servicii de tip cloud.

Praguri mai mari pentru achiziţiile directe

Camera Deputaţilor a aprobat în 21 iunie, în calitate de for decizional, legea care prevede dublarea pragurilor privind valoarea achiziţiilor directe. Prin respectivul act normativ, autorităţile şi instituţiile publice vor putea efectua achiziţii directe, fără licitaţie, pentru produse sau servicii cu valoare mai mică de 200.000 lei, respectiv lucrări cu valoare mai mică de 560.000 lei. Autorităţile contractante vor avea obligaţia de a consulta minimum trei operatori economici pentru achiziţiile a căror valoare estimată este între 140.000 lei şi 200.000 lei, fără TVA, pentru produse şi servicii, respectiv între 300.000 lei şi 560.000 lei, fără TVA, pentru lucrări. Dacă în urma consultării autoritatea contractantă primeşte doar o ofertă valabilă din punct de vedere al cerinţelor solicitate, achiziţia poate fi realizată. Autoritatea contractantă are şi dreptul de a achiziţiona pe baza unei singure oferte, dacă valoarea estimată a achiziţiei este mai mică sau egală cu 140.000 lei, fără TVA, pentru produse şi servicii, respectiv 300.000 lei, fără TVA, pentru lucrări.

Avertizorii de integritate lăsaţi fără apărare

Legea avertizorilor de integritate a trecut de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, dar nu respectă directiva europeană în materie, deoarece limitează drepturilor acestora. Astfel, raportarea anonimă este exclusă de lege, iar avertizorii anonimi nu beneficiază de nicio protecţie, deşi directiva europeană le acordă protecţie. Legea adoptată de Parlament a scăzut cu două treimi amenda pentru dispunerea, de cel puţin două ori, a unor represalii în considerarea aceleiaşi raportări. Mai mult, avertizorii au dreptul de a divulga public informaţiile privind încălcarea legii doar după trei luni şi doar dacă au raportat intern în prealabil. Legea a fost atacată la Curtea Constituţională de parlamentarii USR şi a fost criticată de Laura Codruţa Kovesi, procuror şef al Parchetului European.

Opinia Cititorului ( 8 )

  1. BVB PER pana la DUMNEZEU = trantire

    s c cret  

    1. După părerea mea un stat cu adevărat eșuat este acolo unde președintele declara la TV falimentul național dar rămâne în funcție pentru confortul sau personal asumat public (palat, mobilier stil din esențe aromatice, grădini răcoroase, teren de tenis, piscina, indemnizatii/pensii, locunta/țe de serviciu etc etc)

    las ca ne salveaza yankeii si ue ca doar ne jumulesc toate resursele si au cumparat toate resursele ...cu ajutorul dragilor guvernanti.

    1. Ca la Bechtel

    Covid revine si fara vaccin.

    Acum salvarea este masca FFP2 sau 3 si purtata cu simt de raspundere. 

    1. salvarea fricoșilor e groapa, alt leac n-au

    daca opresti sporurile pentru pacientii declarati covid primite de medicii " din linia intai " dispare si covidul instant fara nici un vaccin , fac prinsoare ca asta este secretul covidului .

    1. dar vai, dar cum, eroii ? eroi pe bani? cum vine asta ?

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Energia 2022”
Apanova
BTPay
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

06 Oct. 2022
Euro (EUR)Euro4.9366
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.9920
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0780
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6319
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.3180

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

solarenergy-expo.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro