Izolarea termică a clădirilor din Franţa nu aduce performanţa energetică promisă

Institutului Naţional de Statistică şi Studii Economice (INSEE) din Franţa a publicat recent un studiu în care este evaluat efectul izolării termice asupra consumului de energie, iar concluziile arată că eficienţa este departe de ceea ce arătau modelele teoretice, pe fondul unor costuri mari, a căror amortizare se face după mai bine de un secol.

Autorii studiului cu titlul "Effets de l'isolation thermique des logements sur la consommation reelle d'energie residentielle" au comparat consumul de electricitate şi gaze naturale înainte şi după lucrările de izolare ale caselor individuale, pe baza datelor obţinute de la circa un milion de gospodării care au instalate contoare inteligente.

Înainte de prezentarea metodologiei şi rezultatelor, în articol se avertizează că "literatura economică arată existenţa unui decalaj de performanţă energetică, adică o diferenţă substanţială între economiile convenţionale prevăzute de modelele ex-ante şi economiile reale măsurate ex-post".

Acest lucru a fost observat şi în Franţa. Astfel, economiile de energie măsurate sunt cu mult sub previziunile oficiale, în condiţiile în care lucrările de izolare subvenţionate au ca rezultat o reducere de 5,4% a consumului trimestrial de energie electrică şi de 8,9% a consumului de gaz, adică mai puţin de jumătate din economiile teoretice promise.

Cea mai mare parte a acestor economii provine din măsurile de izolare a pereţilor, podelelor, mansardelor şi acoperişurilor. În ceea ce priveşte izolarea ferestrelor şi a uşilor, efectul este redus în ceea ce priveşte consumul de de gaze pentru locuinţele încălzite cu gaze naturale şi nesemnificativ asupra energiei electrice pentru locuinţele încălzite cu energie electrică.

Eficienţa efectivă a lucrărilor de izolare termică se situează între 36% şi 48% din eficienţa teoretică estimată şi corespunde unei reduceri a emisiilor de CO2 cu 40 kg pe an pentru locuinţele încălzită cu energie electrică şi de 200 kg pe an pentru locuinţele încălzite cu gaze naturale.

Autorii studiului au mai descoperit o creştere a consumului de energie la nivelul gospodăriilor cu venituri mici care primesc subvenţii pentru izolarea locuinţelor, fenomen explicat prin faptul că se încearcă obţinerea unui confort mai mare prin încălzirea suplimentară.

Deficienţe majore au fost observate şi în ceea ce priveşte randamentul economic al costurilor de eficientizare energetică.

Analiza arată că la un cost mediu al izolaţiei de 14.300 de euro, economia de energie este de circa 120 de euro pe an, adică sunt necesari 120 de ani pentru amortizarea investiţiei. Toate calculele se modifică substanţial dacă se iau în considerare lucrările suplimentare de întreţinere pentru o perioadă de un secol şi tendinţa de creştere a preţurilor energiei.

Programele guvernamentale de subvenţionare a izolării locuinţelor din Franţa, cum este MaPrimeRenov', distribuie subvenţiile fără o verificare a calităţii lucrărilor, iar studiul evidenţiază că există probleme semnificative grave legate de calitatea renovărilor.

În aceste condiţii sunt încurajate renovările parţiale, care au efecte reduse asupra performanţei energetice a clădirilor. Cu alte cuvinte, este vorba despre o alocare defectuoasă a resurselor financiare.

Un analist francez a precizat că "studiul de la INSEE confirmă faptul că economiile de energie sunt dezamăgitoare, randamentul investiţiilor este practic inexistent, iar comunicarea oficială continuă să se bazeze pe cifre extrem de supraestimate", iar concluzia sa este că "renovarea energetică, aşa cum se practică în prezent, este mai presus de toate o cortină de fum politică, cu cifre umflate, şantiere de construcţii de proastă calitate şi subvenţii care se risipesc".

Un studiu similar realizat la nivelul gospodăriilor din Germania în urmă cu câţiva ani a condus la concluzii similare, care pun sub semnul întrebării eficienţa tuturor programelor de izolare termică din Europa, nu numai din perspectiva randamentului financiar nesemnificativ al investiţiilor, care le plasează în categoria alocării defectuoase iresponsabile a resurselor limitate.