Jocurile de noroc online, noua ţintă fiscală a UE?

Victor Negrescu, vicepreşedinte al Parlamentului European, doreşte ca Uniunea Europeană să introducă o taxă la nivel european pe profiturile companiilor din industria pariurilor şi jocurilor de noroc online, iar banii să fie direcţionaţi explicit către educaţie, formarea competenţelor şi politici de tineret, într-un moment în care Bruxelles-ul caută disperat surse noi de finanţare, iar multe dintre ideile puse pe masă ar putea ajunge să afecteze direct România.

Într-o postare pe pagina oficială de Facebook, Victor Negrescu precizează: „Europa nu are suficiente resurse financiare pentru nevoile actuale, inclusiv ale României. Multe dintre propunerile discutate pentru generarea de venituri suplimentare ne-ar afecta direct ca ţară. De aceea, cu susţinerea social-democraţilor europeni, am propus o alternativă viabilă pentru a finanţa educaţia şi politicile de tineret: taxarea la nivel european a companiilor din industria pariurilor şi jocurilor de noroc online.

Mai mult, împreună cu intergrupul Parlamentului European privind educaţia am propus un amendament, semnat de peste 20 de eurodeputaţi, prin care solicităm ca 20% din viitorul buget european pe termen lung să meargă către educaţie şi formarea competenţelor”.

Vicepreşedintele Parlamentului European a invocat explicit faptul că taxarea profiturilor variază masiv în UE, de la aproximativ 5% în Malta până la aproape 40% în Austria, iar această asimetrie distorsionează competiţia şi împinge o parte din industrie spre jurisdicţii „prietenoase”, de unde vinde servicii în toată Europa, inclusiv în România.

Potrivit declaraţiilor lui Victor Negrescu date pentru Agerpres, există o evaluare realizată de structura de cercetare a Parlamentului European, la solicitarea sa, care arată că industria avea în 2022 o cifră de afaceri de 130 de miliarde de euro, iar „cel mai probabil” astăzi vorbim de aproape 200 de miliarde de euro, pe un trend de creştere anuală de minimum 5%. În acest tablou, o taxă europeană, chiar şi la un nivel iniţial de 1%, aşa cum este propunerea avansată ca punct de pornire, ar putea genera, potrivit domnului Negrescu, „zeci de miliarde” la bugetul comun, fără să fie o lovitură directă pentru consumator sau pentru bugetele naţionale.

În paralel, datele de piaţă arată cât de mare este componenta online a fenomenului şi cât de rapid se extinde. European Gaming and Betting Association indică venituri din gambling online în Europa de 47,9 miliarde de euro în 2024. Dacă punem această cifră lângă estimarea invocată de Victor Negrescu privind ordinul de mărime al industriei şi lângă realitatea că operatorii sunt, prin definiţie, transfrontalieri, concluzia devine greu de evitat: UE are o piaţă integrată în practică, dar un cadru fiscal şi de control fragmentat, care creează concurenţă neloială, lasă loc evaziunii şi face ca o parte relevantă din bani să iasă din spaţiul european, în timp ce statele gestionează efectele secundare, de la dependenţă până la protecţia insuficientă a minorilor.

Vicepreşedintele Parlamentului European îşi construieşte argumentul exact pe această fractură: dacă Europa vrea bani pentru priorităţi reale, cum sunt educaţia, competenţele şi tineretul, atunci cea mai onestă soluţie este să nu inventeze încă o taxă care să afecteze inclusiv România, ci să ia o felie din profiturile unei industrii care beneficiază masiv de piaţa unică, dar care nu întoarce proporţional valoare către proiectul european. În logica domniei sale, nu e vorba doar de venituri, ci şi de ordine: reguli europene clare, combaterea activităţilor ilegale, un mecanism comun de taxare suplimentară bazat pe profitul companiilor şi o destinaţie bugetară explicită, care să transforme taxa pe jocuri de noroc online într-o taxă pentru educaţie, cu finanţare direcţionată către şcoală, formare, competenţe digitale şi prevenţie.