Kaspersky: Peste 250.000 de atacuri cibernetice deghizate în anime

De la Naruto la Attack on Titan, infractorii cibernetici folosesc tot mai des anime-urile şi alte preferinţe ale Generaţiei Z ca momeală, se arată într-un comunicat remis redacţiei. Într-un raport nou care acoperă perioada Q2 2024 - Q1 2025, Kaspersky a identificat peste 250.000 de atacuri cibernetice mascate sub forma unor anime-uri populare şi alte emisiuni sau platforme de streaming îndrăgite de publicul tânăr. Pentru a ajuta Generaţia Z să recunoască aceste riscuri şi alte pericole din mediul digital, Kaspersky lansează "Case 404" - un joc interactiv de educaţie cibernetică, care îi învaţă cum să îşi protejeze viaţa digitală.

Pentru mulţi membri ai Generaţiei Z, streamingul nu este doar o activitate recreativă, ci un mod de viaţă care le oferă conexiune cu personaje, lumi şi comunităţi care le definesc identitatea. De la anime-uri până la maratoane de filme cu tentă nostalgică, legătura emoţională pe care Gen Z o are cu universurile de pe ecran este profundă. Acest ataşament unic generează un paradox de securitate: cu cât un utilizator este mai implicat emoţional, cu atât este mai uşor de păcălit - iar entuziasmul Generaţiei Z devine tot mai exploatabil pentru infractorii cibernetici.

Acest fenomen este deosebit de vizibil în cultura anime. Peste 65% dintre tinerii din Gen Z urmăresc anime-uri în mod regulat, această generaţie fiind cea mai implicată în consumul de anime din istorie. În cadrul analizei, experţii Kaspersky au ales cinci titluri de anime extrem de populare în rândul tinerilor: Naruto, One Piece, Demon Slayer, Attack on Titan şi Jujutsu Kaisen. S-au înregistrat 251.931 de încercări de distribuire a malware-ului sau a fişierelor nedorite, ascunse sub numele acestor producţii. Infractorii cibernetici profită de încrederea şi ataşamentul Generaţiei Z faţă de aceste serii, folosind adesea momeli precum "episoade exclusive", "leaked scenes" sau "acces premium".

Tentative de atac cibernetic prin fişiere malware sau nedorite mascate sub forma anime-urilor preferate ale Generaţiei Z, în perioada analizată

Dintre toate titlurile de anime analizate, Naruto s-a aflat pe primul loc ca momeală, în ciuda faptului că a avut premiera în urmă cu mai bine de două decenii. Pe parcursul perioadei raportate, numele său a fost folosit în 114.216 tentative de atac. Pe locul al doilea se află Demon Slayer, cu 44.200 de încercări. Ascensiunea rapidă a acestuia în ultimii ani, alimentată de momente virale şi de o comunitate globală în continuă expansiune, l-a transformat într-o ţintă ideală pentru infractorii cibernetici care încearcă să profite de valul său de popularitate. În acelaşi timp, Attack on Titan - un favorit de cursă lungă - s-a clasat pe locul trei, cu 39.433 de tentative de distribuire a conţinutului malware detectate.

Pe lângă anime, Kaspersky a analizat şi cinci filme şi seriale emblematice, care continuă să aibă un impact puternic asupra Generaţiei Z: Shrek, Stranger Things, Twilight, Inside Out 2 şi Deadpool & Wolverine. Doar aceste titluri au fost implicate în 43.302 tentative de atac, cu un vârf semnificativ al activităţii cibernetice în jurul începutului anului 2025. Această creştere se datorează în principal valului de atacuri asociate cu Shrek, care a înregistrat peste 36.000 de încercări în total, inclusiv un vârf abrupt în luna martie 2025 - de două ori mai mare decât media lunară din 2024.

Tentative de atac prin fişiere malware sau nadorite, mascate sub forma filmelor şi serialelor preferate ale Generaţiei Z, în perioada analizată

Platforme precum Netflix, Amazon Prime Video, Disney+, Apple TV Plus şi HBO Max au transformat complet modul în care sunt consumate filmele, serialele şi anime-urile, oferind o experienţă imersivă, la cerere, adaptată pasiunii Generaţiei Z pentru conţinut personalizat şi poveşti cu impact global. Totuşi, această evoluţie a creat şi un teren fertil pentru infractorii cibernetici. În perioada analizată, Kaspersky a detectat 96.288 de tentative de distribuire a fişierelor malware sau nadorite, care purtau denumiri inspirate din marile platforme de streaming. Spre deosebire de tendinţele sezoniere, platformele de streaming oferă un flux continuu de conţinut - de la premiere foarte aşteptate până la "comori ascunse" descoperite de utilizatori luni sau chiar ani mai târziu.

Dintre serviciile analizate, Netflix s-a remarcat clar, fiind implicat în 85.679 de tentative de atac şi asociat cu peste 2,8 milioane de pagini de phishing care imitau identitatea sa vizuală. Infractorii cibernetici profită de traficul intens, acoperirea globală extinsă şi activitatea frecventă a utilizatorilor pe bază de abonament. Aceştia creează pagini de conectare false, trimit link-uri cu "teste gratuite" sau imită e-mailuri de resetare a parolei, mizând pe rolul central pe care Netflix îl are în rutina digitală a Generaţiei Z.

Pe măsură ce viaţa digitală a Generaţiei Z devine tot mai strâns legată de platforme de streaming, comunităţi de fani şi reţele sociale, ameninţările cibernetice evoluează pentru a le reflecta interesele. Pentru a răspunde acestor provocări, Kaspersky a lansat "Case 404", un joc online interactive, special conceput pentru tinerii din Gen Z. În acest joc, utilizatorii devin detectivi cibernetici şi investighează cazuri realiste de infracţiuni informatice. Prin această experienţă digitală, Kaspersky nu doar atrage atenţia asupra riscurilor, ci şi ajută Generaţia Z să-şi dezvolte gândirea critică şi abilităţile necesare pentru a rămâne în siguranţă într-o lume digitală din ce în ce mai vulnerabilă. La finalul jocului, participanţii primesc o reducere pentru Kaspersky Premium, un pachet de securitate complet, ideal pentru protecţia în mediul online.

Pentru a urmări în siguranţă conţinutul preferat, Kaspersky recomandă:

Joacă "Case 404", jocul online interactiv creat special pentru Gen Z, care te învaţă cum să te protejezi în lumea digitală.

Foloseşte întotdeauna un abonament oficial atunci când accesezi servicii de streaming şi descarcă aplicaţiile doar din magazine oficiale sau de pe site-urile originale.

Verifică autenticitatea site-urilor înainte de a introduce date personale. Foloseşte doar pagini oficiale şi verifică cu atenţie adresele URL şi eventualele greşeli de scriere.

Fii atent la extensia fişierelor descărcate - fişierele video nu ar trebui să aibă extensii precum .exe sau .msi, acestea fiind specifice programelor potenţial periculoase.

Foloseşte o soluţie de securitate de încredere, precum Kaspersky Premium, care detectează ataşamente maliţioase ce pot compromite datele tale.

Protejează-ţi IP-ul şi datele cu Kaspersky VPN, pentru o navigare sigură şi comunicare protejată în mediul online.