Kazahstanul votează un referendum constituţional în contextul criticilor privind consolidarea puterii lui Tokaev

Kazahstanul votează duminică în cadrul unui referendum constituţional prezentat de autorităţi ca un mijloc de democratizare a celei mai mari economii din Asia Centrală, în ciuda unor amendamente menite, de fapt, să consolideze controlul preşedintelui Kassîm-Jomart Tokaev, relatează AFP.

De la moartea a 238 de persoane, în ianuarie 2022, în timpul unor manifestaţii împotriva costului vieţii care au degenerat în revolte, preşedintele afirmă că doreşte să construiască un „Kazahstan just” prin liberalizarea sistemului politic, potrivit AFP.

Ales în 2019 după demisia surprinzătoare a lui Nursultan Nazarbaev, aflat la putere timp de trei decenii, Kassîm-Jomart Tokaev jură că, datorită acestor reforme, „Kazahstanul renunţă în sfârşit la regimul său superprezidenţial şi se îndreaptă către o republică prezidenţială dotată cu un parlament influent”, conform AFP.

La ora locală 14:00 locală (11:00 ora României), 51,93% din cei aproximativ 12,5 milioane de alegători votaseră în această ţară, partener economic al Uniunii Europene, dar şi aliat al Rusiei şi al Chinei, relatează AFP.

Pentru a atinge o participare de 50%, autorităţile au mobilizat sportivi şi atleţi celebri, dar şi muncitori din companiile miniere şi petroliere, sectoare cruciale pentru economia kazahă, potrivit AFP.

Un fotograf AFP a văzut numeroase persoane care se fotografiau în timpul votului, o practică obişnuită în Asia Centrală, unde observatorii internaţionali critică în mod regulat lipsa de transparenţă a scrutinelor, conform AFP.

Puţinele persoane care au criticat amendamentele pe reţelele sociale au fost chemate la poliţie sau chiar reţinute pentru scurt timp, în timp ce jurnaliştii care au publicat sondaje au primit amenzi, relatează AFP.

Liderul Tokaev a considerat că oponenţii „au depăşit limita” şi nu înţeleg noua Constituţie, conform AFP.

Tokaev apără amendamentele care „vor reforma întregul sistem de stat, vor permite o redistribuire a puterilor şi vor consolida echilibrul sistemului de contraponderi”, potrivit AFP.

Cu toate acestea, mai multe modificări indică contrariul: noua Constituţie îi va permite să numească direct şefii posturilor strategice - Banca Centrală, serviciile secrete, Curtea Constituţională - numiri care anterior erau supuse aprobării Senatului. Acesta va dispărea, de altfel, conform AFP.

Dacă Kurultai - noul Parlament monocameral - refuză de două ori să aprobe numirile în alte funcţii, liderul îl va putea dizolva şi va putea promulga temporar acte cu forţă de lege, potrivit AFP.

Libertatea de exprimare, deja strict controlată, nu va trebui să „afecteze moralitatea societăţii şi nici să încalce ordinea publică”. Va fi şi mai uşor să se restricţioneze manifestaţiile, deja inexistente de facto, conform AFP.

ONG-ul de apărare a drepturilor omului Human Rights Watch a criticat aceste amendamente, care riscă să „ducă la restricţii excesive şi nejustificate ale libertăţii de exprimare, de asociere şi de întrunire paşnică”, potrivit AFP.

Potrivit observatorului politic kazah Viktor Kovtunovski, „cuvântul reforme este greu de aplicat” amendamentelor constituţionale. „Este mai degrabă vorba de desfiinţarea concesiilor liberale limitate pe care Kassîm-Jomart Tokaev a fost nevoit să le accepte în 2022”, a estimat expertul pentru AFP, conform AFP.

La fel ca în celelalte foste republici sovietice din Asia Centrală, scrutinele din Kazahstan validează deciziile liderului Tokaev, care se prezintă ca un reformator dornic să rupă cu trecutul autoritar al regimului, în ciuda unei democraţii încă foarte controlate, relatează AFP.

Adoptarea referendumului este, aşadar, aproape sigură după o campanie unilaterală de o lună şi amendamente adoptate în două săptămâni, conform AFP.

Observatorul politic Kovtunovski consideră că „această frenezie constituţională nu poate fi explicată decât printr-o pregătire accelerată a tranziţiei puterii”, potrivit AFP.

Potrivit acestuia, „Tokaev consolidează tronul pentru succesorul său” şi trebuie astfel „să creeze condiţiile pentru o predare a puterii controlată şi sigură”, la fel ca cea din 2019 cu Nursultan Nazarbaev, care a demisionat după trei decenii la putere, conform AFP.

Apariţia funcţiei de vicepreşedinte face parte dintre principalele noutăţi constituţionale, deoarece viitorul titular al acesteia ar putea fi perceput ca succesorul lui Tokaev, care va împlini în curând 73 de ani şi a promis că nu va mai candida în 2029, potrivit AFP.