LASERUL DE LA MĂGURELE, ÎN GRAFICNicolae Zamfir: "Sperăm să obţinem 20 de milioane de euro pentru extinderea proiectului"

Petre Barac
Ziarul BURSA #Companii /

<b>Nicolae Zamfir:</b>"Noi încercăm să facem cât mai multă publicitate, ca să creştem vizibilitatea proiectului".

Nicolae Zamfir:"Noi încercăm să facem cât mai multă publicitate, ca să creştem vizibilitatea proiectului".

"Avem 60 de cercetători şi vrem să ajungem la 220 până în 2018"  

"Sprijinul autorităţilor nu a fost cel aşteptat şi îmi doresc să nu ne încurce"

"Am avut probleme de imagine din cauza drumului Bucureşti-Măgurele, dar acum acesta a mai fost cârpit"

Nicolae Zamfir, directorul Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP), unde se construieşte laserul de la Măgurele, ne-a vorbit despre stadiul implementării proiectului şi problemele cu care se confruntă Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară, din cauza neînţelegerilor dintre constructor şi proiectant.

Domnia sa ne-a declarat că firma responsabilă de managementul proiectului a avut deficienţe în supervizarea lucrărilor, iar contractul a fost reziliat. Totuşi, Nicolae Zamfir ne-a spus că proiectul este în grafic în ceea ce priveşte bugetul şi timpul, fiind cheltuiţi, până acum, aproximativ 65 de milioane de euro, din totalul de 293 milioane euro stabilite în bugetul iniţial.

În acest moment, în cadrul proiectului activează 60 de cercetători din România, Japonia, China, India, Bulgaria, Polonia, Franţa, Germania, Italia şi Marea Britanie, urmând ca numărul acestora să ajungă până la 220 de specialişti, în 2018.

Reporter: Care este stadiul proiectului ELI-NP de la Măgurele şi câte componente au fost finalizate până acum?

Nicolae Zamfir: După ce am început implementarea la 1 ianuarie 2012, pot spune că proiectul, la modul general, este în grafic în ceea ce priveşte bugetul şi timpul. Bineînţeles că există variaţii privind unele componente. Cele mai importante pentru noi sunt cele două mari echipamente, în primul rând partea de lasere de mare putere. În acest caz, am avut primele componente livrate în luna noiembrie 2014, conform graficului. Una dintre componente era chiar critică pentru construcţia echipamentelor. Aceste elemente sunt noi, nu există nimic în lume care să depăşească ordinul de mărime şi de performanţă al echipamentelor pe care le avem aici. În construcţia laserului, una dintre probleme era realizarea aşa-numitor lasere de pompaj, de mare energie, dar am reuşit să le facem primele două la parametrii doriţi.

În plus, partea de fascicol gama merge conform planului. Au fost câteva probleme administrative minore, dar s-au rezolvat. Sistemul de fascicole gama este realizat de o asociere condusă de Institutul Naţional de Fizică Nucleară din Italia, iar parteneri sunt agenţii finanţatoare şi institute de cercetare şi companii din opt state europene, pe lângă ţara noastră. Această asociere acoperă toată expertiza europeană în domeniu, iar noi ne-am unit forţele cu aceste ţări. Au fost câteva probleme birocratice, în sensul că am primit "livrabilele", dar n-am primit facturile. Aveam obiectul muncii, dar nu puteam să-l plătim. Din punctul de vedere al absorbţiei fondurilor europene eram în întârziere, la modul teoretic, dar nu şi practic. Până la urmă, am luat legătura cu instituţia respectivă şi am clarificat problema, fiind vorba despre o neînţelegere privind TVA.

O altă componentă o reprezintă clădirile speciale care vor găzdui laserul. Aici avem dificultăţi, pentru că modul în care constructorul şi proiectantul îşi desfăşoară activitatea nu este optim. Constructorul are probleme să înţeleagă cum să aplice proiectul pentru care a făcut ofertă în cadrul licitaţiei, iar proiectantul, la rândul lui, nu a asigurat asistenţa tehnică în mod corespunzător. Totodată, firma responsabilă să asigure managementul proiectului de construcţii a avut deficienţe în supervizarea lucrărilor şi ne-a forţat să reziliem contractul. Noi, în calitate de beneficiari ai proiectului, ne-am implicat foarte mult să stabilim o relaţie bună între celelalte părţi implicate, dar disputele dintre ei ne afectează în mod direct şi întârzie proiectul. Astfel, există pericolul să întârziem cu câteva luni începerea lucrărilor de montaj echipamente speciale şi experimente, care sunt programate pentru iunie 2015, conform graficului contractual.

Reporter: Când vor începe experimentele propriu-zise?

Nicolae Zamfir: Partea de experimente merge bine, dar trebuie să parcurgem câteva etape. În primul rând, proiectul experimentelor, pe care noi îl numim Tehnical Design Report (TDR), trebuie făcut de comunitatea ştiinţifică, pentru că experimentele nu pot fi impuse politic sau administrativ. Există 10 tipuri mari de experimente care s-au coagulat, la care contribuie grupuri de 20-30 de cercetători din întreaga lume, nucleul fiind format din specialiştii noştri. Elaborarea fiecărui proiect tehnic pentru experimente este în faza finală, urmând ca aceste documente să fie aprobate pe 18 februarie, în cadrul comunităţii ştiinţifice. Va fi organizat un workshop, în cadrul căruia vor fi discutate aceste proiecte, astfel încât să obţinem forma lor finală. Ulterior, aceste documente vor fi trimise pentru evaluarea externă, către cercetători de renume din domeniu, dar care nu au fost implicaţi în proiect, pentru un punct de vedere neutru.

Apoi, rapoartele vor fi aprobate în luna iunie din acest an în cadrul International Scientific Advisory Board (ISAB) - formată din 21 de personalităţi din domeniul ştiinţei şi al politicii ştiinţei. Ne dorim, în final, să avem părerea comunităţii internaţionale că acestea sunt cele mai bune experimente care se pot face în prima zi la ELI. De aceea avem acest proces amplu de aprobare din partea comunităţii ştiinţifice internaţionale.

După avizul favorabil, vom începe imediat achiziţia componentelor, iar atunci când clădirea va fi gata, cercetătorii vor începe montajul, care durează doi-trei ani.

Reporter: Câţi cercetători lucrează acum în cadrul acestui proiect?

Nicolae Zamfir: Procesul de selecţie a cercetătorilor pentru proiectul ELI este în grafic. În ianuarie 2012 am pornit de la zero şi ne propunem să avem o creştere liniară, astfel încât să ajungem la 220 de specialişti în 2018. Până acum am avut aproape 600 de aplicaţii pentru diferitele posturi. În acest moment, avem 60 de cercetători, împărţiţi pe trei categorii. Cei mai mulţi sunt români, dar avem şi 20 de cercetători din Japonia, China, India, Bulgaria, Polonia, Franţa, Germania, Italia şi Marea Britanie. Dintre specialiştii români, cei mai mulţi s-au consacrat în străinătate şi s-au întors în ţară hotărâţi să lucreze la ELI. Probabil că şi mass-media a avut un rol în atragerea cercetătorilor, prin promovare. Noi încercăm să facem cât mai multă publicitate, ca să creştem vizibilitatea proiectului, nu doar pe site, ci şi în locurile caracteristice domeniului. În cadrul comunităţii ştiinţifice, ELI-NP are o vizibilitate foarte mare şi toată lumea se aşteaptă la lucruri măreţe din partea noastră. Cred că aşteptările lor sunt îndreptăţite, dacă ne gândim la instrumentele de excepţie de care dispunem. Este imposibil să nu obţinem ceva nou pentru ştiinţă, fie că obţinem ceva la nivel de legi ale naturii sau la nivel de aplicaţii. Trebuie doar să reuşim să aducem cercetători de cea mai bună calitate, care să lucreze la ELI. De exemplu, nu o să îi cerem unui cercetător junior să fie o somitate în domeniu, dar trebuie să aibă rezultate foarte bune până la acel moment. Acesta este unul dintre criteriile de selecţie. Pe de altă parte, un cercetător senior trebuie să fie un nume cunoscut în domeniu, pentru că, după ce ajunge la apogeul carierei, este capabil să conducă o direcţie de cercetare la ELI. România are peste 200 de specialişti în fizica nucleară, care rivalizează cu oricare centru din lume. În schimb, ne-ar trebui foarte mulţi specialişti în laseri. Avem deja la Măgurele laserul CETAL (Centrul Integrat de Tehnologii Avansate cu Laseri) cu o putere de un petawatt, aflat la Institutul de Fizica Laserilor. Avem o concurenţă puternică din partea Ungariei şi Cehiei în domeniul laserilor, chiar dacă ele nu au componenta de fizică nucleară, cum o avem noi. Trebuie să fim foarte agresivi în recrutare, pentru că Bucureştiul este mai departe de Vestul Europei decât Budapesta sau Praga. Orice cercetător ia în calcul şi durata călătoriei cu avionul de la Institut până acasă, unde îi aşteaptă rudele şi prietenii.

Reporter: Este cea mai mare problemă cu care se confruntă cercetătorii străini care vor să vină la Măgurele?

Nicolae Zamfir: Da, este unul dintre elementele pe care le iau în calcul. De exemplu, un cercetător din Japonia îşi punea problema siguranţei la venirea în România, din cauza propagandei negative. A trebuit să îl lămurim că suntem o ţară normală, că este în siguranţă pe stradă şi că poate să ajungă teafăr de la aeroport până la Institut. Pe alţi doi cercetători, care au venit recent din Polonia, am reuşit să îi ajutăm să-şi găsească o locuinţă, pentru că voiau să închirieze o cameră la hotel, iar costurile ar fi fost foarte mari.

Reporter: Există mai multe tipuri de contracte pentru aceşti cercetători?

Nicolae Zamfir: Avem specialişti şi ingineri permanenţi, posturi pentru cercetători juniori şi seniori, precum şi poziţii de asistenţi de cercetare post-doctorală, pentru 1-2 ani, cu posibilitatea de prelungire. De asemenea, există şi locuri pentru studenţi la doctorat. Nu suntem şcoală doctorală, dar angajăm doctoranzi ai căror coordonatori sunt de acord să aibă o colaborare cu membrii echipei ELI-NP. Aşa îi stimulăm pe tineri să vină la noi la Institut, pentru că ei reprezintă viitorul. Cel mai mic salariu este pentru doctoranzi - 1.000 de euro/lună. Asistenţii de cercetare post-doctorală primesc 2.000 de euro, iar cercetătorii pot să obţină între 3.000 şi 6.000 euro lunar. Aceste remuneraţii au fost aprobate de Comisia Europeană şi sunt în concordanţă cu salariile centrelor din Europa.

După rezultatele obţinute în domeniul fizicii nucleare, Institutul nostru este pe locul cinci în Europa, după marile puteri în acest domeniu, respectiv Germania, Franţa, Italia şi Marea Britanie. Această performanţă este o foarte bună carte de vizită pentru cei care vin la ELI.

Reporter: Aveţi în plan să depuneţi documentaţia pentru extinderea proiectului?

Nicolae Zamfir: Noi nu am deviat absolut deloc, până acum, de la proiectul iniţial. Nu renunţăm la nimic şi avem fondurile necesare să construim tot ce am cerut. Însă, ţinând cont de faptul că au trecut patru ani de la momentul conceperii proiectului, considerăm că lucrurile au evoluat şi au apărut noi cerinţe. Între timp, institutul nostru a cumpărat un teren în apropiere, pentru a avea acces la ELI direct din centura Bucureştiului. Realizarea drumului nu este cuprinsă în proiectul iniţial şi ne dorim să introducem această investiţie în proiect, ca să beneficiem şi de o cale de acces direct.

În plus, reactorul nuclear de cercetare este în proces de decomisionare (curăţare). A fost oprit, combustibilul a fost transportat şi ne dorim să folosim hala reactorului, care fusese proiectată pentru radioprotecţie. Într-o astfel de construcţie, jumătate din bani sunt folosiţi pentru betoane şi ar fi păcat să rămână neutilizată. Astfel, am gândit clădirea ELI încât să fie perfect aliniată cu hala reactorului şi ne dorim să realizăm o conexiune între cele două construcţii. Asta ar însemna o legătură de 30-40 de metri.

Reporter: La cât se ridică investiţiile în aceste două obiective?

Nicolae Zamfir: Noi am calculat că avem nevoie de 10 milioane de euro. Sigur că este un cost suplimentar faţă de cele 293 milioane euro stabilite în bugetul iniţial. Pentru această fază, am avut o alocare de 180 de milioane de euro, iar noi am cheltuit aproximativ 65 milioane euro, conform contractelor încheiate până în acest moment. Între timp, cercetătorii şi-au manifestat dorinţa de a beneficia de unele echipamente şi aparaturi în valoare de alte 10 milioane de euro. Sperăm să obţinem aceşti bani de la autorităţile noastre, pentru extinderea proiectului. Sprijinul din partea autorităţilor nu este la nivelul la care ne aşteptam, dar îmi doresc ca măcar să nu ne încurce. În unele situaţii, dacă nu se amestecau, era mult mai uşor pentru noi. Am avut probleme de imagine, din cauza drumului Bucureşti-Măgurele, dar acum, a mai fost cârpit. Foarte mulţi vizitatori şi candidaţi au găsit drumul în reparaţii. Este normal să repari un drum, dar oamenii nu reuşeau să înţeleagă de ce drumul este într-o stare mai proastă după un an de la începerea lucrărilor. Am găsit mai multă înţelegere din partea Primăriei Măgurele, care a reabilitat drumul şi l-a mărit la patru benzi, dar porţiunea mai apropiată de Bucureşti nu arată prea bine. Primăria Bucureşti ne tot spune că drumul este în lucru şi nu poate să estimeze când vor fi încheiate lucrările.

Reporter: S-a schimbat atitudinea autorităţilor noastre faţă de proiect?

Nicolae Zamfir: Autorităţile ne-au adus şi ele întârzieri. Am pierdut opt luni anul trecut, pentru că Apele Române ne-au cerut alt aviz şi a trebuit să ne conformăm. Am urmat foaia lor de parcurs şi, când ne-am prezentat cu dosarul la ei, nu au vrut să îl primească. A contat şi presiunea venită din partea presei şi am ajuns la o înţelegere, într-un final.

Reporter: Vom fi penalizaţi de Comisia Europeană pentru întârzieri?

Nicolae Zamfir: Aici este o discuţie mai complexă. Conform contractului cu Comisia Europeană, noi trebuie să finalizăm o clădire până la sfârşitul anului. Această clădire există deja, dar încă nu este finisată. Rămâne de văzut care va fi interpretarea Comisiei. Problema este că noi am aplicat pentru proiect, astfel încât toate componente să fie livrate până în 2018, exceptând clădirea. O întârziere de finalizare a clădirii dincolo de luna decembrie nu este dramatică pentru implementarea proiectului, dar trebuie să avem un acord cu Comisia să putem întinde lucrările de construcţie la clădire până la începutul anului 2016. Sper ca atât constructorul, cât şi proiectantul să priceapă că lucrurile sunt serioase şi trebuie să termine lucrările la timp.

Reporter: Mai suntem în cursa pentru un eventual Premiu Nobel?

Nicolae Zamfir: Premisele sunt create pentru primirea Premiului Nobel, acordat pentru obţinerea unor rezultate excepţionale, care revoluţionează domeniul ştiinţelor fundamentale sau al aplicaţiilor. Având aceste instrumente de excepţie şi cercetători de excepţie, dispunem de condiţiile necesare pentru obţinerea acestui premiu, însă rămâne de văzut cum va evolua proiectul şi care vor fi condiţiile ştiinţifice şi sociale.

Reporter: În ce stadiu al lucrărilor se află celelalte două ţări care participă la proiect?

Nicolae Zamfir: Din punctul de vedere al echipamentelor şi al întocmii dosarelor de experimente, noi suntem într-un stadiu foarte avansat şi am început primele livrări. Ungurii încă nu au încheiat contractul pentru partea de echipamente. Pe de altă parte, cehii nu au obţinut încă aprobarea Comisiei pentru finalizarea proiectului după decembrie 2015, dar sunt convins că o vor primi. Ei au făcut aplicaţia greşit, susţinând că vor termina lucrările în acest an, dar Comisia Europeană îşi va da seama că este imposibil să finalizeze lucrările până la sfârşitul lui 2015. Nu se pune problema să ne împiedicăm de autorizaţii, pentru că nimeni nu îşi doreşte ca acest proiect să fie un eşec. Clădirea cehilor se află în aproximativ acelaşi stadiu ca a noastră.Ungaria a spus că vor termina construcţia la sfârşitul anului 2016. Există un oarecare decalaj între ţări, dar noi suntem cei mai avansaţi şi partea noastră ELI-NP merge foarte bine.

Reporter: Vă mulţumesc!

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
Apanova
Business Card
BTPay
e-distribuţie
Cotnari
daccaworking.ro
parmafood
smart city industry awards 2019
Calendarul BURSA 2019

ENGLISH SECTION

more articles

Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS