LEGEA DĂRII ÎN PLATĂ - CONSTITUŢIONALĂAvocatul Alexandra Ianul: "Decizia CCR opreşte practica aberantă a instanţelor"

Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 18 iunie

Avocatul Alexandra Ianul: "Decizia CCR opreşte practica aberantă a instanţelor"

În ultimii ani, instanţele au considerat că nu este impreviziune o apreciere a cursului de peste 100%, subliniază Alexandra Ianul

Alin Iacob, AURSF: "Restabilirea încrederii consumatorilor în bănci - element vital pentru o funcţionare sănătoasă a sistemului bancar"

CREDERE: "Foarte mulţi debitori au obţinut hotărâri defavorabile în instanţe, deşi creşterea francului elveţian în raport cu leul a generat un dezechilibru contractual evident"

Decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) conform căreia Legea dării în plată este constituţională, cu o singură excepţie, opreşte practica "aberantă" a instanţelor, care, în ultimii ani, au considerat, în majoritate, că nu este impreviziune o apreciere a cursului de peste 100%, consideră avocatul Alexandra Ianul (fostă Burada), care a susţinut constituţionalitatea legii.

"Avem o lege a dării în plată absolut constituţională, cu excepţia modificărilor pe alin. 8, avem prag, nu vor mai fi dis­cuţii legate de impreviziune de acum încolo şi, exact cum anticipam, soarta proceselor din instanţă pe darea în plată este una clară - mergem cu toţii spre victorie", a spus aceasta, într-o postare video pe pagina sa de Facebook, imediat după decizia CCR.

Avocatul ne-a explicat că hotărârea Curţii validează modificarea Legii dării în plată făcută anul trecut, în sensul în care consfinţeşte definiţia impreviziunii contractuale, respectiv pragul de 52,6%.

Acest lucru înseamnă că, în ceea ce priveşte contractele de credite în franci elveţieni (CHF), nu mai există niciun dubiu cu privire la îndeplinirea condiţiei impreviziunii, astfel încât fie debitorii îşi vor câştiga dreptatea în instanţă, fie această validare va forţa băncile să vină cu oferte mai bune, a adăugat specialistul.

Alexandra Ianul ne-a mai spus: "CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate în ceea ce-i priveşte pe executaţii silit cu imobil valorificat, dar consecinţa nu este una gravă, însemnând că aceştia vor avea în continuare acces la lege, cu condiţia îndeplinirii pragului de impreviziune şi a celorlalte condiţii prevăzute de lege".

În opinia sa, nu va exista un risc sistemic în sectorul bancar după decizia CCR: "Pentru contractele în CHF încă în fiinţă, fie instituţiile de credit vor veni cu oferte îmbunătăţite, fie vor accepta soluţia de reechilibrare impusă de instanţă. În contextul în care împrumutaţii în valută nu mai aveau nicio şansă pe clauze abuzive ca urmare a recentelor decizii ale CJUE, acum au în mână un instrument valid şi sigur pentru corectarea situaţiei lor contractuale şi pot apela cu încredere la această lege".

CCR a transmis, ieri, într-un comunicat: "Curtea Constituţională a României a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 8 alin. (5) tezele a doua şi a treia din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

Cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 4 alin.(1) ind.1-ind.3, (3) şi (4), art.5 alin. (3) şi (3) ind.1, art.7 alin. (4) şi (5) ind.1 din Legea nr. 77/2016, precum şi Legea nr.52/2020, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

În argumentarea soluţiei de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (5) tezele a doua şi a treia din Legea nr. 77/2016, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr.52/2020, Curtea a reţinut că prezumarea absolută a impreviziunii în ipoteza în care debitorul a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit pentru datoria iniţială şi pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat, conservă elementele de neconstituţionalitate reţinute în Decizia nr.731/2019. În aceste condiţii, Curtea a constatat că art.8 alin. (5) tezele a doua şi a treia din Legea nr. 77/2016 nu respectă deciziile anterioare ale Curţii Constituţionale (Decizia nr. 623/2016 şi Decizia nr.731/2019), astfel că încalcă art. 147 alin. (4) din Constituţie. Totodată, s-a reţinut şi încălcarea art.1 alin. (5) şi art.44 din Constituţie, prin raportare la cele stabilite în Decizia nr.731/2019".

Negocierea directă cu consumatorii ar trebui să fie calea de urmat de către banci, consideră Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), adăugând: "A venit momentul ca acele bănci care în mod constant au refuzat să ofere soluţii rezonabile consumatorilor să îşi reconsidere rapid poziţia şi să îşi asume o parte cât mai importantă din povara suportată până în prezent exclusiv de consumatori prin explozia cursului CHF şi uneori şi prin majorarea dobânzilor practicate, ca urmare a unor clauze abuzive. Negocierea directă cu consumatorii, inclusiv cu cei asistaţi de asociaţiile de consumatori specializate pe servicii financiare, ar trebui să fie calea de urmat de către banci. În felul acesta, s-ar economisi timp şi bani atât de către consumatori, cât şi de către bănci şi, în plus, ar exista şi şansa restabilirii încrederii consumatorilor în bănci, element vital pentru o funcţionare sănătoasă a sistemului bancar".

Împrumutaţii care au nevoie de o reechilibrare a contractului de credit vor avea şansa să obţină hotărâri favorabile, opinează Asociaţia CREDERE, care a transmis, după decizia CCR, într-un comuncat: "Soluţia Curţii Constituţionale a României privind modificările la legea dării în plată ajută la îmbunătăţirea practicii din instanţe, în favoarea consumatorilor. Poate cel mai important aspect este declararea constituţionalităţii articolului privind cursul de schimb valutar. Mai precis, dacă pe durata executării contractului de credit, cursul de schimb valutar înregistrează la data transmiterii notificării de dare în plată o creştere de peste 52,6% faţă de data încheierii contractului de credit, atunci acest aspect reprezintă impreviziune.

Trebuie să recunoaştem că am aşteptat cu mari emoţii decizia Curţii Constituţionale, în special pentru că foarte mulţi debitori au obţinut hotărâri defavorabile în instanţe, deşi creşterea francului elveţian în raport cu leul a generat un dezechilibru contractual evident.

Ne bucurăm că argumentele prezentate de doamna avocat Alexandra Ianul au fost analizate de judecătorii Curţii şi îi mulţumim că a susţinut cu profesionalism şi efort uriaş interesele consumatorilor. Suntem convinşi că memoriul depus de asociaţia CREDERE, cu informaţii clare şi detaliate despre practica din instanţe şi despre situaţia debitorilor, dar şi mesajele trimise curţii de către clienţii îndatoraţi, au avut o contribuţie importantă în decizia de astăzi.

Împotriva Legii nr. 52/2020, iniţiată de domnul deputat Daniel Cătălin Zamfir şi sprijinită de domnul avocat Gheorghe Piperea, băncile au formulat câteva sute de excepţii de neconstituţionalitate. Acestea se adaugă la cele peste 1500 de excepţii aduse legii dării în plată (nr.77/2016) şi care au avut ca rezultat decizia CCR din 2016, decizie care precizează că instanţa analizează relaţia contractuală dintre client şi bancă şi verifică dacă există impreviziune. Din păcate, instanţele, în cea mai mare parte, au impus debitorilor să probeze impreviziunea, deşi în cazul devalorizării leului în raport cu francul elveţian este mai mult decât evident dezechilibrul contractual.

Soluţia Curţii Constituţionale a României este astfel esenţială, fiindcă ajută la îmbunătăţirea practicii din instanţe în favoarea consumatorilor. Drept consecinţă, împrumutaţii care au nevoie de o reechilibrare a contractului de credit vor avea şansa să obţină hotărâri favorabile, putând să îşi ducă la îndeplinire, în mod echitabil, obligaţiile contractuale".

Dezbaterea cu privire la acest act normativ a avut loc după ce mai multe bănci şi IFN-uri au sesizat Curtea cu privire la eventuale obiecţii de neconstituţionalitate.

Avocatul Alexandra Ianul a precizat atunci că, dintre toate criticile aduse de bănci, chestiunea spinoasă rămâne aceea potrivit căreia, în opinia instituţiilor bancare, trebuia să existe un aviz al Băncii Naţionale a României pentru ca această lege să fie adoptată. Avocaţii clienţilor au susţinut că nu era necesar un astfel de aviz.

Legea dării în plată a mai fost supusă unui control a priori de constituţionalitate, în urma unei sesizări a parlamentarilor USR şi PNL, dar CCR, prin decizia nr. 731/2019, a declarat că proiectul este constituţional, exceptând pragul de 20% de variaţie de curs valutar, care poate fi considerat compatibil cu Constituţia doar cu condiţia ca variaţia de curs valutar să fie mai gravă şi să aibă persistenţă în timp, a arătat avocatul Gheorghe Piperea.

Unul dintre punctele forte de susţinere a constituţionalităţii noii legi a dării în plată a fost memoriul depus de Asociaţia CREDERE la CCR. Printre altele, documentul arată că interpretările eronate ale instanţelor de judecată au vizat noţiunea de impreviziune cuprinsă în legea dării în plată. În acest context, Parlamentul a instituit prin lege criterii de impreviziune, adică au fost determinate acele situaţii de dezechilibru existente în materia contractelor de credit.

Legea 52/2020 care a modificat, anul trecut, textul iniţial adoptat prin legea 77/2016 pare să fi convins instanţele, care, la finalul anului 2020, au început să dea câştig de cauză debitorilor. Noua lege a dării în plată a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la jumătatea lunii mai a anului trecut.

Opinia Cititorului ( 6 )

  1. Latraii băncilor nu zic nimic?!

    1. Nu mai scot rezisti in strada

    Sunt un client care s-a imprumutat in franci elvetieni (desi eu nu am tinut sa fac acest lucru pentru eu voiam un imprumut in lei, in 2007, dar banca mi-a spus ca numai in franci ma incadrez la veniturile pe care le aveam in familie) ca sa imi construiesc o casa in care sa locuiesc cu familia. In momentul deprecierii masive a cursului de schimb am actionat in instanta si, dupa parcurgerea etapelor procesuale si a deciziei initiale a ICCJ din 2017 (care ulterior a fost declarata neconstitutionala de catre CCR) prin care, citez din memorie ,,nu mai pot fi atacate cu recurs actiunile initiate pana la o anumita data (nu imi mai aduc aminte data exacta), banca mi-a restituit diferenta de curs platita de catre imprumutat de la data initierii contractului pana la zi. Ulterior, banca a interpelat CJUE pe marginea intrebarilor adresate aceleasi CJUE de catre Curtea de Apel Cluj si anul trecut, in urma publicarii deciziei CJUE, recursul inaintat de catre banca la Curtea de Apel Craiova a fost admis si a trebuit sa restitui banii primiti de la banca si care reprezentau diferenta de curs valutar. In lumina ultimelor evenimente privind legea darii in plata (declarata constitutionala de catre CCR) si deciziei definitive si executorii a Curtii de Apel Cluj intr-o speta ABSOLUT IDENTICA prin care a considerat ca aprecierea cursului este considerata impreviziune, ce cai de atac imi mai raman?

    1. Exact la fel ca si dumneavoastra sunt si eu. Cred ca pe noua lege puteti cere reechilibrarea contractului. Pentru trecut nu veti primi nimic inapoi, dar pe viitor e o sansa sa platiti mai putin. Daca ati obtine ceva cam cum a obtinut doamna avocat Ianul pana acum (adica un curs de plata cam de 3,3, rezultand din media cursului istoric si a cursului BNR la zi), v-ar scadea rata cam cu 25-26%. Nu e extraordinar, dar tot e mai bine decat nimic. Si apoi vedeti ce mai faceti, poate refinantati, poate vindeti casa, etc

      Sincer sa fiu,nu sunt de acord cu decizia Curtii.Inteleg tragedia prin care trec unii imprumutati in franci elvetieni.Dar,cred ca absolut nimeni nu a pus pistolul la tampla si a obligat pe cineva sa se imprumute.Sunt absolut convins ca daca francul elvetian se devaloriza,imprumutatii care au luat credite in aceasta moneda si ar fi frecat mainile de bucurie si nu ar mai fi zis nici pas.Dobanda mult mai favorabila,potentialele rate mai mici implicite i a indemnat pe multi sa se imprumute in aceasta moneda.Ai un avantaj.Dar de ce sa nu iti asumi si riscul ? Repet,daca se intampla invers,sa se devalorizeze CHF ul ,mai striga dintre imprumutati cineva ceva ? Sigur nu ! Adica daca se intampla astfel,bucurie mare.S ar fi injumatatit ratele.Daca s a intamplat invers,in schimb,facem scandal.Nu este corect.Data viitoare ,sper ca multi dintre cei patiti,sa se imprumute in moneda in care isi au veniturile,sa amane eventual momentul imprumutului sau pur si simplu sa nu se mai imprumute !

      Iata unul din cretinii avortati care iubeste sclavia si este bineinteles agent bancar.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
GRAMPET GROUP
ALPHA BANK
ifep.ro
UNNPR
Hidroelectrica

Curs valutar BNR

07 Dec. 2021
Euro (EUR)Euro4.9485
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3946
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7550
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8231
Gram de aur (XAU)Gram de aur251.5919

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
croco.ro
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro