LIVE - VIDEO Conferinţa „Piaţa financiar-bancară” - ediţia a V-a -

Actualizare - Liviu Vladimir Fenoghen, directorul CSALB: "Sunt multe cereri de negociere cu băncile care se rezolvă într-o singură zi”

Media de soluţionare a cererilor de negociere cu băncile se situează cu mult sub cele 90 de zile prevăzute de legislaţia în vigoare, fiind înregistrate cazuri în care acestea au fost soluţionate într-o singură zi, a declarat Liviu Vladimir Fenoghen, directorul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).

Liviu Fenoghen a precizat: "Într-adevăr, conform legii termenul este de 90 de zile, dar anul trecut media a fost de 13 zile, iar în urmă cu doi ani de zile a fost o medie de 15 zile, deci undeva la jumătate de lună, în două săptămâni media. Sunt şi multe cazuri care au fost rezolvate în aceeaşi zi. A fost primită cererea, a fost trimisă către bancă. Problema este atât de bine motivată de consumator ori cunoscută deja de către bancă, ori foarte bine prezentată. Banca acceptă, se desemnează conciliatorul, s-au purtat discuţiile, banca şi-a trimis oferta. Oferta este negociată, văzută, acceptată de către consumator şi se dă şi hotărârea - nota de soluţie, de fapt - care este trimisă şi către bancă, şi către consumator pentru a fi acceptată. Caz rezolvat într-o singură zi”.

Scăderea drastică a timpului de soluţionare a cererilor este cu atât mai meritorie cu cât activitatea CSALB a crescut de la an la an, de o manieră organică.

Directorul CSALB a arătat: "Trimestrul acesta care s-a încheiat pe 31 martie, am avut surpriza plăcută să constatăm că avem cel mai mare număr de cereri înregistrate la nivel trimestrial de când există CSALB. Deci de 10 ani. La 1 martie acest an, CSALB a împlinit 10 ani de activitate operaţională. Suntem înfiinţaţi din 2015, dar la 1 martie 2016 am avut o primă cerere primită care s-a transformat şi într-un dosar şi care a fost şi soluţionată. Deci, din 2016 până în 2026, iată că sunt 10 an. Spuneam că a fost un trimestru fast din acest punct de vedere şi din mai multe puncte de vedere, nu numai ca număr de cereri primite. În primul rând am avut 968, în primul trimestru din 2026. În 2016, când CSALB a început activitatea operaţională, au fost 235 de cereri. În 2017 au fost undeva la vreo 550 de cereri; de abia în 2017-2018 încolo depăşeam nivelul de 1.000 de cereri. Iată că acum, într-un trimestru, am făcut cât am avut în primii trei ani de activitate. Mai mult, s-a îmbunătăţit cumva calitatea cererilor. (...) Imaginaţi-vă că anul acesta, din cele 968 de cereri la nivel de bănci, doar 14% mai reprezintă procentul cererilor de radiere a înregistrărilor din Biroul de Credit, iar la IFN-uri, cam 27%, faţă de 80-85% cât erau în anii anteriori. Deci, iată, a crescut portofoliul de cereri negociabile, de cereri bune”.

(G.M.)

---

Actualizare - Anca Bidian, Kiwi Finance: Riscul maxim în acest moment este politic

Cel mai mare risc pentru ţara noastră în acest moment este cel politic, consideră Anca Bidian, directorul general şi fondatorul Kiwi Finance.

Domnia sa a afirmat: ”Din punct de vedere economic, uitaţi-vă la toate crizele sau momentele tensionate din ultimii şase ani - pandemie, post-pandemie, criza materialelor, inflaţie, deficite, războaie; anul trecut am avut corecţiile care au fost absorbite şi au dat rezultate. Şi, în aceste condiţii de şase ani încoace, mediul economic respiră, chiar aş putea să zic că se simte bine în condiţiile actuale. Ce cred că avem nevoie în ţara asta sunt oamenii responsabili în zona politică. Să ştim ce se dă, ce se cere, de ce facem şi să ştim că sunt situaţii, aşa cum avem fiecare în viaţă, când de multe ori trebuie să îţi fie puţin rău ca apoi să îţi fie bine. Când văd declaraţii deşănţate din partea unor politicieni că vor să ajute mediul de afaceri, iar acum vorbesc din postura de antreprenor, mă gândesc că «mai bine ne-ar lăsa neajutaţi», pentru că ne descurcăm”.

Anca Bidian a adăugat: ”Am avut în 2023 un deficit de puţin peste 6% şi am terminat 2024 cu un deficit mai mare cu peste 3%. Nu a fost bine, ne-am împrumutat; te împrumuţi, dar ce faci cu acei bani? Pentru că şi într-o familie, dacă mă împrumut, dar nu am ce să mănânc şi cumpăr o maşină Lamborghini, nu voi mai avea bani să o alimentez cu benzină. Aşa s-a întâmplat în anul 2024; a fost o largheţe fără creştere de productivitate. Or, aceste lucruri nu vin cu nimic bun”.

(A.I.)

---

Actualizare - Vlad Camburu, BRD Groupe Societe Generale: ”Zona de riscuri trebuie gestionată responsabil”

Sectorul imobiliar din România este o piaţă în dezvoltare, nu o piaţă matură, deocamdată, ceea ce, pe de-o parte, oferă un nivel destul de ridicat de oportunităţi la acest moment, dar pe de altă parte, zona de riscuri care există în prezent în economie trebuie gestionată responsabil, spune Vlad Camburu, director executiv retail lending BRD Groupe Societe Generale. Domnia sa precizează: ”Trebuie să fim extrem de atenţi la felul în care reuşim să facem creditare responsabil. Este nevoie de rezilienţă. Atunci, şi la nivel de firme şi la nivel de dezvoltatori, dar şi de persoane fizice, trebuie să încercăm să anticipăm şocurile potenţiale pe care să le putem absorbi. Acesta este modul de a rezista într-un angajament lung, aşa cum este un credit imobiliar, care de obicei este luat pe o perioadă de 20-30 de ani. Vedem, însă, semne pozitive începând cu luna martie, respectiv o dinamică diferită pe segmente de clienţi, pentru că presiunea inflaţionistă pe care am avut-o în ultimii ani şi-a spus cuvântul asupra venitului net disponibil al gospodăriilor. Lucrurile nu sunt uniforme la nivelul pieţei. Există segmente de clienţi mai puţin afectaţi, care au o zonă de predictibilitate şi de stabilitate mai mare, cum, de asemenea, există segmente ale pieţei unde zona aceasta este ceva mai volatilă. Vedem proiecte bine aşezate, proiecte mature în care există know-how la nivel de piaţă imobiliară, proiecte care sunt extrem de lichide, dar vedem şi o zonă în care piaţa este selectivă şi curăţă elementele care nu sunt cele mai sănătoase. Aşa am început anul 2026, cu o perspectivă în care ne dorim să vedem echilibru şi optimism”.

A.V.

---

Actualizare - Aurel Bernat, Banca Transilvania: Investitorii nu cer decât linişte şi predictibilitate

Investitorii străini şi locali nu cer altceva decât linişte şi predictibilitate, spune Aurel Bernat, Director Executiv Instituţii Financiare şi Relaţii Investitori, în cadrul Băncii Transilvania.

”Vin după o tură de trei săptămâni în care am discutat cu investitori din Viena, Londra, New York, pentru că, după cum ştiţi, am atras săptămâna trecută un miliard de euro în România, prin obligaţiunile Băncii Transilvania. Vă spun că oriunde am mers nu m-am simţit inferior niciunui alt jucător din piaţa de capital internaţională. Atât timp cât companiile performează şi avem multe companii care performează în anumite domenii-cheie (sectorul bancar, care este un proxy pentru economie, respectiv sectorul energetic, care este foarte bine reprezentat la Bursa de Valori Bucureşti şi unde există tracţiune tocmai datorită situaţiei din Orientul Mijlociu), lumea ne priveşte cu ochi buni. Avem 19 milioane de locuitori, cerere internă, 85% independenţă energetică, proiectul Neptun Deep. În plus, impactul războiului din Iran este totuşi limitat pentru noi. Lumea ne priveşte cu ochi foarte buni, dar ce nu înţeleg în general investitorii străini este de ce, noi ca ţară, vedem întotdeauna problemele, le afişăm ca fiind probleme majore, cunoaştem modul lor de soluţionare, dar nu luăm niciodată măsuri. Este ca şi cum ne-am uita la o pădure şi nu o vedem din cauza unor copaci”, a spus Aurel Bernat.

Reprezentantul instituţiei de credit a adăugat: ”Investitorii străini şi locali, iar noi, Banca Transilvania, avem 75.000 de investitori individuali, nu cer decât linişte. Dacă există linişte şi predictibilitate, lucrurile pot fi făcute. Cu aceste lucruri, povestea României este foarte uşor de vândut. Suntem a doua cea mai mare economie după Polonia din Estul Europei, am avut timp de zece ani o creştere economică medie de 3,5%, iar acum, în ultimii doi ani şi jumătate, avem o creştere de doar 0,6%-0,7%, dar este explicabil”.

(A.I.)

---

Actualizare - Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal: "Marea vulnerabilitate a României este deficitul, nu datoria publică”

Marea vulnerabilitate a României este deficitul, nu datoria publică, şi de aceea este necesar ca guvernul să continuie consolidarea fiscală demarată anul trecut, susţine Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.

Daniel Dăianu a precizat: „Poziţia Consiliului Fiscal nu este misterioasă; ea poate fi citită în documentele care se găsesc pe site-ul Consiliului Fiscal. Mă voi referi la marea problemă a consolidării bugetare, deci nu voi atinge chestiunea reformelor, pentru că reformele cer timp, chiar dacă încerci să le grăbeşti. Ceea ce noi şi eu nu contenim în a sublinia este că reformele întâlnesc întotdeauna o împotrivire structurală. Sunt grupuri de interese care ar dori menţinerea situaţiei din prezent, mai ales dacă le serveşte interesele; de aceea sunt anevoioase reformele. Ceea ce nu permite României răgaz şi ne obligă să mergem înainte, chiar dacă există nemulţumire socială şi în mediul de afaceri, este consolidarea fiscal-bugetară. Nu se poate ca România să mai trăiască cu deficite de peste 9% din produsul intern brut. (...) Există o retorică - aţi văzut-o şi dumneavoastră, inclusiv în criza politică de acum - potrivit căreia ni s-a adus prosperitatea. Păi, care prosperitate? În primul rând că nu era toată lumea prosperă în România. Nu se mai poate trăi aşa cum s-a trăit până în 2024, pe baza unor împrumuturi foarte mari care au condus la creşterea rapidă a datoriei publice, de la 39% în 2019 la circa 60% din PIB”.

Domnia sa a arătat căţara noastră se confruntă cu două şocuri mari: războiul din Orientul Mijlociu şi criza politică internă. Preşedintele Consiliului Fiscal a precizat: "Dacă această criză politică va persista - se vorbeşte acum de alegeri anticipate sau de un guvern interimar - pieţele financiare vor reacţiona, deoarece ele vor predictibilitate şi linişte. Deja au crescut cotaţiile şi dobânzile cerute pe pieţe pe fondul războiului; pentru România, care oricum plătea foarte mult, acest lucru înseamnă că va plăti şi mai mult. De abia scăzuseră puţin cotaţiile întrucât consolidarea debutată în 2025 a avut roade. Opinia Consiliului Fiscal este că am putea termina execuţia bugetară cu un deficit în jur de 6,2%, ceea ce este realizabil. Ar fi foarte bine ca guvernul să nu deraieze consolidarea fiscal-bugetară. Dacă războiul din afară persistă, riscul de stagflaţie (creşterea inflaţiei şi blocarea creşterii economice) devine proeminent. Pentru noi, combinaţia între şocul extern şi criza politică este foarte toxică”.

Domnul Dăianu a amintit, pentru cei care vorbesc despre relansarea economiei prin stimulente, că în 2024, când deficitul a fost de peste 9%, creşterea economică a fost de doar 0,7%.

"Practic, eram foarte aproape de stagnare, deşi se pompase foarte mult în economie prin salarii şi pensii. Marea vulnerabilitate a României este deficitul, nu datoria publică, care este încă rezonabilă. Scandalul politic actual, dacă se considera la început că ideologiile nu erau suficient de apropiate, nu trebuiau să se «căsătorească», iar acum să ieşi cu atâta hărmălaie după ce s-a convenit pe un program, nu serveşte România. Percepţia pieţelor este foarte rea. Chiar dacă terminăm cu un deficit de 6,2% în acest an fără a creşte taxele, este esenţial să ţinem cheltuielile sub control. Ne-am întoarce astfel la nivelul deficitului din 2023. Trebuie să continuăm ajustarea pentru a duce deficitul către 3%. Datoria nu va scădea dacă nu reuşim să avem un surplus primar, adică veniturile să acopere cheltuielile înainte de plata dobânzilor. Cu un deficit de 6%, suntem printre ţările cu cele mai mari deficite din Uniune. Spre deosebire de Polonia, noi avem şi un deficit extern (de cont curent) mare, ceea ce ne obligă să facem plasamente pe pieţele internaţionale. Nu trebuie să dăm peste cap corecţia fiscală. Într-un scenariu fără schimbări de politici, datoria publică s-ar duce la peste 80% în câţiva ani, iar pieţele nu ne-ar lăsa să rămânem cu un deficit de 6%”, a spus Daniel Dăianu.

Preşedintele Consiliului Fiscal a arătat că, din 2027, o nouă mărire de taxe şi impozite "ar fi o atitudine letală pentru un guvern” şi a adăugat că ce se poate face este creşterea colectării, "ceea ce nu s-a reuşit suficient în 2025”.

"Taxele şi inflaţia au redus deja în termeni reali cheltuielile cu salariile şi pensiile, contribuind la corecţie, dar acest procedeu nu va mai putea fi folosit în 2027. Rămâne necesară o ameliorare radicală a colectării, nu doar la TVA (unde gap-ul este de 30%), ci şi la impozitul pe profit, unde gap-ul depăşeşte 40% conform datelor europene”, a spus Daniel Dăianu.

G.M.

---

Actualizare - Ramona Ivan, CEC Bank: ”Ca să implementezi un proiect cu finanţare nerambursabilă, trebuie să ai o idee fiabilă”

Ca să implementezi un proiect cu finanţare nerambursabilă, europeană sau naţională, trebuie, în primul rând, ”să ai o idee fiabilă de proiect, care să ţi se potrivească atât ţie, cât şi contextului economic”, afirmă Ramona Ivan, Director Direcţia Relaţii cu Instituţii Naţionale şi Internaţionale CEC Bank. Domnia sa precizează: ”Apoi, trebuie să vezi ce anume este disponibil, dacă eşti eligibil, dacă te potriveşti acelei măsuri, iar ceea ce vrei să dezvolţi se pliază. Este o etapă în care se pregăteşte, practic, toată documentaţia. Vedem însă, în continuare, că lucrurile se fac în viteză, foarte superficial, ceea ce o să coste foarte mult. Atunci când aplicăm pe un proiect, cel puţin cu finanţare neambursabilă, trebuie să pregătim foarte bine depunerea proiectului, să citim cu atenţie toate condiţiile, toate termenele, iar dacă o companie nu este suficient de mare şi nu are specialişti, trebuie să apeleze la un consultant. Banca poate da sfaturi, dar nu poate scrie proiecte”.

V.R.

---

Actualizare - Gabriela Folcuţ, ARB: „Avem un potenţial mare de dezvoltare a economiei prin credit”

Ţara noastră are un potenţial mare de dezvoltare a economiei prin credit, subliniază Gabriela Folcuţ, directorul executiv al Asociaţiei Române a Băncilopr (ARB), apreciind că este important să existe stabilitate, un nivel mai ridicat de finanţare şi o prognoză referitoare la reforma fiscală.

Printre altele, Gabriela Folcuţ a menţionat că, fără garanţii de stat, s-ar putea să nu avem un număr mare de credite accesate de companii: "Garanţiile pot greva bugetul public, dar să nu uităm că o treime din companii au capitaluri negative, iar acestea nu vor lua niciodată credite sau fonduri europene. Sistemul bancar creditează, dar creditează companiile bancabile”.

În ceea ce priveşte apetitul populaţiei de a se credita, acesta este estompat acum, a mai spus reprezentantul ARB. "Înainte de pandemie, 25% din forţa de muncă a părăsit România. În acelaşi timp, 20% dintre tinerii de până la 26 de ani nu muncesc şi nu sunt incluşi într-o formă de învăţământ. Aceasta este o faţetă a României pe care noi toţi am putea s-o corectăm”, a mai spus Gabriela Folcuţ, evidenţiind că sistemul bancar românesc continuă să reprezinte un factor esenţial de stabilitate financiară. Indicatorii prudenţiali publicaţi de Banca Naţională a României confirmă o poziţie solidă a sectorului: activele totale ale sistemului bancar au depăşit 957 miliarde lei în 2025, în creştere anuală de 8,6%, reflectând o evoluţie constantă a dimensiunii sectorului, în timp ce indicatorii de capitalizare se menţin confortabil peste cerinţele minime reglementate, iar lichiditatea rămâne la niveluri adecvate.

E.O.

---

Actualizare - Mihai-Cătălin Botez, deputat: "Partidele şi insituţiile publice trebuie să implice educaţia financiară”

Formaţiunile politice şi instituţiile publice ar trebui să se implice în educaţia financiară a cetăţenilor, a spus Mihai-Cătălin Botez, membru al Comisiei Buget Finanţe Bănci din cadrul Camerei Deputaţilor.

Domnul Botez a precizat: "Cred că şi noi, ca partide, şi băncile ar trebui să mergem să facem educaţie financiară. Noi să deschidem, ca partide, sau instituţiile să arate oportunităţile de finanţare. De multe ori - eu sunt deputat de Vaslui - mergând şi discutând cu oamenii despre diverse oportunităţi de finanţare, au ridicat două probleme. Una, cum aţi spus şi dumneavoastră, legată de faptul că ei uneori probabil lucrează cu nişte consultanţi care le fac proiectele; poate nu lucrează cot la cot cu consultantul să ştie la ce se angajează, iar atunci când trebuie să implementeze, consultantul e departe, iar el trebuie să livreze toţi acei indicatori. Şi un alt aspect ţine şi de administraţiile locale, care de multe ori sunt controlate politic. Ca să poţi să implementezi sau să începi măcar proiectul, ai nevoie de ajutorul instituţiilor şi trebuie să vă spun foarte clar că există aceste piedici politice, mi le spun oamenii. Deci, ca să putem să dezvoltăm şi economia şi să avem mai mulţi antreprenori care să-şi asume riscuri, trebuie să aibă încredere că instituţiile publice măcar nu le vor pune piedici, dacă nu îi ajută. Desigur că banca le va fi un partener. Mai trebuie lucrat aici şi poate că această încredere se poate căpăta şi dacă sistemul bancar va merge către public să vorbească despre ce face, despre programele de finanţare pe care le are”.

Domnia sa a menţionat că este vorba o piaţă care se creează, despre faptul că există economii, că băncile au acum resurse, că finanţează şi creditează din economiile pe care le au.

"Cred că o parte din aceste economii se duc în momentul acesta pe piaţa de capital, care a crescut foarte mult. Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră vă uitaţi pe platformele sociale şi vedeţi că au apărut din ce în ce mai multe persoane, mai mulţi brokeri, persoane care vorbesc despre cum să faci investiţii în piaţa de capital. Oamenii aceştia îşi creează piaţa prin faptul că merg şi vorbesc despre programele lor de educaţie financiară şi, de fapt, îşi creează singuri clienţii, le arată calea. Poate că asta ar trebui să facem mai mulţi. (...) Sunt sigur că şi sistemul bancar are nişte lucruri cu care trebuie să lupte. În anii care au trecut, oamenii şi-au făcut o imagine despre sistemul bancar. De multe ori au rămas cu o senzaţie nu tocmai plăcută pentru că, poate, au avut nişte credite neperformante sau aşa mai departe, dar dacă ne uităm pe cifre vedem că sistemul bancar a făcut, în mare, ce trebuie în România: a ajutat companiile să se dezvolte. A fost un sprijin pentru cei care au fost serioşi, pentru cei care au implementat proiectele. Asta trebuie să facem cu toţii. Cred că putem face mai mult. Cred că putem colabora mai mult, pentru că văd şi la instituţiile statului care au, poate, atribuţii în domenii similare şi care nu colaborează între ele, iar atunci rezultatele sunt slabe. Dar când sunt puşi la aceeaşi masă, când vine o parte interesată, când vine poate un politician care are interesul ca acele instituţii să colaboreze, ele au rezultate foarte bune. La fel şi sistemul bancar: să înţeleagă să ajute la crearea acestei noi pieţe şi, până la urmă, prin comunicare şi prin deschidere, să creeze această încredere care, în cele din urmă, creează nişte societăţi puternice şi economii puternice”, a spus Mihai Botez.

G.M.

---

Actualizare - Anca Dragu, BNM: "Reglementatorii trebuie să se asigure că băncile se digitalizează şi folosesc AI, dar că sunt atente şi la riscuri”

Băncile centrale trebuie să se asigure că instituţiile de credit utilizează tehnologia şi Inteligenţa Artificială, dar că sunt atente şi la riscurile pe care acestea le presupun, susţine Anca Dragu, Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM).

Oficialul a menţionat: "Există acest mega trend prezent şi în piaţa financiară, şi mă refer la digitalizare şi la Inteligenţa Artificială, domenii care se dezvoltă inclusiv în bancile comerciale şi în cele centrale. Dar trebuie să fim conştienţi că acestea au şi riscuri. Se constată că peste jumătate din băncile centrale au preocupari reale în domeniul introducerii AI în activitataea de zi cu zi, atât a lor, cât şi a sectoarelor reglementate. Însă există şi riscuri foarte mari asociate. Desigur că studiile arată că productivitatea şi competitivitatea vor creşte, pe termen mediu şi lung. Dar tot studiile arată că rolul reglementatorilor este de a se asigura că digitalizarea şi AI, prezente în pieţe, sunt folosite cu măsură şi cu responsabilitate”.

E.O.

---

Actualizare - Eugen Rădulescu, BNR: România nu mai este ţara de acum 26 de ani; avem nevoie de alte mentalităţi

România de astăzi este foarte diferită de România din urmă cu 26 de ani, astfel încât avem nevoie de alte mentalităţi, a spus Eugen Rădulescu, Consilier al guvernatorului BNR.

Oficialul Băncii Naţionale a României a afirmat: ”În urmă cu puţine luni, am scris un articol în care spuneam că antreprenorii noştri ar trebui să înţeleagă că, dacă au un business care le aduce un randament de 15% şi îl pot finanţa printr-un credit care costă 10%, ei câştigă 5% fără să pună nimic. Ceea ce înseamnă, pe Return on Equity (n.r. randamentul capitalului propriu), un câştig net complet. Am avut reacţii împotrivă extrem de virulente, de tipul «Niciodată nu voi da banii băncilor». Avem o problemă foarte mare de educaţie, ce porneşte chiar de la şcoala primară. În alte ţări ale lumii, calcule privind eficienţa, dobânzile sau randamentul unei activităţi sunt făcute încă de la şcoala primară, unde copiii învaţă că investiţiile presupun asumarea unui risc”.

Eugen Rădulescu a adăugat: ”România anului 2026 nu mai este ţara de acum 26 de ani; este cu totul alta. În anul 2000, salariul mediu era de 100 de euro pe lună, acum este de 1.100 de euro. PIB-ul României era de 37 de miliarde de dolari, conform datelor Băncii Mondiale; acum se apropie de 400 de miliarde. Rămân siderat când aud că România nu mai produce nimic (...). Numai exporturile auto dintr-un an sunt mai mari decât exporturile auto din toată perioada comunistă - numai auto. Dar avem exporturi de peste 300 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă de trei ori mai mult decât tot PIB-ul României din 1990. Speranţa medie de viaţă a crescut de la 69 de ani, în 1990, la 76 de ani. Este un lucru care contează foarte mult. În anul 2000 aveam 132 de kilometri de autostradă, anul acesta vom depăşi 1.600. Este altă ţară, care are nevoie de alte mentalităţi”.

Conform reprezentantului BNR, ţara noastră stă foarte rău în ceea ce priveşte intermedierea financiară, dar, faţă de acum 20 de ani, s-a schimbat un lucru esenţial. ”Atunci, economisirea internă era 70% din creditare, adică 30% din creditarea pe care o aveam în România era pe resurse împrumutate din afară, iar acum suntem invers”, a spus Eugen Rădulescu.

A.I.

---

Actualizare - Mihai-Cătălin Botez, membru al Comisiei Buget Finanţe Bănci din cadrul Camerei Deputaţilor: "Educaţia este esenţială, dar nu se face de azi pe mâine”

Educaţia, în special educaţia financiară, este esenţială, dar nu se face de azi pe mâine, susţine Mihai-Cătălin Botez, membru al Comisiei Buget Finanţe Bănci din cadrul Camerei Deputaţilor.

Mihai Botez a spus: "Este foarte greu să obţii puterea politică prin argumente, spunând clar: «Uite, economia aşa funcţionează. Nu se poate produce valoare adăugată dacă nu ai un sistem de educaţie, dacă nu eşti responsabil, dacă nu îţi plăteşti taxele, dacă nu eşti bancabil, dacă nu lucrezi transparent». Foarte puţini promovează aceste politici. Am intrat în politică acum aproape 10 ani cu gândul de a face ce trebuie alături de oameni corecţi, vorbind despre politici liberale, despre individul asumat şi responsabil, despre logică şi politici cu cap şi coadă. În ultima perioadă, în spaţiul public, puterea politică s-a obţinut cu poveşti, iar acum avem rezultatul alegerilor pe care românii le-au făcut. Nu cred că avem o soluţie care să ne ajute pe termen scurt. Educaţia este esenţială, dar nu se face de azi pe mâine. Probabil nici la următoarele alegeri nu vom avea partide care să se bată în idei, ci vor veni tot cu emoţii, pentru că asta convinge, nu logica sau argumentele. Sistemul bancar funcţionează pe cifre, pe cauză şi efect, nu pe poveşti. Fac un apel către toată lumea din sală să vă implicaţi mai mult în educaţie, să daţi reacţie şi să contactaţi decidenţii cu argumentele pe care le aveţi. În Parlament şi în Guvern există oameni care ar vrea să aplice măsuri logice, dar acestea au nevoie de susţinere politică. În prezent, susţinerea merge către cei care spun că există un «sac fără fund» sau către cei care vor să naţionalizeze tot. Sistemul bancar românesc performează şi vă felicit că reuşiţi să faceţi asta într-un sistem politic atât de instabil. (...) Apelul meu este la educaţie şi la mai multă comunicare. Sunt membru în Comisia de Buget, dar întâlnirile cu sistemul bancar sunt, de regulă, pe proiecte de lege unde reprezentanţii ARB sau ANPC sunt mai degrabă atacaţi decât susţinuţi. Este nevoie de o platformă de discuţie fără patimă şi de un plan de dezvoltare pentru măcar cinci ani. Noi acţionăm ca nişte pompieri de 30 şi ceva de ani, tratând bubele punctual, dar nu mai merge aşa. Închei cu acest apel la dialog şi la mai multă implicare în educaţia financiară. Şi eu, şi dumneavoastră putem face mai mult. S-a vorbit mult timp despre cum este în regulă să ne împrumutăm pentru vacanţe sau nevoi imediate, dar nu neapărat pentru stabilitate financiară. În România nu se vorbeşte serios despre educaţia financiară decât la modul informal. Este vina statului, dar şi noi am putea vorbi mai aplicat pentru a genera un comportament mai sănătos: economii, investiţii şi apoi cheltuieli «pentru suflet»”.

G.M.

---

Actualizare - Florin Dănescu, ARB: ”Problema noastră principală - intermedierea financiară scăzută”

Sistemul bancar din ţara noastră este robust, stabil, însă problema principală este intermedierea financiară scăzută, declară Florin Dănescu, Preşedintele Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), subliniind: ”Aceasta este problema principală, iar noi trebuie să ne raportăm la ea inclusiv în momentele de criză. Avem prudenţă bună, avem solvabilitate bună, lichiditate foarte bună, dar intermediere financiară scăzută. Ce spune acest lucru? Că România este în continuare în urma dezvoltării economice europene din perspectiva finanţării şi că suntem în general în urmă din perspectivă economică. Avem o problemă de cultură, de deschidere spre creditare a societăţii, a companiilor”.

A.V.

---

Ziarul BURSA organizează conferinţa „Piaţa financiar-bancară”, în data de 20 aprilie 2026, începând cu ora 10:00, la Sheraton Bucharest, sala Platinum, din Calea Dorobanţilor nr. 5-7, Bucureşti.

Evenimentul va fi transmis live, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.