LIVE - VIDEO Conferinţa „REIT-urile - cheia finanţării inteligente a României”

Actualizare - Mugurel Rădulescu, Director Executiv, Federaţia Investitorilor şi Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă: "Este necesar un studiu de impact, pentru ca punctul de vedere al Guvernului să fie favorabil”

Este necesar ca investitorii să prezinte toate argumentele necesare, inclusiv un studiu de impact, Ministerului Finanţelor, pentru ca punctul de vedere al Guvernului să fie favorabil proiectului de lege privind REIT-urile, a afirmat Mugurel Rădulescu, Director Executiv, Federaţia Investitorilor şi Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă.

Mugurel Rădulescu a precizat: "Avem deja un grup de lucru pentru cei care vor să evalueze impactul acestei legi a REIT-ului şi noi ne propuneam să facem un studiu de impact. Un studiu de impact care să arate că, din perspectiva Ministerului Finanţelor Publice, rezultatele vor fi pozitive şi nu va exista o pierdere la buget. Acum, pentru că eu am urmărit puţin procesul legislativ şi am fost chiar în dezbatere la Comisia Economică, acolo, în mod evident, dezbaterea s-a orientat către acest aspect: care este impactul, ce ştim noi despre această lege, este bună sau este proastă şi ce se va întâmpla după aceea? Din ce am reţinut din discuţiile cu reprezentanţii ASF-ului, care erau în sală, Autoritatea ar fi susţinut prevederea aşa cum era ea la comisie. Nu a mai fost cazul, deoarece decizia din comisie a fost să se ceară punctul de vedere al Guvernului, mai exact al Ministerului Finanţelor. Acolo cred că toţi cei care suntem aici, voluntari într-un grup de lucru, putem avea un aport pentru a convinge Ministerul Finanţelor şi, poate, şi pe alţi decidenţi implicaţi, că este ceva bun şi foarte util pentru toţi”.

(G.M.)

---

Actualizare - Mihai Pătrulescu, Head of Investment Property CBRE România: "REIT-urile asigură o stabilitate a pieţei şi o viziune pe termen lung legată de preţuri şi evoluţie”

REIT-urile asigură o stabilitate a pieţei şi o viziune pe termen lung legată de preţuri şi evoluţie, a mai spus Mihai Pătrulescu, Head of Investment Property CBRE România.

Mihai Pătrulescu a precizat: „Consider că am acoperit destul de bine toată partea de cerere şi aş vrea să mă concentrez un pic şi pe partea de dezvoltare a pieţei imobiliare de M&A (fuziuni şi achiziţii). Noi, istoric vorbind, am avut undeva în jur de 1 miliard de euro tranzacţionaţi pe an. Anul trecut, aceasta a scăzut undeva în jur de 600 de milioane de euro.

Însă există un gap şi un spaţiu foarte mare între România şi celelalte ţări şi pot să vă spun că deja se vede o polarizare în zona CEE (Europa Centrală şi de Est) între ţările cum ar fi România şi Polonia, care nu au legislaţie de REIT-uri şi nu au jucători instituţionali locali, şi ţări precum Cehia sau Ungaria, care au dezvoltat aceşti investitori instituţionali locali.

O să mă concentrez un pic pe Cehia, o ţară care are 10 milioane de locuitori. PIB-ul, în valoare nominală, este aproape identic cu cel al României şi, totuşi, acolo unde noi am făcut 600 de milioane de euro anul trecut, ei au făcut undeva în jur de 4 miliarde. Patru miliarde din care 80% au fost prin capital local. Deci, dezvoltarea aceasta a pieţei este fantastică şi, în cazul Cehiei, s-a întâmplat prin prisma acestor investitori instituţionali locali şi, în mare parte, prin REIT-uri. Asta am vrea să vedem şi pentru România, pentru că asigură o stabilitate a pieţei şi o viziune pe termen lung, aşa cum spuneam mai devreme, legată de preţuri şi evoluţie. În acest moment, România, din punct de vedere al M&A real estate, este pe acelaşi palier cu Polonia, unde încercăm să atragem capital din străinătate, iar REIT-urile cu care lucrăm sunt cele din străinătate care vin să investească în România pentru randamentele bune. Şi asta cred că ar fi schimbarea cumva fundamentală pentru stabilizarea pieţei prin legislaţie.”

(G.M.)

---

Actualizare - Mihai-Cătălin Botez, deputat: "Din păcate, în acest moment din proiectul de lege lipseşte impactul bugetar”

Parlamentarii vor analiza proiectul de lege în comisiile de buget şi politică economică, care vor da rapoarte pe acest proiect, dar în acest moment nu există un calcul clar privind impactul bugetar al viitoarei legi, a declarat Mihai-Cătălin Botez, membru în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din cadrul Camerei Deputaţilor.

Mihai-Cătălin Botez a spus: "Sigur că trebuie să analizeze şi impactul bugetar, deoarece bugetul de stat va trebui să găsească nişte alternative pentru a înlocui banii care nu vor mai ajunge la el. Însă opinia mea este că, dacă facem legea corect, dacă reuşim să trecem această lege şi s-o popularizăm, ar putea să aducă mai mulţi bani la buget prin faptul că vor spori investiţiile, prin faptul că va exista un plus de transparenţă în ceea ce priveşte modul în care se fac aceste investiţii şi modul în care, desigur, se vor impozita pentru că existând o bază mai mare atunci şi foarte transparentă, statul va veni foarte uşor să impoziteze aceste valori. Deci sunt argumente pentru ca acest proiect să treacă. M-am uitat pe proiect, am văzut şi opinia celor de la Consiliul Concurenţei care spun că ar putea să fie luat în calcul ca un ajutor de stat. Totuşi, în mai multe ţări din Uniunea Europeană şi din OECD există reglementare privind funcţionarea reiturilor. Atunci cred că ar putea să funcţioneze şi în România. Există însă şi nişte neconcordanţe sesizate de Consiliul Legislativ şi chiar şi de ASF în textul proiectului. Dar şi acestea cred că sunt nişte detalii care pot fi depăşite. Tot ce lipseşte în momentul ăsta este calculul clar al impactului bugetar. Nu există calculat acest impact şi cred că dacă se lucrează un pic şi la acest detaliu şi se va veni cu acesta, proiectul va trece şi de Camera Deputaţilor”.

(G.M.)

---

Actualizare - Remus Vulpescu, BVB: ”Bursa de Valori Bucureşti pledează de mulţi ani pentru legiferarea REIT-urilor”

Bursa de Valori Bucureşti pledează de mai mulţi ani pentru legiferarea REIT-urilor şi va continua să sprijine această legiferare, pentru că REIT-urile sunt o necesitate în economia României, în piaţa de capital, în viaţa fiecărui român, spune Remus Vulpescu, Directorul General al BVB.

Domnia sa precizează: ”Dacă vrei să investeşti ca cetăţean în piaţa imobiliară, la noi, trebuie să începi cu un apartament. REIT-ul îţi permite să investeşti în piaţa imobiliară cu 1.000 de euro, cu 500 de euro. Democratizarea pieţei imobiliare şi a real estate-ului trebuie privită şi din perspectiva aceasta: accesul cetăţeanului la piaţa imobiliară. Ştim că cetăţenii din România sunt obişnuiţi, de câteva generaţii, cu ideea că e normal să fii proprietar. Noi nu avem mentalitatea din Occident - că e în regulă să fii chiriaş toată viaţa. Dar, în Occident sunt REIT-uri şi multe alte vehicule investiţionale care deţin imobile, cartiere, părţi mari din oraşe, pe care le închiriază. Astfel, nu rişti, ca şi chiriaş, să fii dat afară, să ţi se renegocieze sau să-ţi crească chiria, să ai diverse inconveniente. Nu. Închirierea este mai puţin haotică, este mai disciplinată, şi atunci şi drepturile celor care sunt chiriaşi sunt mai bine protejate”.

(A.V.)

---

Actualizare - Mihai Pătrulescu, Head of Investment Property CBRE România: "Marea majoritate a acestor vehicule vor fi indexate din punctul de vedere al veniturilor”

Momentul pentru promovarea legislaţiei privind REIT-urile este bine ales, susţine Mihai Pătrulescu, Head of Investment Property CBRE România.

Mihai Pătrulescu a afirmat: "Aş dori să adaug un element legat de momentul ales (timing), care este foarte interesant. Mie îmi place acest moment deoarece marea majoritate a acestor vehicule vor fi indexate din punctul de vedere al veniturilor. Clădirile de birouri, depozitele sau spaţiile de retail au clauze de indexare, ceea ce oferă posibilitatea unui efect de pârghie (leverage) la o dobândă fixă; practic, datoria se diminuează prin inflaţie în timp ce beneficiezi de indexarea veniturilor. Referitor la cerere, românii au un apetit fantastic pentru imobiliare, dar acesta se manifestă individual. Instituţionalizarea acestui proces este cel mai important element al legislaţiei. Un al doilea factor crucial pentru cerere este Pilonul II de pensii, care a ajuns la aproximativ 40 de miliarde de euro şi se va dubla în următorii cinci ani. În prezent, opţiunile de plasament sunt limitate, iar posibilitatea de a investi chiar şi 5% în active stabilizate, care oferă protecţie împotriva inflaţiei şi distribuie dividende, este o propunere excelentă. Aceasta va oferi pieţei spaţiu de respiraţie, mai ales că se apropie perioada de distribuţie a pensiilor şi este nevoie de vehicule care generează flux de numerar (cash flow)”.

(G.M.)

---

Actualizare - Claudiu Năsui, deputat: "REIT-urile reprezintă un mod transparent de a avea expunere pe piaţa imobiliară”

REIT-urile reprezintă un mod transparent de a avea expunere pe piaţa imobiliară, dar momentul ales pentru introducerea lor nu este cel mai fericit, a afirmat Claudiu Năsui, membru în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din cadrul Camerei Deputaţilor.

Claudiu Năsui a spus: „Sunt un fan al opţiunilor transparente de investiţii. REIT-urile reprezintă un mod transparent de a avea expunere pe piaţa imobiliară. În acest moment, ca investitor în România, opţiunile de expunere pe imobiliar sunt foarte limitate. Pe bursă există doar câţiva dezvoltatori, ceea ce implică un risc specific foarte mare legat de acel dezvoltator, sau poţi investi direct în imobiliare, ceea ce presupune costuri mari de gestiune şi administrare. Din acest punct de vedere, orice opţiune în plus este un lucru bun, mai ales una prin care nu «reinventăm roata», având în vedere că 85% din economiile OECD folosesc deja acest vehicul. Este un instrument care probabil ar face foarte mult bine. Înţeleg optica Ministerului Finanţelor de a analiza riguros orice are impact bugetar, însă, fără acest vehicul, impactul bugetar negativ s-ar putea să fie mai mare. Banii pierduţi prin blocarea activităţii economice pot depăşi veniturile teoretice din taxe; uneori este mai bine să iei un procent mai mic dintr-o «plăcintă» mult mai mare. Susţin aceste iniţiative, mai ales că REIT-urile permit evitarea dublei impozitări, element esenţial care face activitatea rentabilă, spre deosebire de un fond obişnuit. Totuşi, consider că momentul ales pentru introducerea REIT-urilor nu este cel mai fericit, deoarece atenţia publică este îndreptată spre preţul petrolului şi riscul unei recesiuni globale. Dacă economia globală nu a trecut încă prin acea recesiune necesară pentru a filtra investiţiile greşite, s-ar putea ca preţul petrolului să fie «acul care sparge bula», ducând la o prăbuşire a tuturor pieţelor, în special a activelor pe termen lung, cum sunt imobiliarele. Prima reacţie a băncilor centrale ar putea fi tăierea dobânzilor, dar dacă persistă pericolul inflaţionist, le-ar putea creşte, ceea ce ar declanşa criza. În acest context, investitorii tind să prefere lichiditatea (cash-ul)”.

(G.M.)

---

Actualizare - György Attila, Subsecretar de Stat în cadrul Ministerului Finanţelor: „Avem reticenţă în a accepta derogări şi excepţii de la plata impozitului pe profit”

Guvernul e reticent privind acordarea unor derogări fiscale pentru companiile care se vor ocupa de investiţiile în imobiliare, afirmă György Attila, Subsecretar de Stat în cadrul Ministerului Finanţelor.

György Attila a spus: "Acest proiect de lege e amplu şi nu vizează doar partea de fiscalitate. Înţeleg că interesul cel mai mare e pe componenta de fiscalitate propusă în cadrul proiectului, respectiv o extindere a categoriilor neimpozabile ce trebuie luate în calcul la impozitul pe profit. În ultima perioadă, punctul de vedere al Ministerului Finanţelor e destul de rezervat privind excepţiile şi derogările în legislaţia fiscală, mai ales că prin PNRR ne-am asumat că revizuim legislaţia fiscală în sensul eliminării excepţiilor, iar anul trecut prin pachetele fiscale aprobate am urmărit acest lucru. Din acest punct de vedere avem reticenţă în a accepta derogări şi excepţii de la plata impozitului pe profit, dar în cursul dezbaterilor parlamentare se poate ajunge la o soluţie fiscală”.

(G.M.)

---

Ziarul BURSA organizează evenimentul „REIT-urile - cheia finanţării inteligente a României”, în data de 30 martie 2026, începând cu ora 10:00, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, sala Braşov din Calea 13 Septembrie nr. 90, Bucureşti.

Evenimentul se va desfăşura cu participare fizică, fiind transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.