OPEC+ măreşte producţia, dar piaţa petrolului rămâne captivă tensiunilor din Orientul Mijlociu

Dinamica conflictului din Iran şi decizia OPEC+ de a majora producţia începând din septembrie au determinat scăderea preţului petrolului în ultimele zile.

Sortimentul Brent spot se tranzacţiona ieri, în jurul orei 14:00 (ora României), la circa 83 de dolari pe baril, cu 12% sub ultimul maxim local, atins în a doua parte a lunii iulie. În acelaşi timp, West Texas Intermediate (WTI), reperul pieţei americane, era cotat la 78,5 dolari pe baril, cu 13% sub nivelul consemnat în 23 iulie, cel mai ridicat din ultimele aproape două luni, potrivit datelor Investing.com.

În weekend, preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a anunţat că renunţă la un atac planificat asupra Iranului, pentru a purta noi discuţii cu liderii de la Teheran, ceea ce a redus temerile privind noi perturbări ale aprovizionării cu ţiţei. Trump a susţinut că a decis să renunţe la atacuri la solicitarea Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite, Qatarului şi Iranului, deoarece ”parametrii unui acord au fost deja conveniţi”, adăugând că acordul propus ar include ”deschiderea imediată, completă şi totală a Strâmtorii Hormuz, precum şi eliminarea ameninţării nucleare reprezentate de Iran”, conform CNBC.

Strâmtoarea Hormuz - prin care, înainte de izbucnirea războiului, trecea circa 20% din transporturile mondiale de petrol - a înregistrat o reducere drastică a traficului maritim şi doar veştile favorabile privind evoluţiile diplomatice au determinat, ocazional, creşterea numărului de nave care o tranzitează, mai notează trustul de presă american.

O presiune suplimentară asupra preţurilor petrolului s-a manifestat după ce Arabia Saudită, Rusia şi alţi cinci membri-cheie ai OPEC+ au convenit, în cadrul unei reuniuni online desfăşurate duminică, să majoreze producţia de petrol cu 188.000 de barili pe zi începând din septembrie, pe fondul perturbărilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu, conform Euronews.

”OPEC+ a finalizat eliminarea treptată a reducerilor voluntare ale producţiei”, a declarat Jorge Leon, analist la Rystad Energy, potrivit trustului media menţionat.

Totuşi, el consideră că decizia ”schimbă prea puţin pe termen scurt, deoarece (Strâmtoarea) Hormuz rămâne afectată de restricţii”.

Conform Euronews, ţările din Golf s-au confruntat cu dificultăţi în privinţa creşterii exporturilor din cauza blocajului aproape total al Strâmtorii Hormuz, provocat de Iran în timpul războiului din Orientul Mijlociu, în pofida unei scurte intensificări a traficului maritim după semnarea, în iunie, a unui memorandum de înţelegere între SUA şi Iran.

Multe state membre ale OPEC+ nu pot produce atât de mult petrol cât le-ar permite cotele oficiale, din cauza unei ”scăderi a capacităţii de producţie”, astfel că majorarea cotelor şi-a pierdut din relevanţă, a declarat Giovanni Staunovo, analist la UBS.

• Jorge Leon, Rystad Energy: ”OPEC+ are puţine motive să se grăbească să opereze noi modificări ale ofertei; scenariul nostru de bază este o pauză în trimestrul al patrulea”

Majorarea producţiei din septembrie, convenită de Arabia Saudită, Rusia, Irak, Kuweit, Kazahstan, Algeria şi Oman, membre ale OPEC+, marchează finalizarea eliminării treptate a celui de-al doilea dintre cele trei pachete de reduceri ale producţiei introduse de organizaţie, scrie Euronews.

”După finalizarea procesului de restabilire a producţiei, OPEC+ are puţine motive să se grăbească să opereze noi modificări ale ofertei. Scenariul nostru de bază este o pauză în trimestrul al patrulea, timp în care grupul se va pregăti pentru negocierile privind cotele de producţie pentru 2027”, a spus Jorge Leon, de la Rystad Energy.

În opinia sa, deocamdată, contextul geopolitic maschează amploarea majorării ofertei. ”Acest lucru (n.r. creşterea producţiei) va deveni mult mai evident odată cu revenirea fluxurilor de export la niveluri normale”, a adăugat el.

Potrivit Euronews este neclar când grupul va putea, în mod efectiv, să îşi majoreze producţia de petrol. Unele state membre, precum Irakul, şi-au exprimat dorinţa de a creşte semnificativ producţia. Pe de altă parte, Rusia se confruntă cu atacuri repetate ale dronelor ucrainene asupra infrastructurii sale petroliere, care i-au afectat producţia. În prezent, aceasta se situează în jurul a nouă milioane de barili pe zi, faţă de o ţintă de 9,8 milioane de barili pe zi.

• Analiştii BMI Research şi-au majorat prognoza pentru preţul petrolului aferentă acestui an

Un acord diplomatic mai amplu privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz rămâne realizabil în acest trimestru, conform unei note publicate ieri de BMI Research, divizia de cercetare şi analiză a Fitch Solutions, scrie CNBC.

În acelaşi timp, instituţia şi-a majorat de la 25% la 35% probabilitatea atribuită scenariului de escaladare, invocând semnalele tot mai numeroase din plan militar, diplomatic şi economic care indică intensificarea tensiunilor dintre SUA şi Iran.

”Progresele pe plan diplomatic vor fi probabil întrerupte periodic de episoade de escaladare militară, iar o eroare de calcul din partea oricăreia dintre părţi ar putea declanşa o nouă escaladare a conflictului”, au scris analiştii.

BMI a punctat că principalul aspect de urmărit este viitorul regim de administrare a Strâmtorii Hormuz, întrucât discuţiile dintre Iran şi Oman - care pot beneficia de sprijinul statelor din Golf, al Chinei şi al SUA - indică existenţa unor eforturi de creare a unui cadru pentru navigaţia maritimă în perioada postconflict, mai scrie CNBC.

La finele lunii trecute, divizia de cercetare şi analiză a Fitch Solutions îşi majorase prognoza privind preţul petrolului Brent pentru 2026, avertizând că tensiunile geopolitice dintre Statele Unite şi Iran vor menţine volatilitatea pieţelor petroliere pe parcursul trimestrului al treilea, înainte ca preţurile să se tempereze, pe măsură ce progresele diplomatice vor permite restabilirea aprovizionării în a doua parte a anului, scrie publicaţia Business Today.

Analiştii BMI Research au estimat un preţ mediu de 86 de dolari/baril în 2026 pentru Brent Dated (preţul de referinţă al petrolului Brent pe piaţa fizică) faţă de estimarea anterioară de 84 de dolari/baril. Totodată, şi-a majorat prognoza pentru contractele futures pe Brent la 83 de dolari/baril, de la 81 de dolari/baril, mai notează publicaţia menţionată.

Revizuirea în sens ascendent reflectă trecerea BMI de la scenariul anterior, ”Negocieri constructive”, la un scenariu mai prudent, denumit ”Negocieri dificile”, în ceea ce priveşte conflictul dintre Statele Unite şi Iran, mai notează Business Today.

• Trei scenarii pentru piaţa petrolului

Există trei scenarii principale pentru piaţa petrolului, iar gradul de incertitudine privind scenariul cel mai probabil rămâne ridicat, consideră Cyde Russell, editorialist Reuters, specializat în pieţele de mărfuri şi energie din Asia, conform unui articol publicat ieri de trustul de presă.

Primul scenariu este acela în care Iranul şi Statele Unite ajung la un acord de pace care să asigure un tranzit continuu şi fără restricţii prin Strâmtoarea Hormuz şi strâmtoarea Bab el-Mandeb.

Al doilea scenariu este ca războiul să continue cu perioade alternante de escaladare şi acalmie, în care speranţele privind un armistiţiu şi un acord sunt urmate de dezamăgiri, iar atacurile cu rachete şi drone se reiau.

Al treilea scenariu este acela în care escaladarea conflictului continuă, preşedintele american Donald Trump ordonă atacuri asupra infrastructurii civile şi energetice, iar Iranul ripostează prin lovituri similare împotriva statelor din Golf care găzduiesc baze militare americane, precum Arabia Saudită, Kuweit şi Irak.

În opinia editorialistului Reuters, piaţa contractelor futures pe ţiţei pare să reflecte în mare măsură primul scenariu care, dacă se va concretiza, va duce probabil la o scădere rapidă a preţurilor ţiţeiului faţă de nivelurile actuale.

Probabil că membrii OPEC+ îşi vor putea majora relativ rapid producţia şi vor aduce pe piaţă volume suplimentare de ţiţei, într-un moment în care şi alţi producători încearcă să îşi maximizeze exporturile. De asemenea, este posibil ca un acord de pace cuprinzător să permită Iranului să îşi vândă în mod deschis ţiţeiul, ceea ce ar însemna că doar petrolul rusesc ar mai face obiectul unor sancţiuni occidentale, scrie Russell.

Dacă al doilea scenariu va prevala în lunile următoare, decizia OPEC+ de a majora producţia va deveni în mare măsură irelevantă, conform editorialistului.

Ceea ce contează atunci este cât petrol reuşeşte să tranziteze Strâmtoarea Hormuz şi în ce măsură exporturile Arabiei Saudite prin Marea Roşie, precum şi cele ale Emiratelor Arabe Unite prin Golful Oman, pot compensa pierderea volumelor care în mod normal ar trece prin Hormuz. În acest scenariu, preţul petrolului va fi probabil foarte volatil, fiind influenţat în mare măsură de titlurile din presă şi de mesajele publicate de Donald Trump pe reţelele sociale, scrie Russell.

Al treilea scenariu este cel pe care pieţele speră să nu îl vadă niciodată devenind realitate. Acesta ar implica distrugeri semnificative şi de lungă durată ale infrastructurii energetice din Orientul Mijlociu şi ar genera costuri economice majore la nivel mondial, întrucât economia globală ar trebui să se adapteze la pierderea a până la 20% din livrările de ţiţei şi gaze naturale lichefiate, consideră editorialistul Reuters.

• BMI: pentru 2027 balanţa riscurilor rămâne înclinată în sensul scăderii preţurilor

Analiştii din industrie se aşteaptă ca pieţele petroliere să rămână foarte volatile, pe măsură ce apar noi informaţii privind situaţia din Iran, iar fluxurile de petrol ce tranzitează Strâmtoarea Hormuz rămân afectate, conform presei internaţionale.

”Volumele transporturilor maritime rămân mult sub nivelurile normale după scurtul armistiţiu de la mijlocul lunii iunie, ceea ce limitează exporturile din Orientul Mijlociu şi obligă transporturile de ţiţei saudit prin Marea Roşie să urmeze rute mai lungi şi mai costisitoare prin Canalul Suez”, a declarat, la începutul săptămânii trecute, Alex Hodes, director al departamentului pieţelor de energie la firma de brokeraj StoneX, conform Reuters.

Şi BMI Research estimează că preţurile petrolului Brent vor rămâne foarte volatile în următoarele luni, după mişcările ample de preţ înregistrate în iulie, scrie Business Today.

Divizia de cercetare şi analiză a Fitch Solutions avertizează că riscurile la adresa aprovizionării globale cu petrol rămân ridicate, pe măsură ce atacurile asupra transportului maritim şi infrastructurii energetice se extind dincolo de Golful Persic, ajungând până în Marea Roşie.

În pofida riscurilor pe termen scurt, BMI estimează că preţurile petrolului vor începe să scadă din trimestrul al patrulea, pe măsură ce oferta de ţiţei se va normaliza după redeschiderea Strâmtorii Hormuz.

Analiştii au estimat un preţ mediu de 75 de dolari/baril în trimestrul al patrulea din 2026 pentru Brent Dated, care va scădea spre 70 de dolari/baril în primul trimestru din 2027, pe fondul unei redresări a producţiei mai rapide decât cea a cererii şi al diminuării primei de risc geopolitic, conform Business Today.

Pentru 2027, BMI şi-a menţinut prognoza potrivit căreia preţul petrolului Brent va fi, în medie, de 71 de dolari/baril, deşi punctează că gradul de incertitudine este neobişnuit de ridicat.

Compania de cercetare estimează că, anul viitor, producţia va creşte mai puternic atât în cadrul OPEC+, cât şi în rândul producătorilor din afara alianţei, în timp ce ritmul de creştere al cererii va rămâne relativ modest. Cu toate acestea, evoluţia preţurilor petrolului va depinde în mare măsură de politica de producţie a OPEC+, de strategia de producţie a Emiratelor Arabe Unite, de o eventuală relaxare a sancţiunilor asupra exporturilor de petrol ale Iranului, precum şi de evoluţiile conflictului dintre Rusia şi Ucraina.

BMI consideră că, pentru 2027, balanţa riscurilor rămâne înclinată în sensul scăderii preţurilor, întrucât este probabil ca avansul ofertei să depăşească ritmul de creştere al cererii, cu excepţia situaţiei în care tensiunile geopolitice se vor intensifica din nou, scrie Business Today.