LIVE - VIDEO Conferinţa "Digitalizare şi Siguranţă Cibernetică” - ediţia a IX-a -

Actualizare - Liviu Sima, IT Genetics: Digitalizarea fără protecţie este o poartă către vulnerabilitate

Digitalizarea fără protecţie reprezintă o poartă către vulnerabilitate şi distruge orice sistem, a afirmat Liviu Sima, Co-fondator IT Genetics.

”Trebuie să fim conştienţi că fiecare dintre noi, atât persoane fizice cât şi juridice, facem parte dintr-un ecosistem conectat. Dintr-un blockchain. Fiecare staţie nesigură are impact în altă staţie şi, din acest motiv, nu ar trebui să trecem cu vederea (n.r. securitatea cibernetică) indiferent dacă suntem o companie de trei sau treizeci de PC-uri. La fel şi dacă suntem un utilizator individual, acasă. Pentru că, dacă nu suntem protejaţi şi dacă nu avem minimul necesar de educaţie, de prevenţie, riscăm să devenim o verigă care poate să răspândească o infecţie, Digitalizarea fără protecţie este o poartă către vulnerabilitate şi distruge orice sistem. Prin urmare, acţiunea fiecăruia ne vă ajută pe toţi”, a spus Liviu Sima.

Co-fondator IT Genetics a mai punctat: ”România are nevoie de conştinentizarea implementării rigorilor de securitate (n.r. cibernetică). Am pornit compania IT Genetics acum 18 ani şi, de-a lungul timpului, am lucrat cu aproximativ 20.000 de companii din România. De-a lungul timpului am observat că a crescut conştientizarea la nivelul companiilor mici şi medii, pentru că cele care au bugete mari, în general companiile internaţionale, cunosc riscurile, analizează şi investesc în direcţia aceasta. Dar companiile mici şi medii nu prea au securitatea cibernetică prevăzută în buget. Acum, şi datorită cazurilor de impact mediatizate, în care au fost afectate infrastructuri foarte mari, oamenii şi companiile au început să-şi pună astfel de probleme”.

(A.I.)

---

Actualizare - Cosmin Mălureanu, Ascendia: ”Digitalizarea vine cu riscuri”

Dacă vorbim despre digitalizare şi siguranţă cibernetică, vedem cu toţii că digitalizarea este din ce în ce mai mult în toate aspectele vieţii noastre private şi publice, afirmă Cosmin Mălureanu, Ascendia, menţionând: ”Fie că vorbim de digitalizarea spitalelor, a educaţiei, a infrastructurii publice, militare, ANAF etc., toate sunt legate. Doar că digitalizarea aceasta vine şi cu nişte riscuri, iar cel mai mare risc este cel legat de securitate, pentru că digitalizarea rapidă lasă nişte spaţii foarte mari în ceea ce înseamnă protecţie împotriva atacurilor de orice fel. Riscurile sunt foarte multe şi se schimbă tot timpul. De la social engineering, care este un atac foarte comun în zilele acestea, inclusiv la telefon cu voci generate de AI, până la deepfake, care a ajuns real-time deepfake. Lucrurile acestea deja sunt parte din normalitate, ceea ce vedem de 15-20 de ani, phishing şi ransomware, deja sunt vechi şi noi în acelaşi timp. Şi cu toate acestea, vedem că la nivelul populaţiei nu se cunosc reguli de bază sau nu există o cunoaştere a elementelor esenţiale legate de securitatea personală, în primul rând, până la ajunge la securitatea companiilor. De aceea, este necesară educaţia în masă”.

(V.R.)

---

Actualizare - Edward Creţescu, ANIS: Cererea internă de produse şi servicii oferite de companiile de IT este redusă

Cererea din ţara noastră de produse şi servicii oferite de companiile de IT este redusă, astfel încât majoritatea companiilor de IT din România exportă, a spus Edward Creţescu, Preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS).

Domnia sa a afirmat: ”Industria de IT este într-un punct de inflexiune. Suntem aproximativ 250.000 de oameni în industrie, reprezentăm circa 8% din PIB-ul României şi ne-am dori să ajungem cât se poate de repede la 10-12-14%, să contribuim şi mai mult. În ultimele luni au fost nişte dificultăţi semnificative nu doar la nivel de industrie, ci la nivel naţional şi geopolitic, la nivel global. Ne cofruntăm cu realitatea că industria de IT a fost afectată semnificativ şi de excluderea facilităţilor fiscale care ajutau colegii noştri din companii. Mai nou, având în vedere în special problema deficitului din România, s-ar putea să apară un alt impact semnificativ, o piatră de moară pentru industria de IT”.

Edward Creţescu a adăugat: ”Pe termen scurt spre mediu ne dorim să ne păstrăm colegii în industrie, competenţele digitale, să putem să ne păstrăm oamenii cei mai valoroşi în România. Este o competiţie globală pentru oamenii cei mai buni, colegii noştri pot foarte bine să lucreze pentru companii din Statele Unite, din Asia, direct de acasă, astfel încât nu este nevoie să se relocheze într-o altă ţară. Pot să lucreze de la ei din casă, ceea ce este o mare problemă pentru companiile de IT din România. Mai avem o problemă, pentru că cererea internă de software, de produse şi servicii oferite de companiile de IT este mică, astfel încât majoritatea companiilor de IT din România exportă”.

(A.I.)

---

Actualizare - Mugur Podaru, Director, Direcţia Operaţiuni la Distanţă CEC Bank: ”Este eficient pentru o bancă să se digitalizeze, însă trebuie să aibă în vedere şi securitatea cibernetică”

Tendinţa băncilor de a digitaliza aproape toate procesele bancare este una firească însă, în contextul acestor implementări de tehnologii noi, este nevoie de o atenţie sporită asupra securităţii sistemelor şi de un interes crescut faţă de siguranţa clienţilor, este de părere Mugur Podar, Directorul Direcţiei Operaţiuni la Distanţă a CEC Bank.

”Toate băncile investesc în tehnologie, însă noi, CEC Bank, fiind banca Statului, cu atât mai mult ne asigurăm că lucrurile funcţionează aşa cum trebuie. Există o tendinţă la nivelul sistemului bancar de a implementa soluţii antifraudă şi de a proteja clienţii împotriva atacurilor cibernetice, aşa că, nu trebuie să ne uităm doar la digitalizare. Sigur, este eficient pentru o bancă să digitalizeze toate produsele şi se lucrează intens la această schimbare. CEC Bank are o cadenţă aproape lunară de a cuprinde părţile de operaţiuni din front office în zona de digital şi internet banking” a declarat acesta.

---

Actualizare - Bogdan Florea, Connections Consult: ”Este foarte important să creştem procentul industriei de IT în PIB”

Este foarte important să reuşim cumva să creştem procentul industriei de IT în PIB, doar că ideal ar fi, pentru a avea o consistenţă pe termen lung, să reuşim să ne impunem cu produse şi cu competenţe specifice României”, afirmă Bogdan Florea, fondator şi CEO al Connections Consult, subliniind: ”Outsourcing-ul şi staffing-ul reprezintă o sursă foarte bună de venituri şi nimeni nu spune să renunţăm la ea, doar că nu ne poate poziţiona decât cel mult ca un furnizor de resurse, care la un moment dat va fi depăşit, evident, de arbitrajul de preţuri. Deja se întâmplă, încă avem un raport calitate/preţ bun, adică preţuri care nu sunt foarte mari, respectiv competenţe foarte bune, dar vin din spate ţări care vor face asta mai bine ca noi. Aşadar, investiţia în inovaţie, în dezvoltarea de produse şi, mai ales, de competenţe specifice, poate nişate, poate fi cheia succesului”.

Domnia sa menţionează că, la nivel global, este o criză acută de specialişti în securitate cibernetică şi acest lucru poate fi speculat de România prin investiţii şi prin dezvoltarea de competenţe de la vârste fragede, respectiv prin crearea unei culturi de securitate cibernetică.

(A.V.)

---

Actualizare - Gabriela Folcuţ, ARB: "România se plasează pe ultimul loc în UE în topul competenţelor digitale de bază”

România se plasează pe ultimul loc în UE în topul competenţelor digitale de bază, a atras atenţia Gabriela Folcuţ, directorul executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Cu 27,7% dintre români cu competenţe digitale de bază în 2023, suntem la jumătatea mediei europene, ce arată un nivel de competenţă de 56,6%, a menţionat reprezentantul ARB.

În opinia sa, pentru a putea să ne îndeplinim obiectivul naţional ca în 2030 să atingem pragul de 50% cetăţeni care au competenţe digitale de bază, trebuie să introducem în materiile şcolare elemente care să conducă la creşterea competenţelor de bază legate de digitalizare. Sistemul bancar este preocupat în derularea de programe de formare a profesorilor, a mai precizat sursa citată: "Trebuie să avem obligatoriu în şcoli componenta de educaţie digitală, pentru ca jumătate dintre români să aibă competenţe digitale de bază în 2030. Salutăm tot progresul înregistrat în digitalizarea sectorului public, încurajăm toate demersurile autorităţilor şi ne manifestăm întreaga disponibilitate de a colabora la acest lucru. La nivelul comunităţii bancare, una dintre cele mai active comisii este comisia de antifraudă. Tipologiile de fraudă se schimbă şi este nevoie să creştem competenţele utilizatorilor, ca să le creştem rezilienţa în faţa pericolelor online la care sunt supusi. În acest sens, pregătim o schemă naţională antifraudă”.

Gabriela Folcuţ a subliniat că sistemul bancar are foarte multe proiecte care accelerează digitalizarea, miliarde de lei fiind investite de bănci în digitalizare - cloude, AI, blockchain etc.

(E.O.)

---

Actualizare - Bogdan Albu, Territory Channel Manager for Romania, Bulgaria and Moldova, Kaspersky: „Veriga cea mai slabă în cybersecurity râmâne resursa umană”

Avem legislaţie şi directive europene ce trebuie implementate în domeniul digitalizării şi securităţii cibernetice, dar avem nevoie de o educare continuă, permanentă, a resursei umane cu privire la riscurile ce pot să apară în cadrul activităţii pe care o desfăşoară în domeniul digital, a afirmat Bogdan Albu, Territory Channel Manager for Romania, Bulgaria and Moldova, Kaspersky.

Bogdan Albu a precizat: "Amprenta noastră digitală ca individ, dar ca şi companie e foarte importantă. Avem foarte multe atacuri, mai ales de tip phishing prin care hackerii obţin informaţii personale. Încercăm să educăm oamenii cum să îşi păstreze în siguranţă datele, cum să identifice anumite atacuri, cum să aibă grijă de datele personale. E un efort pe care îl facem constant. Cred că, de exemplu, educaţia financiară ar trebui începută în rândul tinerilor, pe un fundament al securităţii cibernetice. (...) Am încercat să simplificăm cerinţele din directivele europene şi să le explicăm companiilor şi instituţiilor cum le pot implementa. Ştim că există o lipsă acută a experţilor în domeniul securităţii cibernetice. Important este să avem parteneri de încredere, specializaţi pe anumite domenii - banking, securitate, directive europene - şi să dezvoltăm parteneriate împreună pentru creşterea cyber-rezilienţei. Partenerii respectivi pot oferi acces la specialişti. Văd companii şi instituţii cărora le este foarte greu să îşi menţină specialiştii pentru că nu au pregătirea necesară şi tool-urile necesare pentru a dobândi abilităţile din domeniul foarte larg al cyber-security. Suntem cu toţii implicaţi într-un fel sau altul şi trebuie să învăţăm cum să ne protejăm datele în privinţa malware. La nivel regional sunt foarte multe cazuri pornite de la oameni cu acces limitat în cadrul companiei prin care au deschis o portiţă şi au creat un dezastru la nivelul instituţiilor publice şi companiilor care sunt targhetate de atacatori. Veriga cea mai slabă rămâne resursa umană. Nu putem avea digitalizare fără o zonă de cyber security pe care să o putem acoperi prin specialişti, prin crearea unei culturi organizaţionale şi un proces continuu de învăţare, de a face constant lucruri pentru a ne îmbunătăţi nevoia de cunoştinţe în domeniul cybersecurity. Fie că vorbim de atacuri standard sau mai complexe impuse de actori statali, atacurile sunt multe şi diversificarea lor este foarte mare. În continuare trebuie să avem acest efort comun de conştientizare în societate, atât la companii cât şi la instituţii, şi trebuie implementate procese de securitate. Omul e principala verigă slabă, dar trebuie să îmbunătăţim şi infrastructura companiilor”.

(G.M.)

---

Actualizare - Stelian Cristea, DNSC: ”Peisajul ameninţărilor se dezvoltă permanent”

Peisajul ameninţărilor cibernetice s-a dezvoltat şi se dezvoltă permanent, afirmă Stelian Cristea, adjunctul directorului Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), subliniind: ”Ameninţările cu care ne confruntăm ca persoane individuale sau business s-au dezvoltat. Actori maliţioşi care existau acum cinci ani sau cu mai puţin timp în urmă şi-au perfecţionat tacticile şi procedurile, iar alţi actori maliţioşi au intrat în rândurile lor pentru că tehnologia le permite. Nu mai au nevoie de cunoştinţe avansate ca să devină un mic hacker sau o mică structură care poate avea interese financiare sau de altă natură în organizaţiile ce îşi desfăşoară activitatea în online. În mediul dark web pot fi procurate soluţii pentru a deveni un actor maliţios cu uşurinţă şi atunci iată că numărul actorilor maliţioşi este în creştere”.

Domnia sa continuă: ”Peisajul ameninţărilor este în creştere, iar în sprijinul atacatorilor vine tehnologia AI, care le permite să devină mult mai eficienţi în activităţile pe care le fac. Chiar un studiu recent preciza că în fiecare secundă se întâmplă 36.000 de scanări. Ce înseamnă asta? Că nici măcar nu mai suntem un target. Suntem scanaţi pentru vulnerabilităţi. În orice minut, în orice secundă, nu mai avem o întrebare de genul «nu sunt important pentru actorii maliţioşi?», ci este o problemă de «când voi fi în plaja de scanare a atacatorilor»”.

(A.V.)

---

Actualizare - Călin Rangu, Co-fondator şi Vicepreşedinte CIO Council România: "Reţelele neuronale de AI antrenate greşit reprezintă un risc pentru mediul de afaceri”

În acest moment, există trei riscuri pentru mediul de afaceri în domeniul digitalizării, a spus Călin Rangu, Co-fondator şi Vicepreşedinte CIO Council România.

Călin Rangu a precizat: "Dacă ne uităm la tehnologiile emergente, Inteligenţa Artificială e pe primul loc, iar riscurile importante privesc reţelele neuronale artificiale, mai precis modul în care se instruiesc aceste reţele. Dacă înveţi reţeaua greşit sau ai un interes de o anumită natură, poţi realiza, de exemplu, o excluziune financiară a unui anumit segment de clienţi. Practic, reţelele neuronale antrenate greşit reprezintă un astfel de risc. Pe partea de blockchain si pe tehnologia DLT care este foarte importantă pentru viitor pentru realizarea contractelor inteligente, trebuie să te uiti cu cine lucrezi, cu ce parteneri, pentru că una este un DLT cu 100 de noduri şi alta este o soluţie cu un partener care are în spate doar câteva noduri, dar implementate corect. Apoi, implementarea algoritmilor în general este un alt risc. În momentul în care dezvolţi algoritmii într-un mod în care nu ţin cont de informaţiile necesare, te pot duce în directii conforme cu Inteligenţa Artificială”.

(G.M.)

---

Actualizare - Rodica Ţirtea, ECCC: ”Săptămâna aceasta au fost deschise apeluri pentru programele Europa Digitală şi Horizon Europe”

Săptămâna aceasta au fost deschise apeluri de finanţare pentru programele Europa Digitală (Digital Europe Program) şi Horizon Europe, anunţă doamna Rodica Ţirtea, Senior Policy Officer al Centrului European de Competenţe în domeniul Industrial, Tehnologic şi de Cercetare în materie de Securitate Cibernetică (ECCC).

ECCC, care funcţionează în România şi este independent din luna septembrie, s-a desprins de structurile Comisiei Europene şi asigură finanţare pentru siguranţa cibernetică.

”Implementăm două programe mari europene - Europa Digitală, pe partea de cybersecurity, iar 2025 este primul an în care împreună cu ţările membre am dezvoltat programul de implementare şi ce anume va fi finanţat în următorii trei ani; respectiv Horizon Europe, un program pregătit de Comisia Europeană, pentru care noi doar preluăm activităţile pe care le finanţăm, de asemenea pe partea de cybersecurity”.

(V.R.)

---

Actualizare - Călin Rangu, Co-fondator şi Vicepreşedinte CIO Council România: "Nu atacurile cibernetice fac cele mai multe probleme, ci riscurile interne ale companiilor”

Dacă nu ai o arhitectură digitală privind aplicaţiile critice, managementul datelor, date ce constituie obiectul comercializării şi furtului, este greu să vorbeşti despre securitate în acest domeniu, afirmă Călin Rangu, Co-fondator şi Vicepreşedinte CIO Council România.

Călin Rangu a precizat: "Valoarea datelor nu este cuantificată, nu este recunoscută la nivel societal şi intern pentru că nu există o cultură a valorii respective. Noile tehnologii aduc riscuri suplimentare. Vorbim despre riscuri etice privind Inteligenţa Artificială, iar Uniunea Europeană are o aplecare foarte puternică în această direcţie, dar există şi riscuri practice, pentru depăşirea cărora oamenii trebuie să înveţe să lucreze cu aceste tehnologii. E nevoie de cultură digitală, cultură financiară, de educaţie financiară, educaţie digitală, dar nu trebuie să încărcăm mai mult decât e necesar consumatorul final. (...) Pe partea de NIS e nevoei de organizare a proceselor, de gestionare a datelor, de păzirea de riscuri interne. Nu atacurile cibernetice fac cele mai multe probleme, ci riscurile interne. Dacă întrebi o companie ce procese IT a implementat intern, nu va şti să răspundă, pentru că nu au participat la traininguri şi la alte forme de pregătire în acest sens. Nu ajunge să accesezi, să obţii fonduri europene pentru a implementa proceduri tehnice, pentru a înţelege procesele sau să ai o structură organizatorică. Trebuie creat un ecosistem corespunzător. Autorităţile statului din domeniu evoluează mult, dar mediul privat trebuie ajutat pentru a face faţă provocărilor de securitate cibernetică şi nu ajunge să li se vorbească doar despre hackeri”.

(G.M.)

---

Actualizare - Dragoş Cristian Vlad, ADR: Investiţiile în digitalizare arată progresul ţării noastre în raportul DESI

Investiţiile în procesul de transformare digitală arată progresul ţării noastre în ceea ce priveşte anumite componente din Indicele Economiei şi Societăţii Digitale la care România era în urmă faţă de Uniunea Europeană, a spus Dragoş Cristian Vlad, Preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României.

Domnia sa a afirmat: ”Conform mecanismului de măsurare DESI (n.r. Indicele Economiei şi Societăţii Digitale), care este un raport european de măsurare a componentei de digitalizare şi impactul digitalizării în viaţa noastră atât la nivel de persoană, de societate civilă, servicii publice şi IMM-uri, stăteam foarte bine la nivel de conectivitate, respectiv disponibilitatea şi viteza Internetului în mediile noastre, dar aveam mult de recuperat faţă de serviciile publice digitale, serviciile publice electronice şi, nu în ultimul rând, la alţi indicatori de tip KPI (n.r. Indicatori Cheie de Performanţă) la nivelul IMM-urilor, unde era o diferenţă foarte mare. Dar raportul arată o creştere semnificativă, atât anul trecut pentru anul 2023, cât şi în acest an pentru măsurarea anului 2024. Cifrele arată că investiţiile în procesul de transformare digitală arată progresul”.

Dragoş Cristian Vlad a adăugat: ”Pe componenta de servicii publice avem o creştere de 20% faţă de o medie a Uniunii Europene de 3,6, ceea ce înseamnă că am revenit în mijlocul clasamentului sau peste media europeană. La nivelul furnizărilor online a serviciilor publice esenţiale transforntaliere avem o creştere de 45%, faţă de 4,3 (n.r. media europeană), ca urmare a unor măsuri şi proiecte strategice pentru România în procesul de digitalizare”.

Preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României a punctat că, în momentul în care a venit în instituţie, existau două proiecte extrem de importante dar care nu erau promovate în spaţiul public.

”Interoperabilitatea la nivel european, ceea ce înseamnă furnizare de servicii publice către cetăţeni oriunde s-ar afla pe teritoriul Europei. Al doilea proiect, foarte important pentru fiecare, este identitatea electronică, aplicaţia ROeID.Aceste două proiecte au fost expuse către societate, către cetăţeni, dar în mod special au fost puse în prim plan şi au primit validarea la nivel european de standarde înalte inclusiv de de standarde cibernetică. Pentru că toate aceste cerinţe sau proiecte cu livrabile concrete şi cu rol în mecanismul de transformare nu puteau exista dacă nu îndeplineau anumite condiţii de securitatea cibernetică”, a spus Dragoş Cristian Vlad.

Preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României a mai subliniat că, la nivel european şi la nivel naţional se vorbeşte foarte mult despre o anumită suveranitate a infrastructurii, a datelor. ”Suntem un continent care am reglementat poate excesiv, dar astăzi putem culege roadele acestor reflementări şi reguli care ne vor da o putere de a creşte economic şi social şi în sectorul de digitalizare”, a spus Dragoş Cristian Vlad.

(A.I.)

---

Actualizare - Radu Miruţă, preşedintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor: "Digitalizarea trebuie să devină prioritate naţională prin decizie a Guvernului sau a CSAT”

E un lucru bun că sunt bani în zona de digitalizare, dar digitalizarea are nevoie de oameni buni şi nu neapărat de legi, afirmă Radu Miruţă, preşedintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor.

Radu Miruţă a precizat: "Legile se pot face, nu încurcă, ci încurcă asimilarea unor profesionişti. Avem şase instituţii care se ocupă de digitalizare, care nu vorbesc aceeaşi limbă, care nu pot sta la aceeaşi masă, darmite să se intercontecteze. În ele, există pe statele de plată mulţi specialişti în IT, dar în faţa calculatorului în realitate sunt foarte puţini. Digitalizarea este singurul culoar pe care România poate pedala ca pe termen scurt şi mediu să întoarcă o suplimentare a Produsului Intern Brut. Există studii ale Băncii Mondiale, care spun că, dacă vom creşte gradul de digitalizare la nivelul mediu al UE, bugetul va creşte cu 3%, la care s-ar adăuga încă 3% prin prisma creşterii cifrei de afaceri a companiilor”.

Domnia sa a precizat că e nevoie de o decizie politică la nivelul Guvernului sau în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării pentru ca digitalizarea să fie ridicată la rang de prioritate naţională. În caz contrar, domnul deputat Radu Miruţă consideră că vom rămâne cu un minister al digitalizării izolat, care nu va reuşi să creeze punţi de legătură sau interconexiuni între instituţiile statului.

(G.M.)

---

Actualizare - Victor Negrescu, europarlamentar: "Transformarea digitală - o prioritate pentru viitorul României”

Europarlamentarul Victor Negrescu a tras un semnal de alarmă asupra nevoii de accelerare a procesul de transformare digitală a României. Vorbim de o schimbare profundă care poate ajuta România, a subliniat oficialul, precizând că transformarea digitală reprezintă o prioritate pentru viitorul ţării: "Digitalizarea înseamnă ca lucrurile să meargă mai repede, să fie mai ieftine, iar cetăţeanul să simtă că poate avea un contact direct cu statul”.

Victor Negrescu a apreciat propunerea ca noul premier să aiba un consilier specializat pe digitalizare, care să aibă un rol central în activitatea guvernamentală.

„Trebuie să accesăm toate oportunităţile financiare europene. Sunt un puternic susţinător al transformării digitale. Trebuie să inovam şi aş vrea să fim mai curajosi. Să ne gândim cum putem introduce cursuri legate de AI în şcoli, să ne asigurăm că şi în zona preuniversitară, şi în universităţi avem astfel de cursuri, pentru că digitalizarea şi robotica se regăsesc în toate domeniile de activitate. Toate profesiile au nevoie de aceste tipuri de competenţe”.

Europarlamentarul atrage atenţia că impactul reţelelor sociale asupra oamenilor nu poate fi estimat. În acest context, este necesară o educaţie digitală şi mecanisme conexe pentru blocarea interferenţelor din domeniu, întrucât cetăţenii se confruntă cu zeci de provocări cibernetice, pentru care nu sunt pregătiţi: "Siguranţa cibernetică trebuie să fie o prioritate în actul organismelor abilitate. Ne trebuie nu doar structuri specializate, ci şi oameni specializaţi. Avem nevoie de parteneriate între mediul public, mediul privat şi societatea civilă şi trebuie să identificăm ce căi de colaborare commune există în acest sens”.

(E.O.)

---

Actualizare - Eduard Dumitraşcu: ”Administraţia locală trebuie să se ocupe doar de soluţii şi de partea de software”

Administraţia locală trebuie să se ocupe doar de soluţii şi de partea de software, a afirmat Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City.

Eduard Dumitraşcu a precizat: "3330 de primării din România nu au bani destui pentru a-şi dezvolta propriile hardware-uri. De aceea e nevoie de un stat român, care vine să gestioneze, să implementeze, să asigure securitatea cibernetică, pentru ca administraţiile locale să poată vorbi doar despre soluţii, software-uri şi utilizare”.

(G.M.)

---

Actualizare - Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City: ”Digitalizarea este mai mult decât un proiect, este o realitate”

Evenimentul organizat de ziarul BURSA vine să închidă legătura între partea de legislaţie, furnizori, societate civilă, mediul academic şi mediul de business în privinţa digitalizării şi securităţii cibernetice, a declarat Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City.

Eduard Dumitraşcu a spus: "Vrem să înţelegem ce înseamnă această digitalizare, care este mai mult decât un proiect, este o realitate deja. Transformarea digitală se întâmplă, mai încet sau mai rapid în unele locuri, cu nemulţumiri, ne dorim mai mult, mai bine, dar această transformare are loc. În zona digitală şi în spaţiul cibernetic sunt foarte multe întrebări ce ţin de protecţia datelor în zona civilă şi în zona guvernamentală, dar şi în zona de business. Încercăm să înţelegem ce se întâmplă la nivel global în zona digitalizării şi securităţii cibernetice, precum şi la nivel european cu privire la reglementarea UE privind inteligenţa artificială”.

(G.M.)

---

Ziarul BURSA organizează a IX-a ediţie a conferinţei "Digitalizare şi Siguranţă Cibernetică”, în data de 18 iunie 2025, începând cu ora 10:00, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, salonul D.

Evenimentul va fi transmis live, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.