Lovitură de stat în Madagascar după proteste masive conduse de tineri

Preşedintele Andry Rajoelina a fost destituit în urma unei lovituri de stat militare care a pus capăt mai multor săptămâni de proteste conduse de tineri împotriva sărăciei, penelor de curent şi lipsei de oportunităţi în Madagascar, relatează Associated Press.

Imediat după ce parlamentul a votat suspendarea din funcţie a lui Rajoelina, care a fugit din ţară temându-se pentru siguranţa sa, liderul unităţii militare de elită CAPSAT, colonelul Michael Randrianirina, a anunţat că armata preia conducerea ţării şi va forma un consiliu militar din ofiţeri ai armatei şi jandarmeriei, urmând să numească un prim-ministru pentru a institui rapid un guvern civil.

„Preluăm puterea”, a declarat Randrianirina în faţa palatului prezidenţial ceremonial din capitala Antananarivo, în timp ce manifestanţii sărbătoreau alături de soldaţi. El a anunţat suspendarea constituţiei şi a Curţii Constituţionale, precizând că în termen de doi ani va fi organizat un referendum.

De la o locaţie necunoscută, Rajoelina a emis un decret prin care încerca să dizolve camera inferioară a parlamentului, într-o tentativă de a evita demiterea, însă parlamentarii au ignorat măsura şi au votat masiv pentru îndepărtarea sa din funcţie.

Biroul prezidenţial a calificat anunţul lui Randrianirina drept „o declaraţie ilegală” şi „o gravă încălcare a statului de drept”, subliniind că „Republica Madagascar nu poate fi luată ostatică prin forţă. Statul rămâne în picioare”.

Madagascar, insulă situată în Oceanul Indian, cu o populaţie de aproximativ 30 de milioane de locuitori, este cel mai mare producător mondial de vanilie şi un important hotspot al biodiversităţii. Ţara se confruntă însă de decenii cu sărăcie cronică şi instabilitate politică, marcate de mai multe lovituri de stat de la obţinerea independenţei faţă de Franţa, în 1960.

Înlăturarea lui Rajoelina a venit după săptămâni de proteste conduse de tineri din generaţia Z, declanşate de penele repetate de curent şi apă, care s-au transformat în manifestaţii de amploare împotriva corupţiei, sărăciei şi costului ridicat al vieţii. Potrivit Băncii Mondiale, aproximativ 75% din populaţia Madagascarului trăieşte în sărăcie.

Punctul de cotitură a fost sâmbătă, când unitatea CAPSAT s-a alăturat protestatarilor şi s-a întors împotriva lui Rajoelina, determinându-l pe acesta să se ascundă. Într-un discurs difuzat luni seara pe reţelele sociale, preşedintele a declarat că a părăsit ţara şi se află „într-un loc sigur”, temându-se pentru viaţa sa.

Demonstranţii, care au ocupat în ultimele zile pieţele principale din capitală, spun că s-au inspirat din alte mişcări conduse de tineri care au dus la schimbări politice în Nepal şi Sri Lanka. „Nu primim constant curent sau apă. Dacă tinerii din Madagascar învaţă în întuneric, care mai este viitorul acestei naţiuni?”, a spus o protestatară, Soavololona Faraniaina.

Ironia istoriei face ca unitatea CAPSAT, care acum l-a răsturnat pe Rajoelina, să fie aceeaşi care l-a ajutat să preia puterea în 2009, tot printr-o lovitură de stat. De atunci, promisiunile sale de reformă au rămas în mare parte neîndeplinite, iar nemulţumirea populară a crescut constant.

Analiştii avertizează că noua intervenţie militară riscă să arunce din nou Madagascarul într-un ciclu de instabilitate politică, într-o ţară deja afectată de sărăcie, corupţie şi lipsa investiţiilor externe.