Lucian Streche, expert financiar: "Black Friday a devenit un test de stres pentru disciplina financiară a românilor”

Reporter: Black Friday a devenit, în ultimul deceniu, un simbol al consumului. Din perspectiva ta, cum s-a schimbat comportamentul financiar al românilor în această perioadă şi ce spune acest lucru despre modul în care privim banii?

Lucian Streche: Black Friday a devenit un test de stres pentru disciplina financiară a românilor. În ultimii zece ani, am trecut de la curiozitate la dependenţă de oferte. Ce spune asta despre relaţia noastră cu banii? Că încă confundăm economisirea cu cheltuiala. Când economia prin reducere devine justificare pentru cheltuială neplanificată, nu mai vorbim despre management financiar, ci despre auto-sabotaj cu reduceri de 30%.

Interesant este că, în paralel, dacă rata de economisire a rămas aproximativ constantă la 6-9% din venit, structura cheltuielilor s-a schimbat. Am devenit mai impulsivi în concentrarea achiziţiilor în anumite perioade, ceea ce creează iluzia controlului - „aştept reducerile" - dar în realitate pierdem controlul asupra bugetului.

Dorinţa noastră este să schimbăm mentalitatea şi să începem să privim banii ca pe o sămânţă pentru viitor, nu ca pe un consumabil pentru prezent.

Reporter: De ce crezi că, pentru mulţi români, această perioadă este mai degrabă despre cumpărături impulsive decât despre planificare sau investiţii? Ce mecanisme psihologice sau sociale stau în spatele acestor decizii?

Lucian Streche: Răspunsul stă în mai multe mecanisme psihologice puternice care acţionează simultan.

Crearea unei stări de urgenţă artificială. „Oferta se termină în 4 ore" activează partea primitivă a creierului responsabilă de decizii rapide de supravieţuire. Nu pare că avem timp să gândim, doar să acţionăm. Când vezi un preţ tăiat de 2000 lei lângă unul de 1000 lei, creierul tău nu mai evaluează dacă ai nevoie de produs sau dacă 1000 de lei este un preţ corect. Evaluează doar că economiseşti 1000 lei, ceea ce e fundamental incorect. Astfel, cazi pradă ancorelor cognitive. Presiunea socială în România, FOMO-ul (fear of missing out), are o componentă culturală puternică. „Toată lumea cumpără" devine justificare suficientă pentru decizie.

Investiţiile sunt plictisitoare. Cumperi un ETF azi şi... nu se întâmplă nimic. Poate mâine scade cu 2%. Randamentul real - şi din perspectivă istorică totdeauna pozitiv - îl vezi peste 10-20 de ani. Un colet care soseşte mâine la uşă? Aceasta generează dopamină instant.

Iar la nivel social, lipsa educaţiei financiare în şcoli şi absenţa discuţiilor despre bani în familie creează un vid care se umple cu mesaje de marketing, nu cu principii financiare sănătoase.

Reporter: Care ar fi, în opinia ta, cele mai înţelepte decizii pe care oamenii le pot lua în perioada campaniilor de reduceri, astfel încât să beneficieze real de ele, nu să rămână cu regretul după cumpărare?

Lucian Streche: Cea mai înţeleaptă decizie este să ai o listă. Dacă un produs nu era pe lista ta de cumpărături necesare acum o lună, atunci nu ai nevoie de el nici acum, indiferent cât de mare e reducerea. Nu reducerea defineşte nevoia, ci nevoia ar trebui să definească acea căutare a reducerii.

Vrei să beneficiezi în mod real de această perioadă? Creează-ţi lista de nevoi din timp. Ai nevoie de un aparat electrocasnic nou? Adaugă-l pe listă apoi aşteaptă reducerea la acel model. Nu în ultimul rând, stabileşte un buget fix. „Anul acesta, bugetul de Black Friday este de 1000 de lei". Indiferent ce oferte uluitoare apar, nu depăşi bugetul, chiar dacă nu reuşeşti să cumperi toate produsele de pe lista iniţială.

Nu în ultimul rând, verifică preţurile din timp pentru a şti dacă este o reducere reală sau nu. În era în care magazinele online au capacitatea să modifice preţurile produselor pentru fiecare utilizator, ancorarea trebuie pregătită din timp.

Reporter: Dacă ar fi să priveşti această perioadă ca pe un indicator al nivelului nostru de educaţie financiară, ce ţi se pare că se vede cel mai clar?

Lucian Streche: Black Friday funcţionează ca o radiografie a maturităţii financiare colective în Romania. Un element observabil este confuzia între preţ şi valoare - mulţi cumpără pentru că e ieftin, nu pentru că aduce valoare vieţii lor.

Un alt semnal este dependenţa de credit pentru consum; creşterea creditelor de consum cu 20-30% în noiembrie şi decembrie arată că folosim sume necâştigate încă pentru consumul prezentului, care este exact opusul principiilor financiare sănătoase.

Un consumator vede astfel: „Am economisit 500 de lei la un televizor de 2000 de lei". Un investitor însă: „Am cheltuit 1500 de lei pe care i-aş fi putut investi. Acei 1500 de lei, la un randament mediu de 8% pe an, ar fi devenit 7.000 de lei în 20 de ani şi 15.000 de lei în 30 de ani".

Reporter: Cum aţi ajuns la ideea de a transforma Black Friday dintr-un moment de consum într-o ocazie pentru educaţie financiară şi de ce 10.000 de români?

Lucian Streche: Este o mişcare împotriva curentului a întregului grup LT.Wealth. Zgomotul comercial în noiembrie este asurzitor. Toată lumea îţi cere bani. Noi am decis să facem opusul. Exact atunci când impulsul de a cheltui este maxim, noi venim cu o propunere alternativă: „Dacă în loc să cheltuieşti 2000 de lei, ai învăţa ce să faci cu ei ca să producă alţi bani?". Fără să plăteşti...

Altfel, nici cifra de 10.000 nu e arbitrară. Este o masă critică. Studiile despre schimbare comportamentală arată că ai nevoie de aproximativ 3-5% dintr-o comunitate să adopte un nou comportament pentru ca acesta să aibă şanse să devină normă socială. Cu aproximativ 300.000 de români activi în investiţii pe BVB şi platforme internaţionale, 10.000 de oameni educaţi înseamnă acel prag critic care poate schimba conversaţia despre bani în România.

Oferind acces gratuit la 10.000 de persoane, în perioada 7-14 noiembrie, dorim să spargem bariera dintre cei care îşi permit să înveţe despre bani şi cei care au cea mai mare nevoie de această educaţie.

Reporter: În opinia ta, educaţia financiară ar trebui să fie un drept civic, nu un privilegiu. Cum ar trebui să se manifeste acest drept şi ce ar trebui să ştie fiecare dintre noi pentru a-l pune în practică?

Educaţia financiară trebuie să fie un drept civic pentru un motiv simplu: în democraţie, fiecare vot contează egal, dar deciziile economice colective afectează persoanele diferit. Dacă nu înţelegi inflaţia, dobânzile sau cum funcţionează sistemul fiscal, votezi împotriva propriilor interese fără să ştii.

Elementele de bază ce ar trebui ştiute de fiecare adult pleacă de la înţelegerea despre cum să construieşti şi să respecţi un buget sau diferenţa dintre datorie bună şi datorie proastă, ajungând la elemente intermediare cum ar fi funcţionarea dobânzii compuse sau de ce investiţiile pe termen lung contează.

Reporter: Ce conţine pachetul oferit de la LT.Wealth şi în ce fel acoperă etapele unei alfabetizări financiare? Cum a fost conceput şi care este scopul lui pe termen lung?

Lucian Streche: Pachetul nostru gratuit este un kit de construcţie, în valoare de peste 200 de euro, pentru oricine vrea să depăşească mentalitatea de consumator şi să facă primii paşi spre un viitor mai sigur. L-am conceput ca pe un sistem complet, care te poartă prin cele trei etape esenţiale ale alfabetizării financiare. Totul începe cu autocunoaşterea: primul test de personalitate financiară din România dezvoltat de LT.Wealth. Acesta te ajută să te înţelegi, arătându-ţi cum îţi influenţează personalitatea deciziile financiare şi investiţionale, implicit unde sunt zonele de autosabotare.

Odată ce ai această claritate, îţi oferim acces gratuit la cartea „Independenţă financiară în 7 paşi”. Acesta este un ghid practic scris de Vlad Caluş, construit doar pe strategii verificate, care îţi oferă un plan clar pentru a atinge libertatea financiară.

La final, primeşti instrumentele pentru a trece la acţiune: un workshop practic de 60 de minute despre economisire şi un sistem de buget personalizat. Acestea sunt unelte concrete, testate, care te ajută să-ţi gestionezi eficient veniturile şi să-ţi planifici viitorul.

Am conceput acest pachet special ca pe un „cadou de inteligenţă financiară” pentru perioada Black Friday (7-14 noiembrie), oferind o strategie şi un nou mod de a te raporta la bani, nu doar un alt impuls de consum. Singura condiţie este ca cei care doresc să beneficieze de kitul de educaţie financiară gratuit să se înscrie în perioada 3-6 noiembrie pe lista de aşteptare disponibilă pe www.talentfinanciar.ro. Scopul nostru, pe termen lung, este să avansăm România din coada clasamentului la educaţie financiară. Sperăm ca peste 10 ani „investitor strategic” să fie la fel de comun şi de banal ca „posesor de cont bancar” pe plaiurile noastre.

Reporter: Cum contribuie acest pachet la creşterea nivelului de maturitate financiară al românilor? Observi deja o schimbare în modul în care oamenii privesc educaţia financiară în ultimii ani?

Lucian Streche: Contribuie prin democratizarea şi simplificarea procesului. Problema multor români nu este că nu pot investi, este că ei cred că nu pot. Pare prea complicat, doar pentru cei cu resurse financiare mari. Pachetul nostru sparge această barieră; îl face accesibil. Există apoi instrumente care îţi permit să faci primele investiţii chiar şi cu 200 de lei.

Maturitatea financiară apare când un om nu mai dă vina pe instituţii sau pe societate pentru situaţia sa financiară şi îşi asumă în întregime responsabilitatea. Pachetul nostru este unealta care îi permite să înceapă acest drum.

Schimbarea cea mai interesantă apare în calitatea întrebărilor pe care le primim de la oameni. Dacă în urmă cu cinci ani discuţiile erau în zona „cum fac bani repede?", acum încep să tindă spre „care e strategia optimă de alocare pentru orizontul meu de timp?”. Sigur, vorbim aici încă despre o infimă minoritate, care însă îşi asumă destinul financiar şi cu care avem norocul sa interacţionăm câteodată.

Reporter: Care a fost cea mai mare provocare în implementarea unei campanii educaţionale într-o perioadă dominată de mesaje comerciale?

Lucian Streche: Cea mai mare provocare este lupta cu gratificarea imediată. Campaniile comerciale sunt optimizate pentru a activa circuitele de recompensă ale creierului: culori strălucitoare, countdown-uri, imagini cu produse tentante, „ultimele 3 bucăţi”, „doar astăzi”. Vorbim despre strategii foarte avansate, despre neurohacking la nivel industrial.

Educaţia financiară, din contră, activează cortexul prefrontal - gândire raţională, planificare, amânarea gratificării. Este ca şi cum ai încerca să promovezi mâncare sănătoasă într-un food court plin de pizza.

Soluţia noastră a fost să nu luptăm împotriva curentului, ci să îl integrăm, dar într-un mod antagonic. Dacă toată lumea este online în perioada Black Friday şi noi vom fi acolo. Dacă toată lumea vorbeşte despre oferte şi noi vorbim despre oferte - dar oferim educaţie fără plată, nu produse pe care să cheltuiţi.

Reporter: Dacă ai putea schimba un singur lucru în mentalitatea financiară a românilor, care ar fi acela şi cum crezi că s-ar vedea această schimbare în viaţa de zi cu zi?

Lucian Streche: Majoritatea românilor nu are un plan financiar. Oamenii au o slujbă, un salariu, nişte cheltuieli, poate nişte economii. Trăiesc reactiv: banii vin, banii pleacă şi sperăm să rămână ceva la sfârşit de lună.

Atunci când ai un plan financiar, schimbarea s-ar vedea în viaţa de zi cu zi pentru că oamenii ar începe luna ştiind exact unde merge fiecare leu: 50% necesităţi, 30% cheltuieli discreţionare, 20% economii şi investiţii. Nu ar mai exista surprize la sfârşitul fiecărei luni, ci doar ajustări ale planului.

În decizii mari: achiziţia unei case nu ar mai fi „cât îmi permite banca să împrumut", ci „cât îmi permit să plătesc lunar menţinând celelalte obiective financiare". Maşina nu ar mai fi cea mai scumpă pe care mi-o permit, ci un autoturism optim pentru nevoile mele din viitorul apropiat.

În situaţii de criză: ar avea un fond de urgenţă de 4-6 luni de cheltuieli, deci o cheltuială medicală neaşteptată n-ar mai însemna datorie acumulată pe card sau noi împrumuturi de la rude.

În perspectiva pe termen lung, fiecare român de peste 30 de ani ar avea un plan clar pentru pensie: cât economiseşte lunar, în ce investeşte, ce pensie se aşteaptă să aibă din resursele lui proprii, nu aşteptând deciziile autorităţilor statului. La 50 de ani, nu ar fi panică despre viitor, ci doar ajustări fine ale unui plan bine pus la punct.

Schimbarea conceptuală nu este dificilă - trecerea de la reacţie la plan -, dar efectele sociale ar fi profunde. Ar transforma destinul românilor pe termen lung. Imaginaţi-vă o Românie în care milioane de locuitori ar canaliza investiţii eficient în economie şi ar fi responsabili pentru destinul lor. Şi totul începe cu un prim pas în educaţie...

Reporter: Mulţumesc!