Macron a fost acuzat că restrânge libertatea de exprimare

Preşedintele francez Emmanuel Macron este acuzat de presa conservatoare, de dreapta şi de extrema dreaptă că restrânge libertatea de exprimare şi alunecă spre „derapaje autoritare”, la un an şi jumătate după alegerile prezidenţiale, potrivit mass-media.

Această abordare aminteşte de strategia electorală a preşedintelui american Donald Trump, care s-a prezentat constant drept apărător al „libertăţii de exprimare”.

„Vedem în Franţa o replicare a modelului american, prin preluarea temei libertăţii de exprimare de către MAGA”, mişcarea conservatoare trumpistă, afirmă Philippe Moreau-Chevrolet, profesor de comunicare politică la Sciences Po.

Din octombrie, Macron a iniţiat consultări şi discuţii pentru a reglementa mai strict reţelele de socializare, pe care le consideră o ameninţare la adresa democraţiei.

Au fost anunţate „decizii concrete” pentru începutul anului 2026, însă au fost deja vehiculate câteva direcţii: stabilirea unei „majorităţi digitale” la 15 ani, transparenţa algoritmilor şi posibilitatea blocării rapide a „informaţiilor false” online. Preşedintele şi-a exprimat şi susţinerea pentru o formă de „certificare profesională” a platformelor care respectă standardele jurnalistice.

Subiectul a trecut relativ neobservat până săptămâna trecută, când presa controlată de miliardarul Vincent Bollore - care a acumulat în ultimii ani influenţă în televiziune, radio şi presă scrisă - a lansat un atac virulent.

Le Journal du Dimanche a acuzat o „derivă totalitară”, mesaj reluat apoi de alte instituţii media din acelaşi trust, precum Europe 1 şi CNews.

Criticile au fost preluate ulterior de lideri politici de dreapta şi de extremă dreaptă. Jordan Bardella, preşedintele Rassemblement National, creditat cu prima şansă la viitoarele alegeri prezidenţiale, l-a acuzat pe Macron că „atacă libertatea de exprimare”.

Tema a căpătat greutate politică, în condiţiile în care „libertatea de exprimare” a reprezentat un element central al victoriilor electorale ale lui Donald Trump din 2016 şi 2024. Vicepreşedintele american JD Vance a acuzat în februarie, la Munchen, un „regres” european al acestei libertăţi, pe care îl consideră o ameninţare la fel de mare ca cele externe.

Pentru a stopa polemica, Macron a precizat marţi în Consiliul de Miniştri că guvernul nu intenţionează să instituie un „label destinat presei” şi „cu atât mai puţin un minister al Adevărului”.

Tensiunile cresc însă pe alte fronturi. La începutul lui noiembrie, serviciile publice France Televisions şi Radio France au dat în judecată media din grupul Bollore pentru „denigrare”, în urma difuzării unui videoclip interpretat ca dovadă de partizanat politic. Subiectul este acum analizat în cadrul unei comisii parlamentare de anchetă iniţiate de un partid aliat cu RN.

Politologul Chloe Morin consideră că se conturează în Franţa o alianţă între mass-media populiste şi partidele de dreapta radicală, similară celei din Statele Unite. „Mass-media aruncă teme inflamatoare, politicienii le amplifică, iar dezbaterea devine tot mai îndepărtată de realitate”, avertizează ea.

Morin îşi exprimă temerea că „ştirile false şi polemicile artificiale” vor exploda pe măsură ce se apropie alegerile prezidenţiale din 2027, riscând să transforme scena politică franceză într-un teren dominat de confruntări ideologice şi percepţii deformate.