MAE: Recenta hotărâre a CJUE este în linia poziţiei exprimate de statul român

Recenta hotărâre a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) este în linie cu poziţia exprimată de statul român şi creează premisele executării mandatelor europene de arestare, transmite Ministerul Afacerilor Externe, potrivit Agerpres.

În acest context, statele membre de executare nu vor mai putea prelua executarea pedepsei pronunţate în absenţa consimţământului statului membru emitent al respectivului mandat.

CJUE a stabilit joi că instanţele judecătoreşti ale statului membru care refuză executarea mandatului european de arestare pentru ca pedeapsa să fie executată pe teritoriul acestui stat trebuie să obţină consimţământul instanţelor din statul membru emitent pentru preluarea executării pedepsei pronunţate în acest din urmă stat.

Acest consimţământ presupune ca statului membru de executare să îi fie transmisă hotărârea de condamnare pronunţată de statul emitent, însoţită de un certificat. Fără acest consimţământ, condiţiile pentru o preluare a executării nu sunt îndeplinite, iar persoana în cauză trebuie predată.

Astfel, obiectivul de a creşte şansele de reinserţie socială nu este absolut şi trebuie conciliat cu norma esenţială potrivit căreia "statele membre execută orice mandat european de arestare."

Ţinând seama de diferitele funcţii ale pedepsei în cadrul societăţii, instanţele din statul membru în care o persoană a fost condamnată la pedeapsă privativă de libertate se pot sprijini în mod legitim pe argumente legate de politica penală care îi sunt proprii pentru a justifica executarea pe teritoriul său a pedepsei pronunţate şi, în consecinţă, pot refuza transmiterea hotărârii de condamnare şi a certificatului în vederea executării pedepsei pe teritoriul unui alt stat membru.

Dacă refuzul de a executa un mandat european de arestare a intervenit cu încălcarea condiţiilor esenţiale şi a procedurii prevăzute de dreptul Uniunii, acest mandat de arestare rămâne în vigoare, iar statul emitent îşi păstrează dreptul de a executa pe propriul teritoriu pedeapsa aplicată, potrivit comunicatului.

România a fost reprezentată în faţa CJUE de Ministerul Afacerilor Externe prin Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, alături de Serviciul Contencios UE. Instituţia din Guvernul României competentă în domeniul vizat de această cauză este Ministerul Justiţiei.

În anul 2017, un cetăţean român a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la o pedeapsă cu închisoarea, care a devenit definitivă la 10 noiembrie 2020. La 25 noiembrie 2020, această instanţă emite un mandat european de arestare împotriva acestei persoane în vederea executării acestei condamnări. La 29 decembrie 2020, persoana respectivă este arestată în Italia. Cu toate acestea, autorităţile judiciare italiene refuză să predea persoana în cauză autorităţilor române. În schimb, aceste autorităţi decid să recunoască hotărârea de condamnare pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti şi să preia executarea pedepsei în Italia. Ele consideră astfel că acest lucru ar creşte şansele de reinserţie socială a persoanei în cauză, care locuia legal şi efectiv în Italia.

În hotărârea sa, Curtea de Justiţie aminteşte mai întâi că mandatul european de arestare are la bază principiul încrederii reciproce şi că refuzul de executare este o excepţie, care trebuie întotdeauna să facă obiectul unei interpretări stricte.