Medicii de ambulator ameninţă cu proteste

Patronatul Medicilor Specialişti cu Practică Independentă (PMSPI) şi Asociaţia Profesională a Medicilor de Ambulator (APMA) şi-au exprimat „indignarea” faţă de intenţia Guvernului de a nu respecta angajamentele privind creşterea valorii punctului per serviciu medical în ambulatoriul clinic de specialitate. Reprezentanţii medicilor avertizează că iau în calcul măsuri de protest, inclusiv suspendarea parţială sau totală a activităţii.

• Promisiuni amânate din nou

Guvernul şi CNAS promiseseră majorarea valorii punctului la 6,5 lei din august 2025 şi la 8 lei din ianuarie 2026, însă aplicarea a fost amânată iniţial pentru 1 octombrie. Potrivit celor două organizaţii, acum se vorbeşte despre o nouă amânare pentru 2026-2027, fapt considerat „o încălcare flagrantă a încrederii medicilor şi pacienţilor”.

• Ambulatoriul, sector subfinanţat

PMSPI şi APMA susţin că menţinerea subfinanţării ambulatoriului clinic înseamnă „desconsiderarea muncii medicilor specialişti, ignorarea nevoilor pacienţilor şi destabilizarea celei mai eficiente componente a sistemului medical”. „Solicitările noastre sunt clare: respectarea promisiunii de creştere a valorii punctului, buget corespunzător pentru ambulatoriul clinic de specialitate, o strategie transparentă şi predictibilă pentru finanţarea cabinetelor independente”, transmit organizaţiile.

• Ultimatum pentru autorităţi

În lipsa unor măsuri concrete, medicii de ambulator anunţă că nu exclud proteste de amploare, care ar putea include chiar suspendarea activităţii contractuale cu CNAS.

Potrivit celor două organizaţii, ambulatoriul clinic de specialitate este „singura alternativă sustenabilă pentru reducerea presiunii asupra spitalelor”, oferind servicii medicale de înalt profesionalism, dar la un cost mult mai eficient decât spitalizările de zi sau cele continue.

• Scăderea nivelului de compensare a medicamentelor ar putea lovi milioane de pacienţi

Pe de altă parte, dar în aceeaşi zonă, Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) a avertizat că noua propunere a Ministerului Sănătăţii şi a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, privind reducerea nivelului de compensare pentru un număr mare de medicamente, riscă să afecteze peste 10 milioane de pacienţi.

• De la compensare 90% la 50% sau chiar 20%

Potrivit organizaţiei, unele medicamente care în prezent beneficiază de compensare de 90% (Lista A) ar urma să fie mutate în Lista B, unde compensarea scade la 50%. Alte produse din listele A şi B ar putea fi transferate direct în Lista D, unde pacienţii primesc doar 20% compensare. În cazul medicamentelor din Lista C, unde compensarea este integrală (100%), se propune schimbarea preţului de referinţă, ceea ce ar introduce coplăţi suplimentare pentru mii de tratamente.

• Creşteri semnificative ale costurilor pentru pacienţi

Conform APMGR, impactul asupra pacienţilor va fi imediat şi consistent. Costurile lunare suplimentare ar varia între 6 şi 500 de lei pentru fiecare medicament. Exemplele oferite de asociaţie sunt grăitoare: Rosuvastatina - folosită pentru reducerea colesterolului - va creşte de la 20 la 33 de lei (+65%); Candesartan - tratament pentru hipertensiune - va creşte de la 17 la 30 de lei; Entecavir - folosit pentru hepatită cronică - va trece de la 0 la 32 de lei; Lenalidomidă - tratament pentru mielom multiplu - va urca de la 0 la 237 de lei. „Numărul pacienţilor afectaţi de această decizie este estimat să depăşească 10 milioane. Într-un context economic deja dificil, orice creştere a costurilor este resimţită dureros de pacient”, a declarat Daniel Bran, preşedintele APMGR.

• Contradicţii între promisiuni şi realitate

Asociaţia aminteşte că premierul Ilie Bolojan s-a arătat în trecut un susţinător al tratamentelor accesibile şi al industriei de medicamente generice. În acest context, decizia de reducere a compensărilor este văzută ca o contradicţie între promisiunile făcute şi măsurile propuse. APMGR cere un dialog direct cu premierul şi modificarea legislaţiei astfel încât medicamentele generice şi biosimilare să fie incluse imediat în Lista de compensare necondiţionată, fără întârzierile actuale de 1,5 - 2 ani. De asemenea, organizaţia avertizează că aceste măsuri vor continua să pună presiune pe sectorul medicamentelor generice, în ciuda faptului că ele reprezintă sub 20% din cheltuielile cu medicamentele, dar au adus o optimizare bugetară de peste 1 miliard de euro în perioada 2016-2023.

• O industrie locală ignorată

România are în prezent 41 de facilităţi de producţie de medicamente generice, care contribuie la echilibrarea balanţei comerciale prin exporturi intra şi extra-comunitare. Totuşi, în opinia APMGR, politicile actuale arată că nu există o strategie reală de susţinere a medicamentelor generice, deşi acestea ar putea asigura tratamente mai accesibile şi o gestionare eficientă a bugetului sănătăţii.