Cei cinci membri ai Consiliului Fiscal vor fi nominalizaţi de Academia Română, Banca Naţională a României, Academia de Studii Economice, Institutul Bancar Român şi de Asociaţia Română a Băncilor, mandatul acestora fiind de 5 ani, relatează NewsIn, conform proiectului legii responsabilităţii fiscale.
Membrii Consiliului "nu vor solicita sau primi instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă instituţie şi autoritate".
Totodată, Consiliul Fiscal va fi numit de către preşedintele Academiei Române, în urma avizului Parlamentului, pe o perioadă de 5 ani. Membrii forului nu pot fi realeşi la finalizarea mandatului. Dacă mandatul unuia dintre membri a încetat după o perioadă de 3 ani, acesta poate fi reales o singură dată. De asemenea, Consiliul îşi va alege prin vot un preşedinte şi un vicepreşedinte. Remuneraţiile celor doi vor fi la nivelul celor de secretar de stat, respectiv de subsecretar de stat.
"Ceilalţi membri ai Consiliului Fiscal au dreptul la o indemnizaţie de şedinţă de 10% din indemnizaţia preşedintelui, dar nu mai mult de 20% lunar în cazul în care au participat la două sau mai multe şedinţe în cadrul lunii respective", mai prevede proiectul de lege.
Nu pot fi nominalizate pentru Consiliul Fiscal persoane care "cu 2 ani înainte de nominalizare au deţinut o funcţie de demnitate publică în cadrul guvernului" ori au fost "membri ai Parlamentului României sau European, sau au deţinut o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic".
În acelaşi timp, nu pot fi nominalizaţi ca membri în Consiliu dacă "soţul/soţia, părinţii, copiii, fraţii/surorile sau alte rude sau afini până la gradul al II-lea inclusiv deţin o funcţie de demnitate publică în Guvern, sunt membri ai Parlamentului României sau European sau deţin o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic".
Principalele atribuţii ale Consiliului sunt "analiza şi elaborarea de opinii şi recomandări asupra prognozelor macroeconomice şi bugetare oficiale, sau asupra strategiei fiscal-bugetare.
Consiliul trebuie totodată să evalueze performanţele fiscal-bugetare ale Guvernului în raport cu obiectivele fiscale şi priorităţile strategice specificate în Strategia fiscal-bugetară, precum şi cu principiile şi regulile fiscale prevăzute în lege.










































