Ministerul Educaţiei lansează în consultare publică noile programe pentru liceu: schimbare "paradigmatică” a curriculumului

Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC) a publicat, în transparenţă instituţională, noile programe şcolare pentru învăţământul liceal, marcând un pas esenţial în reforma curriculară. Documentele urmăresc adaptarea şcolii româneşti la cele opt competenţe-cheie europene şi reprezintă, potrivit ministerului, prima actualizare majoră a curriculumului din ultimii aproape 20 de ani, potrivit MEC.

Ministerul anunţă că, în zilele următoare, vor fi publicate toate programele aferente disciplinelor care debutează în clasa a IX-a şi care vizează formarea celor opt competenţe-cheie: competenţe de limbă şi comunicare; competenţe multilingvistice; competenţe STEM; competenţe digitale; competenţe personale şi sociale; competenţe civice, juridice şi de mediu; competenţe antreprenoriale; competenţe de expresie şi sensibilitate culturală. Ministerul subliniază că această reformă constituie „o transformare paradigmatică” a programelor liceale actuale.

Potrivit ministrului Educaţiei, Daniel David, primul pas al reformei, adoptarea planurilor-cadru, a fost finalizat după un proces extins de consultare publică. Varianta standard urmăreşte echilibrul între disciplinele ştiinţifice şi cele umaniste, între religie şi ştiinţă, precum şi între cultura naţională şi competenţele necesare adaptării la societatea contemporană. Ca răspuns la criticile privind structura standard, ministerul a introdus şi o variantă alternativă, axată pe descentralizare şi pe personalizarea parcursului educaţional la nivelul fiecărei şcoli. În elaborarea programelor au fost implicaţi aproximativ 1.500 de specialişti: profesori preuniversitari, cadre universitare, cercetători şi, în unele cazuri, experţi din mediul socioeconomic. Procesul s-a bazat pe câteva principii:

1.Echipă mixtă şi coerenţă între liceu şi universitate; Programele au fost concepute în raport cu cerinţele din învăţământul superior şi piaţa muncii.

2. Analiza modelelor europene; Grupurile de lucru au consultat programe de referinţă din sisteme educaţionale performante, pentru reducerea supraîncărcării curriculare şi creşterea relevanţei conţinuturilor.

3. Formarea treptată a competenţelor; Modelul urmăreşte ca elevii să înţeleagă nu doar „ce” învaţă, ci şi „cum se construieşte cunoaşterea”, pentru a întări rolul ştiinţei în faţa pseudoştiinţei.

4. Coordonare transdisciplinară; Pentru evitarea disfuncţiilor - de pildă, situaţiile în care matematica cere cunoştinţe neprelucrate la fizică - grupurile de lucru au colaborat permanent.

Noul curriculum prevede ca 25% din timpul alocat fiecărei discipline să fie dedicat: activităţilor remediale; consolidării competenţelor; aplicării cunoştinţelor în contexte reale; pregătirii pentru performanţă.

MEC afirmă că această structură va reduce decalajele dintre elevi şi va sprijini creşterea nivelului de alfabetizare funcţională, considerată în ultimii ani „un risc de securitate naţională”.

După aprobarea programelor, ministerul va demara: elaborarea manualelor adaptate noilor cerinţe; formarea profesorilor pentru utilizarea metodelor moderne de predare; finalizarea standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină. Ministrul Daniel David afirmă că prima generaţie instruită pe noul curriculum, elevii care vor începe clasa a IX-a în anul şcolar 2026-2027, va atinge „standardele educaţionale necesare României de azi”. În viziunea sa, reforma va contribui la reducerea analfabetismului funcţional, manifestat prin: dificultatea elevilor de a aplica competenţe de nivel liceal în situaţii reale; vulnerabilitate la pseudoştiinţă şi manipulări; integrare deficitară pe piaţa muncii; competenţe insuficiente de literaţie şi numeracy.