MINISTRUL AGRICULTURII, DANIEL CONSTANTIN:"Cred că vom avea rapid mai multe tranzacţii cu cereale, în ringul bursier"

A consemnat ALINA TOMA VEREHA
Ziarul BURSA #Companii / 31 august 2015

"Cred că vom avea rapid mai multe tranzacţii cu cereale, în ringul bursier"

"Vrem să acordăm facilităţi fiscale pentru cooperativele agricole"

"Avem nevoie de un acord politic pentru refacerea infrastructurii principale de irigaţii"

"Fermierii vor ca participarea la fondurile mutuale din agricultură să fie obligatorie"

(Interviu cu domnul Daniel Constantin, ministrul Agriculturii)

Ţara noastră va avea, în curând, mai multe tranzacţii cu cereale în ringul bursier, ne-a declarat, încrezător, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, care a amintit că instituţia pe care o conduce a început, anul trecut, o colaborare în acest sens cu Bursa Română de Mărfuri. Domnia sa susţine că sistemul de depozitare a cerealelor şi obţinere a certificatelor de depozit este funcţional, deşi numărul de silozuri nu este suficient pentru producţia noastră anuală. În interviul acordat, Daniel Constantin ne-a vorbit despre investiţiile în sistemul de irigaţii şi despre facilităţile fiscale pe care urmează să le acorde cooperativelor agricole.Ministrul Agriculturii ne-a precizat că fermierii i-au solicitat să modifice legislaţia, astfel încât participarea la fondurile mutuale din agricultură să fie obligatorie. Domnia sa este optimist că în anul 2016 vom avea primul fond mutual.

Reporter: În ce stadiu se află înfiinţarea bursei cerealelor? Este o întreagă construcţie instituţională care aşteaptă să fie pusă la punct, ca să putem avea tranzacţii transparente şi fiscalizate.

Daniel Constantin:Am făcut un prim pas foarte important, anul trecut, când am început o colaborare cu Bursa Română de Mărfuri pentru crearea unui ring de tranzacţionare a cerealelor în ţara noastră. Intenţia noastră este să avem, în cel mai scurt timp, un sistem transparent de tranzacţionare, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră.

Eu sper şi sunt încrezător că o să avem rapid mai multe tranzacţii cu cereale în ringul bursier, cu un scop foarte clar, acela de a oferi fermierilor un semnal de preţ corect.

De exemplu, asociaţiile de fermieri se plâng acum că preţul pentru porumb în România este mai mic decât cel de tranzacţionare pe bursa din Franţa, într-un an în care producţia va fi mai mică, din cauza secetei, care a afectat culturile. Logica de piaţă spune că ar trebui ca preţul să fie mai mare în aceste condiţii.

Am constatat că în ţara noastră există diferenţe foarte mari de preţuri de la o regiune la alta, iar unii jucători nu vor ca preţurile să fie transparente. Tot acest fenomen a fost în defavoarea fermierilor şi în favoarea celor care s-au ocupat doar de partea de comerţ. Într-o piaţă corectă, producătorii trebuie să fie cei care câştigă cel mai bine.

Pe partea de silozuri şi certificate de depozit, eu sper ca lucrurile să meargă repede, deşi este o chestiune care nu ţine strict de Ministerul Agriculturii.

Anul trecut, am modificat legislaţia privind certificatele de depozit. După cum ştiţi, în 2014, am avut o producţie agricolă foarte bună, iar fermierii au cerut să reintroducem certificatele de depozit pe baza cărora să poată depozita cerealele în silozuri şi să poată să acceseze credite. Sistemul este deja funcţional. Sigur că nu s-au certificat toţi deţinătorii de depozite, dar lucrurile evoluează pozitiv.

Recent, Fondul de Garantare a venit cu cererea de a modifica legislaţia din domeniu, astfel încât să ne asigurăm că au acces la acest sistem şi fermierii mici, nu numai cei mijlocii şi mari.

Reporter: Fermierii susţin că nu există suficient spaţiu de depozitare pentru câte cereale produce ţara noastră. Aşa este?

Daniel Constantin:Da. Există, în momentul de faţă, circa 12 milioane de tone capacitate de însilozare, dintre care 3-4 milioane tone sunt capacităţi noi, care corespund tuturor standardelor. Ţara noastră a produs, anul trecut, undeva peste 24 milioane de tone boabe. Odată cu majorarea producţiei de cereale au început să se dezvolte şi capacităţile de depozitare. Dar procesul este destul de lent. Multe silozuri au fost realizate după anul 2007, când am avut acces la fonduri europene şi investitorii au primit fonduri europene nerambursabile.

Reporter: Cum a evoluat "piaţa neagră" a cerealelor?

Daniel Constantin:Apreciez că, odată cu introducerea taxării inverse, «piaţa neagră» s-a diminuat spre zero. Lucrurile au mers bine în acest domeniu. Din păcate, evaziunea pe partea de procesare este destul de mare.

Reporter: Este adevărat că fermierii trebuie să se asocieze ca să atragă mai multe fonduri europene?

Daniel Constantin:Asocierea este necesară ca să atragi o finanţare mai mare. Atunci când comercializezi produsele agricole în comun, preţul obţinut este mult mai bun. Am fost în toate judeţele ţării. M-am întâlnit cu beneficiari care vindeau lapte individual sau prin cooperative. Cel care vindea individual avea un preţ cu 30% mai mic decât cel care vindea prin cooperativă. Atunci când produci în comun ai un cost de producţie mult mai mic, pentru că achiziţia input-urilor de care ai nevoie este mult mai avantajoasă. Cooperativele au putere de negociere mai mare. Cred că înfiinţarea de cooperative moderne este viitorul agriculturii noastre. Fermierii ştiu foarte bine acest lucru şi faptul că au început să se înfiinţeze mai multe cooperative este un lucru bun pentru agricultură.

De exemplu cooperativa de la Cluj, care funcţionează foarte bine, are mii de membri, care acum au început să şi proceseze în comun. Producătorii de lapte se pot asocia nu numai pentru a produce în comun, ci şi pentru procesare. Aşa nu mai sunt la mâna altor procesatori.

Noi stimulăm cooperativele care funcţionează pe principii moderne. Ca să arătăm că finanţăm acest mod de organizare, în PNDR cooperativele primesc cu 20% mai multe fonduri nerambursabile decât fermierii individuali.

Mai mult decât atât, imediat ce va fi adoptat noul Cod Fiscal, voi propune o ordonanţă de urgenţă, care este deja scrisă, prin care acordăm facilităţi fiscale pentru cei care intră în cooperativă. De exemplu, cooperativele nu vor mai plăti impozit pe norma de venit şi vor beneficia de o reducere a impozitului pe profit cu 20% pentru 5 ani. Cooperativele vor avea şi alte beneficii la care lucrăm în acest moment şi care sunt prevăzute în ordonanţa respectivă.

Reporter: Refacerea sistemului de irigaţii este acum o temă intens dezbătută. Concret, ce aţi făcut în acest domeniu, din 2012, de când sunteţi ministru?

Daniel Constantin:În 2012, a început cel mai amplu program pentru reabilitarea sistemului naţional de irigaţii. Am avut la îndemână fondurile europene din Planul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 - 2013.

În 2012, când am fost numit ministru al Agriculturii, erau doar 25 milioane de euro în faza de contractare prin PNDR 2007-2013, dintr-un total de 60 milioane de euro. Primul pas pe care l-am făcut a fost să scot imediat la dispoziţia fermierilor şi restul de 35 milione de euro care nu erau contractate şi să suplimentez fondurile până la satisfacerea tuturor solicitărilor pe care le-am avut.

Am avut cereri de 128 milioane de euro, am suplimentat fondurile luând de la alte măsuri, astfel încât, în perioada 2012 - 2013, au început proiectele de investiţii pe infrastructura secundară de irigaţii. Astăzi, după trei ani de zile, acestea sunt în curs de finalizare. 80% din investiţii sunt deja făcute. În câteva luni de zile, vor fi definitivate toate proiectele care corespund unui număr de circa 130 de organizaţii de udători.

Mai mult decât atât, în 2013, când a început negocierea pe PNDR 2014-2020, am pornit de la necesitatea de a reface toată infrastructura secundară de irigaţii. Estimarea ne-a arătat că mai avem nevoie de 435 milioane de euro. Întreaga sumă am alocat-o în noul PNDR şi nu a fost uşor să convingem Comisia Europeană să aducem atât de multe fonduri în acest domeniu.

Eu cred că din 2012 până acum am făcut tot ce se putea face pentru sistemul de irigaţii, în sensul că am alocat aproape 600 milioane de euro din fonduri europene pentru refacerea sistemului.

Sigur că, în paralel, trebuie să punem la punct şi infrastructura principală de irigaţii pentru care, din păcate, nu sunt permise investiţii din fonduri europene. Singurul program din care se puteau finanţa astfel de lucrări era POIM - care ţine de infrastructura mare a ţării. Însă, pentru acest program finanţat din fonduri europene, ţara noastră şi-a definit alte priorităţi, precum autostrăzile.

Ca atare, a trebuit să ne îndreptăm către altceva. În 2014, am depus proiectul pentru planul Juncker, care finanţează investiţii mari, în special în ţările care nu sunt dezvoltate. Aşteptăm răspunsul, însă nu-mi pun mari speranţe, deoarece sunt foarte multe proiecte depuse la nivel european. Dacă primim un răspuns favorabil, atunci putem spune că am rezolvat problema infrastructurii principale de irigaţii.

Aşa că am mers în paralel pe altă soluţie, cu finanţare din bugetul de stat. Acesta este motivul pentru care am fost (n.r. săptămâna trecută) la Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor. Avem nevoie de un acord politic pentru finanţarea de la buget a infrastructurii principale de irigaţii, iar pentru a arăta buna intenţie, noi deja îl implementăm. Astfel, anul viitor, vom aloca 145 milioane de euro de la bugetul de stat în acest scop.

Eu sper că şi cei care vor veni la guvernare în anii următori să contribuie, anual, cu câte 145 milioane de euro, timp de 7 ani de zile, astfel încât să reabilităm toată structura de irigaţii din ţara noastră şi să ajungem la o suprafaţă irigată de 1,5 milioane de hectare.

Din anii '70, de când s-au făcut cercetări şi au început investiţiile în sistem, zonele agricole care necesită irigaţii au rămas cam aceleaşi, numai că s-au acutizat problemele. Ca atare, irigaţiile sunt necesare în Banat, sudul României, Dobrogea şi Moldova. Cele 1,5 milioane de hectare pe care vrem să le irigăm acoperă necesarul.

Sigur că mai sunt şi alte zone vulnerabile, pentru care trebuie să venim, în perioada următoare, cu soluţii alternative pe plan local. Vrem să vedem cum putem folosi apa din pânza freatică în viitor.

Reporter: Aveţi încredere că toate partidele vor sprijini programul de refacere a infrastructurii de irigaţii? Ce feedback aveţi de la Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor?

Daniel Constantin:Eu am încredere că voi obţine sprijinul, mai ales că nu am mers la Comisie direct cu o chestiune politică. Am vrut întâi să parcurgem paşii tehnici, să mă asigur că ceea ce propun este fezabil şi toţi specialiştii din partidele politice care se regăsesc în Comisia de Agricultură au fost de acord cu aceşti paşi pe care trebuie să-i facem. Din punct de vedere tehnic, lucrurile sunt agreate. Rămâne să facem şi o discuţie politică.

Acordul politic este necesar pentru a asigura fermierii că, într-adevăr, se vor continua paşii pe care i-am început.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre culturile afectate de secetă?

Daniel Constantin:În general, culturile însămânţate în toamna anului trecut nu au avut de suferit. De exemplu, avem producţii mai bune la grâu, dar puţin mai mici la rapiţă. Au avut de suferit culturile de primăvară. Porumbul şi floarea soarelui sunt afectate, la fel şi soia şi cartoful.

Noi centralizăm pierderile prin comisiile de specialitate de pe lângă inspectoratele pentru situaţii de urgenţă. După ce o să avem o situaţie clară o vom anunţa, dar nu înainte de finalul recoltei, pentru că asta ar însemna să influenţăm preţurile.

Eu estimez că vom şti situaţia exactă a pierderilor cauzate de secetă în cursul lunii octombrie. Imediat ce se încheie campania de recoltare, vrem să transmitem datele Comisiei Europene, astfel încât să obţinem acordul ca să plătim acele despăgubirii sub formă de pierderi de venit.

Reporter: Cât de dramatică este situaţia?

Daniel Constantin:Depinde de la caz la caz. Sunt fermieri care au pierderi foarte mari, dar şi fermieri care au pierdut între 10 şi 30% din producţie. Lucrurile nu trebuie judecate per ansamblu.

Reporter: Cum estimaţi că va fi ponderea agriculturii în PIB-ul din acest an? Va fi o diferenţă mare faţă de anul trecut?

Daniel Constantin:Eu sper să nu fie o diferenţă majoră, dar cu siguranţă agricultura va avea o contribuţie mai mică decât anul trecut.

Reporter: Aţi avut toată vara o campanie intensă pentru promovarea noului PNDR. Ce feedback aveţi din teritoriul, de la fermieri? Sunt pregătiţi să atragă noile fonduri europene?

Daniel Constantin:Categoric sunt pregătiţi şi aşteptau lansarea noului PNDR. Concluzia mea este că informaţia nu ajunge atât de repede la fermieri. Mulţi nu ştiau că s-a deschis PNDR-ul nou, nu cunoşteau ce oportunităţi au, cum să acceseze un credit pentru a avea partea de cofinanţare. Deci, foarte multă informaţie nu a ajuns aşa cum ne-am fi dorit noi la fermieri şi poate că acesta este unul dintre motivele pentru care nu avem un grad de absorbţie de 100%. Suntem la 87% pe PNDR 2007-2013. Este un grad bun de absorbţie, dar cu o informare mai bună şi un contact permanent cu fermierii putem să ajungem, pentru noul PNDR, la un nivel şi mai bun.

Fondurile europene reprezintă principala sursă de finanţare pentru agricultură. Faptul că am reuşit, în 3 ani de zile de când sunt ministru, să am de la bugetul de stat peste 3 miliarde lei, iar din fondurile europene peste 8 miliarde de euro, cred că este un lucru relevant.

Reporter: Agricultorii au deja pregătite proiectele pentru noul PNDR?

Daniel Constantin:Sigur că da. Mulţi chiar le-au depus, pentru că noi am deschis, până acum, 10 măsuri din 16 din noul PNDR. Primele trei măsuri din PNDR 2014-2020 s-au deschis în luna martie, iar celelalte în luna iulie. Fermierii au început deja să depună proiectele. Pe tinerii fermieri avem peste 900 de proiecte care au fost depuse.

Ritmul de depunere creşte, dar nu este cel pe care mi l-aş fi dorit.

Acum am introdus şi un alt sistem pentru a ne asigura că răspundem la timp, că evaluăm repede proiectele. Astfel, avem praguri de calitate, aşa încât fiecare beneficiar îşi stabileşte estimativ cât este punctajul pe care îl poate obţine şi depune atunci când are acel prag de calitate. Am plecat de la 85 de puncte. Cine are sub acest nivel, depune atunci când scade pragul de calitate. În felul acesta ne asigurăm şi noi că nu avem foarte multe proiecte depuse într-o lună şi că nu evaluăm proiecte care au 40 de puncte într-o lună în care pragul de calitate este de 85.

Reporter: Dacă aţi constatat că există această lipsă de informare privind oportunităţile de finanţare prin PNDR, ce veţi face în perioada următoare pentru a avea un contact permanent cu fermierii?

Daniel Constantin:Vom pune la punct reţeaua naţională de dezvoltare rurală. Asta înseamnă că vom avea cel puţin o persoană fizică sau un agent economic la nivel de comună, prin care vom transmite informaţii despre PNDR şi vom primi feedback de la fermieri vizavi de anumite probleme care apar în implementare.

Reporter: Ce trebuie să ştie fermierii pentru a putea accesa mai uşor fondurile europene?

Daniel Constantin:Noi am ţinut neapărat să simplificăm procedurile. Faptul că avem astăzi o listă cu preţuri de referinţă cred că simplifică foarte mult procesul de absorbţie, în sensul că cele mai multe probleme pe care le-au avut beneficiarii au fost legate de achiziţiile publice. Acum pot face achiziţia publică în mod direct dacă se încadrează în lista cu preţuri de referinţă. Am introdus, pentru fermierii mici, proiectele tip. Avem o altă procedură, prin care nu mai cerem toate avizele şi acordurile la depunerea proiectului, ci numai dacă acesta este selectat.

O altă măsură luată este depunerea continuă de proiecte. Începem primirea de proiecte la data de 1 ianuarie a fiecărui an şi o finalizăm la 30 octombrie. Rămân doar lunile noiembrie şi decembrie din cursul unui an ca să pregătim următoarea sesiune de depunere.

Am constatat că a crescut, per ansamblu, calitatea proiectelor. Iniţial, oamenii au vrut să facă investiţii masive pentru creşterea producţiei. Acum beneficiarii se orientează foarte mult pe calitatea producţiei, ceea ce este foarte bine. Asta înseamnă tehnologie modernă şi venituri mai mari pentru fermieri.

Reporter: Ce se mai întâmplă cu fondurile mutuale în agricultură?

Daniel Constantin:Se vor dezvolta cu siguranţă. Legislaţia de acum este mai bună decât în trecut. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) s-a implicat foarte mult în ultima formă a legii privind aceste fonduri, pentru că trebuie să avem un astfel de instrument de supervizare, pentru că aici vorbim şi de fonduri europene, şi de alocări de la bugetul de stat, şi de fondurile fermierilor, iar banii trebuie gestionaţi corespunzător. Va trebuie să venim în luna septembrie cu o modificare la legea fondurilor mutuale din agricultură. Fermierii mi-au solicitat să facem un amendament, astfel încât participarea la fondurile mutuale să fie obligatorie şi, dacă vor agrea cu toţii acest lucru, atunci cu siguranţă în anul 2016 vom avea primul fond mutual.

Reporter: Câte fonduri vor fi înfiinţate?

Daniel Constantin:Eu mi-aş dori să fie unul singur, dar este o chestiune de piaţă. Se pot înfiinţa mai multe fonduri mutuale. Condiţia este ca un fond să aibă minim 20% din suprafaţa totală agricolă din ţară.

Agricultorii au văzut că anul acesta au avut pierderi din cauza secetei şi acestea ar fi putut fi compensate.

Fermierii sunt cei care trebuie să înfiinţeze fondurile mutuale şi acum am speranţa că acestea se for dezvolta în scurt timp.

Reporter: Care este rezultatul scăderii TVA la alimente?

Daniel Constantin:Avem un rezultat mai mult decât pozitiv. Stăm mai bine decât ne aşteptam pentru că, odată cu scăderea TVA-ului, am văzut că încă din luna iunie am încasat cu un TVA de 9% mai mult decât am încasat cu TVA de 24% în luna mai. Încasările au crescut. În luna iulie, lucrurile au fost şi mai bune din acest punct de vedere şi sper să continue.

În proiecţia pe anul 2016, noi avem estimări că se vor echilibra veniturile. Cu TVA-ul redus vom avea aceleaşi venituri ca atunci când taxa a fost de 24% şi asta este o premisă foarte bună pentru reducerea TVA în general, de la 24% la 19%.

De asemenea, Consiliul Concurenţei a prezentat un raport în luna august, din care rezultă că nu a existat o creştere semnificativă de preţ înainte de aplicarea TVA-ului redus pentru alimente.

Reporter: Vă mulţumesc!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Înăuntrul Bursei de Valori din Bulgaria

Videoconferinţa “Sănătate şi FARMA - Sistemul sanitar, sub valul al IV-lea”
Dtlawyers
BTPay
Apanova
Stiri Locale

Curs valutar BNR

20 Oct. 2021
Euro (EUR)Euro4.9488
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2570
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.6067
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8649
Gram de aur (XAU)Gram de aur243.4131

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

eximbank.ro
gerocossen.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
invietraditia.ro
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro