Moscova nu crede în lacrimi, Putin continuă războiul ilegal din Ucraina

George Marinescu
Ziarul BURSA #Internaţional / 26 februarie

Sursa: en.kremlin.ru

Sursa: en.kremlin.ru

English Version

Moscova nu crede în lacrimile vărsate de familiile victimelor agresiunii ilegale declanşate de Federaţia Rusă în Ucraina în 24 februarie 2022 şi Vladimir Putin continuă războiul, considerând că nu şi-a atins obiectivul de denazificare a ţării vecine, obiectiv stabilit la începutul aşa-numitei operaţiuni speciale.

La împlinirea a doi ani de război, Biroul ONU pentru drepturile omului (OHCHR) a contabilizat 30.041 de victime civile, din care 10.382 persoane şi-au pierdut viaţa şi 19.659 au fost rănite, oficialii organizaţiei internaţionale au precizat că numărul real este este probabil mult mai mare, mai ales că potrivit lui Rosemary DiCarlo, înalt oficial al ONU, în perioada decembrie 2023-februarie 2024, numărul victimelor civile a crescut în comparaţie cu lunile precedente, inversând tendinţa de scădere a victimelor civile de la începutul anului trecut. Numărul mare de victime este confirmat de datele publicate de Global Conflict Tracker, care arată că războiul din Ucraina a contabilizat până în prezent 500.000 de victime din rândul forţelor combatante. Luptele şi loviturile aeriene au provocat aproape 22.000 de victime civile, în timp ce 5,1 milioane de persoane sunt strămutate în interior, iar 6,2 milioane au fugit din Ucraina. Datele de mai sus sunt într-o continuă dinamică, dacă ţinem cont de faptul că, potrivit comunicatului de presă emis de Poliţia de Frontieră, la finalul săptămânii trecute figurau că au intrat în ţara noastră, de la începutul războiului şi până acum, 7,3 milioane ucraineni, din care în jur 150.000 de persoane au rămas la noi.

În ceea ce priveşte victimele militare, în august 2023 publicaţia The New York Times, care cita oficiali americani, a estimat pierderile militare la 70.000 de morţi şi 100.000 până la 120.000 de răniţi în tabăra ucraineană, şi la 120.000 de morţi şi 170.000 până la 180.000 de răniţi în tabăra rusă. La 29 ianuarie 2024, într-un răspuns scris către un parlamentar, ministrul britanic al apărării, James Heappey estima pierderile ruse la peste 350.000 de morţi şi răniţi, iar la începutul lunii februarie, armata ucraineană a estimat că a ucis sau rănit peste 392.000 de soldaţi ruşi în doi ani de război.

La aproape doi ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, o evaluare comună actualizată a daunelor şi nevoilor publicată la 15 februarie 2024 de Guvernul Ucrainei, Banca Mondială, Comisia Europeană şi Naţiunile Unite estimează că, la 31 decembrie 2023, costul total al reconstrucţiei şi redresării în Ucraina se ridica la 452,8 miliarde euro, în creştere faţă de 383 miliarde euro - valoarea estimată la finalul anului 2022.

Documentul "Third Rapid Damage and Needs Assessment (RDNA3) February 2022 - December 2023" constată că daunele directe în Ucraina au ajuns acum la aproape 141,6 miliarde de euro, sectoarele cele mai afectate fiind: locuinţe, transport, comerţ şi industrie, energie şi agricultură. Daunele sunt concentrate în regiunile Doneţk, Harkov, Lugansk, Zaporojie, Herson şi Kiev. În toată ţara, 10% din fondul de locuinţe a fost deteriorat sau distrus, prelungind strămutarea ucrainenilor din comunităţile lor. Conform datelor de anul trecut ale guvernului Ucrainei, 931,7 milioane euro au fost plătiţi pentru redresarea sectorului locuinţelor, majoritatea fiind dedicate reparaţiei şi reconstrucţiei clădirilor deteriorate. În sectorul transporturilor, au fost efectuate reparaţii de urgenţă pe autostrăzi şi alte drumuri naţionale, totalizând peste 2.000 kilometri. În sectorul educaţiei, autorităţile locale au reconstruit aproximativ 500 de instituţii de învăţământ şi din ianuarie 2023, ponderea instituţiilor de învăţământ cu adăposturi anti-bombă a crescut de la 68% la 80%. Peste 3.790 de centre de educaţie (şcoli, grădiniţe) au fost avariate sau distruse de la începutul invazei în urma atacurilor aeriene, bombardamentelor de artilerie, loviturilor cu rachete sau, în unele cazuri, a atacurilor cu muniţii cu dispersie, arată raportul "Tanks on the Playground", publicat de Human Rights Watch în noiembrie 2023.

341 de situri de importanţă culturală au suferit pagube în cei doi ani de război din Ucraina, potrivit unei statistici a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), care estimează valoarea pagubelor totale aduse sectorului culturii şi turismului la 3,5 miliarde dolari, potrivit agenţiei spaniole de presă EFE. Lista pagubelor include elemente din două situri ucrainene declarate Patrimoniu Mondial, ambele catalogate de UNESCO ca situri în pericol din 2023: centrul istoric al oraşului-port Odesa şi centrul istoric al oraşului Lvov.

Primul an de război: masacrele de la Bucha, Izyium şi Mariupol şochează Occidentul

Invazia rusă a început în 24 februarie 2022, după ce, într-o declaraţie televizată, preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat o operaţiune militară specială în Ucraina pentru a apăra separatiştii din estul ţării, din regiunile ucrainene Luhansk şi Doneţk. În prealabil, Vladimir Putin a recunoscut la 21 februarie 2022, independenţa regiunilor separatiste proruse Luhansk şi Doneţk, prin semnarea a două decrete, şi a ordonat trupelor ruse să intre în aceste teritorii. Decizia a fost condamnată de comunitatea internaţională drept o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei.

În prima zi de război, Rusia a lansat o ofensivă cu atacuri cu rachete asupra infrastructurii militare ucrainene, urmată de o ofensivă terestră pe mai multe fronturi, inclusiv dinspre Belarus, de unde, conform relatărilor Kievului de la sfârşitul zilei, au fost trase şi patru rachete balistice.

Primul an de război a cunoscut două perioade majore: prima este iniţiativa rusă care a avut loc în perioada februarie - iulie 2022, în timp ce a doua este marcată de operaţiunile ucrainene care s-au derulat puternic în intervalul iulie- decembrie 2022. Între decembrie 2022 şi februarie 2023 am asistat la un război de uzură între cele două tabere.

În ceea ce priveşte acţiunile militare din prima parte a anului 2022, forţele ruse au atacat oraşele Kiev, Mariupol, Harkov, Herson, Nikolayev, Odesa şi Bahmut. Potrivit site-ului www.statista.com cel mai mare număr de decese în rândul civililor ucraineni s-a înregistrat în luna martie 2022, aproximativ peste 3.200 de persoane. De altfel, în această perioadă forţele ruse au avut cel mai considerabil avans teritorial în interiorul Ucrainei, cu atacuri intense asupra Kievului. Au bombardat oraşul-port Mariupol din sud-estul Ucrainei, au cucerit Herson-ul, au preluat controlul asupra centralei nucleare de la Zaporojie, din sud-estul Ucrainei, au menţinut sub încercuire oraşe precum Harkov, Sumî, Cernikov şi capitala Kiev, au bombardat baza militară ucraineană de la Iavoriv, în apropiere de frontiera cu Polonia, în regiunea Lvov, în vestul Ucrainei. La 20 mai 2022, Rusia a anunţat capitularea completă a apărătorilor de la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol şi evacuarea completă a civililor, inclusiv femei şi copii.

Odată cu retragerea trupelor ruse din jurul Kievului, au ieşit la lumină masacrul de la Bucha şi cel de la Izyium, care au generat o nouă undă de şoc în întreaga lume. Primarul localităţii Bucha, situată la periferia Kievului, Anatoliy Fedoruk, declara, la 6 aprilie, că numărul civililor morţi se ridica la 320, majoritatea fiind ucişi prin împuşcare, iar unele cadavre aveau mâinile legate şi erau aruncate în gropi comune, conform relatărilor Associated Press. De altfel masacrul de la Bucha a declanşat un an mai târziu, în 2023, urmărirea penală a lui Vladimir Putin şi a altor persoane importante de la Kremlin, care sunt acuzaţi de crime de război într-un dosar penal aflat pe rolul Trbunalului Penal Internaţional. Mai mult, pe numele Vladimir Putin a fost emis un mandat internaţional de arestare, mandat de i-a redus drastic libertatea de mişcare pe mapamond liderului de la Kremlin.

Întărită cu livrări de artilerie cu rază lungă de acţiune din Occident, Ucraina a lansat o contraofensivă în iulie 2022, iar la 1 august 2022, forţele ucrainene au anunţat că au recucerit 46 de localităţi în regiunea strategică Herson, în partea de nord a regiunii, la frontiera cu Dniepropetrovsk, şi în partea de sud la frontiera cu regiunea Nikolaev. La mijlocul lui septembrie 2022, preşedintele ucrainean a indicat că armata sa a eliberat aproape 6.000 de kilometri pătraţi.

Ca urmare a înfrângerilor suferite de trupele ruse, în special în regiunea nord-estică Harkov, unde armata ucraineană a recuperat peste 450 de localităţi, la 21 septembrie 2022, preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat o mobilizare militară parţială. Mai mult, după organizarea referendumurilor, pe care ONU le-a calificat "nelegitime", privind aderarea la Rusia a regiunilor controlate de Rusia şi de forţele pro-Moscova (aproximativ 15% din teritoriul ucrainean), la 30 septembrie 2022, Rusia a anexat oficial cele patru regiuni, iar Putin a afirmat că vor fi parte a Rusiei "pentru totdeauna".

În prima deplasare internaţională de la invadarea ţării sale de către Rusia, Volodimir Zelenski a sosit la Washington, la 21 decembrie 2022, unde şi-a exprimat "recunoştinţa profundă" pentru sprijinul primit.

Menţionăm că primul efect pe plan internaţional al războiului din Ucraina a constat în solicitarea depusă de Suedia şi Finlanda ca să devină membre ale NATO, solicitare ce le-a fost aprobată la Summitul de la Madrid, din iunie 2022. Din păcate, până acum doar Finlanda este membru cu drepturi depline al Alianţei, aderarea deplină la NATO a Suediei fiind încă blocată de Ungaria.

Mai mult, pentru a descuraja provocările Rusiei la adresa ţărilor aflate pe Flancul Estic al NATO, la Summitul din 2022 s-a decis constituirea a patru grupuri de luptă, dintre care unul în România, grupuri care, în urma deciziilor de la Summitul de la Vilnius, din iulie 2023, au devenit operaţionale. Grupul de luptă al NATO din ţara noastră este condus de Franţa.

Al doilea an de război: revolta lui Prigojin şi distrugerea barajului Kahovka au pus în plan secund contraofensiva ucraineană

În prima jumătate a anului 2023, luptele s-au concentrat în jurul oraşului Bahmut. Ca răspuns la demersurile de pace ale unor state din Sudul Global, preşedintele Zelenski a participat la reuniunea la nivel înalt a Ligii Arabe din Arabia Saudită la 19 mai 2023. S-a deplasat apoi în Japonia, unde s-a întâlnit cu liderii Indiei şi Indoneziei - voci importante în Sudul Global - în marja summitului G7 de la Hiroshima.

La finalul summitului G7 (19-21 mai 2023), preşedintele ucrainean a afirmat că trupele ruseşti se află în Bahmut şi a comparat distrugerile provocate cu cele cauzate de bomba atomică de la Hiroshima, în 1945. Luptele de la Bahmut se desfăşurau deja de un an, astfel că oraşul care înainte de război avea 70.000 de locuitori a ajuns în mare măsură distrus.

În mai 2023, Polonia a început antrenarea piloţilor ucraineni pe avioane de luptă americane F-16 şi mai multe ţări din Uniunea Europeană au anunţat furnizarea de avioane Ucrainei, dar cu toate acestea, furnizarea de avioane către Kiev s-a dovedit a fi un proces complicat.

La începutul lunii iunie 2023, forţele ucrainene au lansat o nouă contraofensivă împotriva forţelor ruse, având ca obiectiv pe termen lung spargerea liniei frontului. La acel moment, Rusia controla aproape în întregime regiunile Doneţk şi Luhansk (est), precum şi părţi din regiunile Zaporojie şi Herson (sud). Totuşi, operaţiunea nu a avut decât un succes modest, la aproape două luni de la lansare din cauza puternicei defensive ruseşti constând în tranşee şi câmpuri de mine.

Pentru a-şi consolida linia frontului şi pentru a stopa înaintarea contraofensivei ucrainene, la 6 iunie 2023 forţele ruse au distrus barajul Kahovka, de pe fluviul Nipru, situat în zonele ocupate de Rusia din regiunea Herson, în sudul Ucrainei, fapt care a afectat mai multe localităţi situate pe malul Niprului, viitura ajungând până la vărsarea fluviului în Marea Neagră. Potrivit datelor furnizate de ministrul de interne ucrainean, Igor Klimenko, distrugerea barajului Kahovka a determinat evacuarea a peste 2.700 de persoane din regiunea Herson şi a altor 982 din provincia vecină Mikolaiv. Cel puţin 14 persoane au murit în urma acestor inundaţii în teritoriile aflate sub controlul Kievului. 77 de localităţi au fost invadate de ape, dintre care 14 în teritoriile ocupate, a spus Klimenko. În zonele aflate sub controlul Rusiei, oficialii instalaţi de Moscova au raportat în săptămâna ce a urmat dezastrului peste 7.000 de persoane evacuate, precum şi opt morţi şi 13 dispăruţi. Apele au înghiţit cel puţin trei cimitire, terminale de stocare a petrolului şi gropi de gunoi. De asemenea, aproape 450 de tone de ulei de turbine s-au vărsat în Nipru şi apoi în Marea Neagră.

În cursul lunii iunie 2023, Vladimir Putin s-a confruntat cu prima şi singura revoltă în rândul forţelor armate de la începutul războiului din Ucraina. Nemulţumit că o companie din cadrul forţelor Wagner a fost bombardată accidental de forţele ruse, Evgheni Prigojin a ordonat mercenarilor săi să pornească spre Moscova pentru a se răfui cu Putin. În ciuda înaintării rapide către Kremlin, Prigojin, după o discuţie cu Aleksandr Lukashenko, preşedintele Belarusului, a decis să se oprească la 100 kilometri de Moscova şi a ordonat trupelor sale să se întoarcă pe frontul din Ucraina. Lukashenko a negociat cu Putin amnistierea lui Prigojin, cu condiţia ca acesta din urmă să nu mai revină vreodată în Rusia, condiţie pe care liderul Wagner nu a respectat-o şi şi-a găsit sfârşitul într-un "accident aviatic" care a avut loc în 23 august 2023.

Lipsa echipamentului necesar a stopat contraofensiva ucraineană

Potrivit The New York Times, în primele două săptămâni ale contraofensivei, armata ucraineană a pierdut circa 20% din armamentul greu, rata pierderilor scăzând ulterior, după ce comandanţii ucraineni au făcut schimbări tactice, recurgând mai mult la atacuri susţinute de artilerie pentru a epuiza trupele ruse, acestea din urmă beneficiind însă de o superioritate cantitativă a artileriei. SUA au promis furnizarea de materiale, vehicule blindate şi muniţii în valoare de 325 de milioane de dolari Ucrainei. Germania, Regatul Unit, Polonia, Canada, Danemarca, Olanda, Norvegia şi Italia au anunţat, de asemenea, contribuţii militare.

În tot acest context, preşedintele Vladimir Putin a decis desfăşurarea în Belarus a unei părţi din armele nucleare deţinute de Federaţia Rusă, fapt ce a determinat SUA să ofere Ucrainei în luna iulie un nou ajutor militar, inclusiv muniţii cu dispersie, depăşind un nou prag în tipul de armament furnizat Kievului. Aceste arme, extrem de controversate, sunt interzise în multe ţări, în special europene, semnatare ale Convenţiei de la Oslo din 2008, la care nici Statele Unite, nici Ucraina, nici Rusia nu sunt părţi.

În cadrul Summitului NATO care a avut loc la Vilnius în 11-12 iulie 2023, aliaţii au decis că Ucraina va adera la Alianţă, dar numai atunci când va îndeplini "condiţiile" de aderare". Totodată la summit s-a decis punerea în implementare a conceputului de apărare înaintată pe tot Flancul Estic al NATO, precum şi înfiinţarea unei forţe de intervenţie rapidă care să poată fi mobilizată imediat în orice punct al Flancului Estic în care ar putea exista o agresiune împotriva unui stat membru. A doua zi după summit, în 13 iulie, Statul Major al Forţelor Armate din Ucraina a confirmat că mai mulţi militari ruşi şi-au pierdut viaţa într-un atac ucrainean asupra hotelului Duna din oraşul ucrainean Berdeansk, situat pe malul Mării Azov în sud-estul Ucrainei, ocupat de forţele ruse pe 27 februarie 2022.

La sfârşitul lunii iulie, trupele ruse se aflau în cea mai mare parte în defensivă în partea de sud a frontului din Ucraina, dar în celelalte sectoare ale frontului reuşeau să desfăşoare acţiuni ofensive, în special în regiunea Luhansk. În acest timp, armata ucraineană îşi prioritiza resursele şi eforturile în partea de sud. Kievul avea ca prim obiectiv străpungerea frontului în sud şi atingerea Mării Azov, pentru a separa trupele ruse şi a le tăia coridorul terestru spre Crimeea.

În timp ce armata rusă şi-a folosit avioanele şi elicopterele de atac, armata ucraineană recuperase la finalul lui iulie doar circa 200 de kilometri pătraţi de teritoriu, cu preţul unor pierderi semnificative, inclusiv de echipamente occidentale (tancuri, blindate, obuziere etc.). Trupele ruse au obţinut câştiguri teritoriale în regiunea ucraineană nord-estică Harkov, de unde fuseseră expulzate de armata ucraineană în urma unei ofensive-fulger în toamna anului 2022. La 19 august, forţele ruse au atacat oraşul Cernihiv, în nordul Ucrainei, la 100 de kilometri de graniţa cu Rusia, provocând decese şi rănirea a aproximativ 145 de persoane.

În acest context, preşedintele Zelenski a încheiat cu Olanda şi Danemarca, în 20 şi 21 august 2023 un acord privind furnizarea a 61 de avioane de luptă F-16 pentru a pregăti Ucraina pentru "iarnă" şi pentru contraofensiva ce ar urma să se desfăşoare în cursul anului 2024.

Efortul militar al Ucrainei şi-a pus amprenta asupra sprijinului militar primit din partea aliaţilor - printre care se numără şi România despre care oficialii de la Kiev afirmă că a trimis 15 pachete de ajutor militar. De aceea, contraofensiva de anul trecut s-a blocat în toamnă şi la începutul iernii 2023-2024, iar Ucraina a solicitat mai multe echipamente şi resurse militare. În acest context, Uniunea Europeană a reuşit să adopte un pachet de sprijin de 50 miliarde euro, după ce s-a lovit în prealabil de opoziţia vehementă a guvernului de la Budapesta condus de Viktor Orban, dar SUA nu au aprobat încă sprijinul de 60 miliarde dolari promis de Joe Biden lui Zelenski în decembrie 2023.

Până la aprobarea acestui sprijin, liderul ucrainean a fost nevoit să se reorienteze, astfel că la 16 februarie 2024, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat un acord bilateral de securitate pe termen lung cu cancelarul german Olaf Scholz, care prevede acordarea unui sprijin militar pentru Kiev în anul 2023 de 7 miliarde euro, la care se adaugă încă 1,1 miliarde euro, această sumă din urmă reprezentând valoarea a 36 de obuze penmtru tancuri, 120 de mii de obuze de artilerie, două sisteme de apărare aeriană Skynex, rachete pentru sistemul de rachete aer-aer IRIS-T, 66 de transportoare blindate de personal (APC), mai multe vehicule de deminare şi diverse modele de drone de recunoaştere ce vor intra în dotarea forţelor armate ucrainen. Ulterior, Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu preşedintele francez Emmanuel Macron cu care a semnat un acord bilateral de securitate, prin care Franţa oferă în cursul anului 2024 asistenţă militară de 3 miliarde euro Ucrainei.

Aceste acorduri sunt necesare prin prisma ofensivei lansată în 23 decembrie 2023 de către Rusia, ofensivă ce a inclus bombardarea cu rachete şi drone a oraşelor Liov, Odesa, Dnipro, Zaporojie şi Harkov, atacuri care s-a soldat cu cucerirea de către forţele ruse a oraşului Mariinka, din estul Ucrainei.

Drept răspuns, în 30 decembrie 2023 forţele ucrainene au bombardat mai multe obiective în oraşul rus Belgorod, situat la 80 kilometri nord de loalitatea ucraineană Harkov.

Mai arătăm că în urma blocării contraofensivei ucrainene, în 8 februarie 2024 Volodimir Zelenski a anunţat înlocuirea generalului Valeri Zalujnîi de la conducerea Forţelor Armate ale Ucrainei cu generalul-colonel Oleksandr Sîrski, şi că în urma retragerii, începând cu 16 februarie 2024, a forţelor ucrainene din Avdiivka, localitatea respectivă a căzut în mâinile forţelor militare ruse. Săptămâna trecută ostilităţile dintre forţele combatante aveau loc în regiunile Poltava, Cernihiv, Sumi, Zaporizhzhia, Dnipropetrovsk, Harkov, Luhansk, Doneţk, Mykolaiv şi Herson.

Rusia s-a retras din acordul privind transportul cerealelor ucrainene

Războiul declanşat ilegal de Rusia a dus în iunie 2022 la existenţa unei ameninţări privind o criză alimentară globală, întrucât milioane de tone de cereale stăteau blocate în silozurile Ucrainei, deoarece forţele navale ruse din Marea Neagră nu permiteau trecerea navelor comerciale dinspre şi înspre porturile ucrainene.

De aceea, a fost necesară negocierea şi încheierea unui acord asupra reluării exporturilor de grâne pe Marea Neagră, document ce a fost semnat la 22 iulie 2022, la Istanbul.

În urma contraofensivei ucrainene şi a creşterii sprijinului militar acordat de Occident autorităţilor de la Kiev, în 17 iulie 2023 Rusia a anunţat decizia de a înceta Iniţiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră. Peste 1.000 de nave pline cu cereale şi cu alte produse alimentare au plecat din trei porturi ucrainene (Ciornomorsk, Odesa şi Iujni/Pivdeni) pe durata punerii în aplicare a iniţiativei (iulie 2022 - iulie 2023), potrivit datelor existente pe site-ul Consiliului European. La 2 august 2023, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care mediase acordul, a făcut un apel către omologul său rus, afirmând că suspendarea nu aduce beneficii nimănui şi ar dăuna în special ţărilor cu venituri mici, care au nevoie să importe cereale. Acesta a mai adăugat că va continua eforturile diplomatice intense pentru reluarea acordului.

Vladimir Putin a răspuns că prelungirea pactului privind exportul de cereale nu are sens din cauza "lipsei totale de progres" în ceea ce priveşte implementarea măsurilor proruse incluse în acord, potrivit unui comunicat al Kremlinului. Preşedintele rus i-a cerut sprijinul lui Erdogan pentru exportul de cereale ruseşti şi l-a asigurat că este gata să revină în acord de îndată ce Occidentul îşi va respecta obligaţiile faţă de Rusia. De la încetarea acordului, Rusia a efectuat atacuri repetate cu rachete asupra regiunii Odesa şi a infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre.

După suspendarea acordului, porturile fluviale dunărene Ismail şi Reni din Ucraina au fost puternic bombardate prin intermediul dronelor primite de Rusia din Iran, o parte din dronele respective prăbuşindu-se, fără încărcătura explozivă, pe teritoriul României, în zona unor localităţi din Delta Dunării, dar şi în Republica Moldova. În urma acestor incidente, Aliaţii au decis crearea unor culoare de transport prin apele teritoriale ale României, Bulgariei şi Turciei din Marea Neagră, pentru ca cerealele ucrainene şi produsele din Ucraina să poată fi exportate în continuare.

Coridoarele respective sunt monitorizate atent de forţele de poliţie aeriană a NATO cantonate în ţara noastră la bazele aeriene Mihail Kogălniceanu şi Borcea, dar şi de vasele Forţelor Navale Române.

Sprijinul militar dat autorităţilor de la Kiev - esenţial pentru rezistenţa Ucrainei

În domeniul militar, datele publicate de Kiel Institute for World Economy relevă şi o mare diferenţă între ajutorul promis şi cel alocat efectiv. Germania rămâne cel mai mare donator militar european, cu un total de 17,7 miliarde euro în angajamente militare, începând din februarie 2022, din care 9,4 miliarde euro au fost alocate unor pachete militare specifice trimise în Ucraina. Regatul Unit a anunţat recent un nou ajutor militar de 2,9 miliarde de euro, ceea ce duce la angajamentele sale militare totale la 9,1 miliarde de euro. Din această sumă, 4,8 miliarde de euro au fost alocate până la jumătatea lunii ianuarie 2024.

Danemarca şi-a mărit şi ea angajamentele militare faţă de Fondul Danez pentru Ucraina, ajungând unul dintre cei mai mari donatori militari în procente din Produsul Intern Brut (PIB) al donatorilor. Până acum, Danemarca a angajat 8,4 miliarde de euro în ajutor militar, din care 4,5 de euro au fost alocaţi. Danemarca a anunţat, la 18 februarie 2024, că va transfera Ucrainei, de urgenţă, toate obuzele de artilerie pe care le are în stoc, în urma discuţiilor de la Conferinţa de securitate de la Munchen, după ce Uniunea Europeană a informat Ucraina că nu va putea să livreze decât jumătate de milion din obuzele promise, până în luna martie. SUA, au alocat, în total, 43 de miliarde de euro în ajutor militar din februarie 2022 şi până în ianuarie 2023.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Un articole corect si detaliat.

    Ma mir ca nu au iesit la atac rusofili din AUR si SOSO... 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

hidroelectrica.ro
aages.ro
fedbet.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

16 Apr. 2024
Euro (EUR)Euro4.9763
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6818
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1289
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8284
Gram de aur (XAU)Gram de aur356.8240

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
edevize.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
everythinghr.live
32.aicps.ro
roenergy.eu
AIESEC
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb