MUGUR ISĂRESCU, GUVERNATORUL BNR:"Încercăm să dăm inflaţia jos fără să creăm o recesiune"

MIHAI GONGOROI
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 10 august

Isărescu a declarat: "Nu este optimistă (prognoza asupra inflaţiei - n.r.), este uşor pozitivă şi realistă, credem noi. Plafonare înseamnă în jur de 15%. În august este foarte posibil, datorită preţurilor la ţiţei, la alcool, accizele, să mai fie o anumită creştere".

Isărescu a declarat: "Nu este optimistă (prognoza asupra inflaţiei - n.r.), este uşor pozitivă şi realistă, credem noi. Plafonare înseamnă în jur de 15%. În august este foarte posibil, datorită preţurilor la ţiţei, la alcool, accizele, să mai fie o anumită creştere".

Isărescu le transmite băncilor să readucă ROBOR în apropierea coridorului de variaţie al dobânzilor "Băncile şi piaţa monetară au cam sărit calul", spune guvernatorul BNR

Banca Naţională a României (BNR) încearcă să reducă inflaţia fără să creeze o recesiune care ar deteriora şi mai mult situaţia fiscală, a afirmat, ieri, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în cadrul conferinţei de presă în care a fost prezentat noul raport trimestrial asupra inflaţiei. Potrivit documentului, BNR estimează că rata anuală a inflaţiei IPC se plafonează pe parcursul trimestrului trei la o rată de circa 15%, iar din trimestrul patru se va înscrie pe o traiectorie descendentă. Pentru finalul anului 2022 BNR estimează o rată anuală a inflaţiei de 13,9%, iar pentru finalul lui 2023 o rată anuală a inflaţiei de 7,5%.BNR estima în luna mai 2022 o inflaţie de 12,5% pentru finalul acestui an şi de 6,7% pentru 2023.

Isărescu a declarat: "Nu este optimistă (prognoza asupra inflaţiei - n.r.), este uşor pozitivă şi realistă, credem noi. Plafonare înseamnă în jur de 15%. În august este foarte posibil, datorită preţurilor la ţiţei, la alcool, accizele, să mai fie o anumită creştere. Probabil că unele preţuri alimentare, volatile, vor scădea, dar, treptat-treptat - cu excepţia gâlmei din anul viitor (vezi grafic - n.r.), în martie-aprilie, când ar trebui să se ridice plafonările - tendinţa este de scădere şi în trimestrul II 2024 reajungem cu inflaţia în zona ţintită. Deci nu avem nicio apocalipsă aici, nu avem veşti negative. Ne trebuie ceva răbdare pentru că asemenea şocuri pe partea ofertei - creşteri masive la preţurile energetice şi materiilor prime - nu pot să fie resorbite rapid şi se duc în toate produsele. Acestea pot să fie contrabalansate în timp, dar durează. (...) Am o privire în continuare pozitivă, că lucrurile vor fi ţinute sub control, iar inflaţia să meargă în jos. Inclusiv pentru faptul că anul trecut a fost foarte mare. Nu spunem că nu vor mai creşte preţurile sau că o să scadă preţurile. Noi vorbim despre indice când spunem că merge în jos. Asta înseamnă că creşterile de preţuri de acum înainte vor fi mai mici decât cifrele de anul trecut".

Guvernatorul BNR a explicat că majorarea dobânzilor de o asemenea manieră încât să readucă cererea în jos, în echilibru cu oferta deficitară, ar crea doar alte probleme economice, deteriorând situaţia fiscală a României care înregistrează un deficit bugetar foarte mare, adică ţara noastră se împrumută mult ca să-şi acopere cheltuielile curente.

Totodată, Isărescu a declarat că economia românească va continua să crească în acest an, în ciuda deteriorării perspectivei economice pentru principalii parteneri economici ai României. De asemenea, guvernatorul a precizat că dacă inflaţia va da semne în continuare de temperare BNR va reduce pasul de creştere a dobânzii-cheie.

"Să reduci cererea de asemenea manieră încât să contrabalansezi o asemenea creştere de costuri este contraproductiv. Creăm o recesiune şi o recesiune înseamnă o deteriorare a situaţiei fiscale, ne mai introducem singuri şi în alt bucluc, îngreunăm şi situaţia celor cu credite în lei pentru că creşte probabilitatea de a creşte şomajul, de a se diminua salariile... Deci nu ne trebuie aşa ceva. Dar mai rău este că nu avem nicio certitudine, dacă creăm o recesiune, că inflaţia va veni rapid în jos, mai repede decât dacă avem ceva răbdare şi urmăm o asemenea cale treptată. Ne vom întâlni, am mai spus, cu rata de politică monetară şi cu rata inflaţiei, probabil că anul viitor, undeva la mijloc. Nu mai dau o cifră, dar asta este abordarea. (...) Suntem gata să utilizăm toate instrumentele de politică monetară, conlucrăm cu Guvernul şi utilizăm şi cursul de schimb. (...) Încercăm, împreună cu Guvernul, să dăm inflaţia în jos fără să creăm recesiune. Sunt aceste şanse. (...) Dacă PIB-ul în trimestrul II este cvasi-stagnant faţă de trimestrul I nu înseamnă că economia este în stagnare. Pentru că în trimestrul I a crescut cu 5-6%. Dacă este cvasi-stagnant în trimestrul II faţă de I înseamnă că faţă de anul trecut este cu 5% mai mare. Deci nici pe departe mesajul nostru nu a fost de stagnare a creşterii economice. Nu facem prognoze de creştere economică. (...) Dar nu vorbim stagnare a creşterii în acest an. Probabil va fi undeva la 2-3%, spun eu, care sunt mai pesimist, dar s-ar putea să fie chiar mai mult. Deci încercăm, împreună cu Guvernul, să dăm inflaţia în jos fără să creăm recesiune şi fără să afectăm prea mult piaţa forţei de muncă", a spus Mugur Isărescu.

Potrivit acestuia, inflaţia ridicată rămâne un fenomen cu dimensiune globală, care "nu este numai în România".

"România nu este fruntaşă, suntem pe locul 7 în UE (la inflaţia la consumatori - n.r.), ceva mai mult decât media inflaţiei în UE, de 9,6%. Dar, mai important mi se par 2 lucruri: inflaţia cea mai scăzută din Europa depăşeşte 5%. În plus, un studiu arată că, din 60 de ţări, zero ţări mai au în acest moment o inflaţie mai mică de 2% sau egal cu 2%, cât este o ţintă acceptată pe plan mondial. S-a mai întâmplat acest lucru în perioada crizei din 2008-2009. Dar o cădere de asemenea amploare, de la aproape 80% din ţările aflate în eşantion, la zero, nu s-a mai văzut în perioada analizată", a spus Isărescu.

Estimările prezentate ieri de BNR arată că dacă nu se intervenea cu schema de plafonare şi compensare pentru preţurile din energie, România ar fi avut o inflaţie de peste 20%. Isărescu a adăugat că mecanismele de protecţie a consumatorilor au devenit omniprezente în statele UE date fiind circumstanţele excepţionale cu care se confruntă pieţele de energie.

"În cazul României avem intervenţii aproape în toate domeniile în care se poate interveni, cu excepţia reducerii fiscalităţii, acest lucru este explicat prin situaţia cu totul deosebită, în sens negativ, a echilibrului bugetar - avem un dezechilibru, suntem în situaţia de deficit excesiv", a precizat guvernatorul. Acesta a adăugat că Cehia este o ţară în care inflaţia este mai mare decât la noi, de 17%, iar cehii nu au cheltuit decât sume mici pentru măsurile de sprijin.

În acelaşi timp, Isărescu a spus că au început să apară primele semne de temperare a inflaţiei, respectiv scăderea cotaţiilor materiilor prime la nivel internaţional.

Între factorii care au contribuit la creşterea preţurilor la carburanţi avem în continuare creşterea preţurilor ţiţeiului, dar au intervenit şi alţi factori în ultimele luni. Primele semne pozitive sunt în ce priveşte materiile prime, inclusiv la produsele agricole. Am spus şi în şedinţa precedentă: în măsura în care apar primele semne de temperare şi apoi de scădere a ratei inflaţiei, vom micşora pasul de creştere a ratei de politică monetară. (...) Cu excepţia gazelor naturale aproape toate materiile prime le care le avem în vedere au început să meargă în jos. Şi este o tendinţă şi pe plan mondial. (...) La preţurile de producţie, unde am deţinut, noi românii, România, şi deţinem încă, recordul în ceea ce priveşte creşterea preţurilor de producţie pe piaţa internă, cea mai mare creştere apare la preţurile bunurilor energetice. Ele au explodat şi au dus şi indicele general în sus destul de mult. (...) Pe piaţa forţei de muncă este posibil să mai apară presiuni inflaţioniste. (...) Avem o deteriorare a perspectivei activităţii economice, o slăbire a activităţii economice. Vedem o persistenţă a ratelor alerte de creştere a salariilor şi acestea pot duce la o creştere a costurilor unitare cu forţa de muncă. (...) Avem încă un excedent de cerere agregată, reflectat de deviaţia PIB-ului. Va fi atenuat cu măsurile de politică monetară. (...) Consumul populaţiei a evaluat foarte favorabil, în trimestrul I 2022. Era şi normal după dezlegarea economiei, după ieşirea din izolare. Consumul a crescut pe toate palierele. (...) Dar, treptat, lumea a constatat că, odată cu creşterea preţurilor, există şi o scădere a puterii de cumpărare. S-au înăsprit şi condiţiile de finanţare, iar toate acestea au fost de natură să atragă o temperare, în prezent, se observă şi credem că în semestrul 2 se va simţi şi mai mult. (...) Vedem o orientare mai pronunţată către magazinele de tip discount şi creşterea interesului pentru produsele din gama «marcă proprie». (...) La investiţii, veştile nu sunt rele, dar nici extraordinare. După cum vedem acum lucrurile, perspectiva este rezervată şi este imprimată de reacutizarea tensiunilor pe latura ofertei, accentuarea incertitudinii şi majorarea dobânzilor. (...) Vedem clar o creştere a ratei dobânzii (pentru credite), mai pronunţată pentru societăţile nefinanciare, dar şi o creştere a volumului de credite. Deci, în ciuda creşterii dobânzilor, cererea de credite a crescut la societăţile nefinanciare, dar şi la populaţie, unde până la sfârşitul lunii iunie creşterile de dobânzi nu au fost atât de pronunţate", a punctat guvernatorul băncii centrale.

Isărescu spune că băncile au sărit calul în pricingul pentru ROBOR

Isărescu a reiterat faptul că perioada dobânzilor puternic real negative, cu rate mici de dobândă la credite, este o perioadă depăşită. Totodată, acesta a transmis un mesaj băncilor, respectivă să readucă cotaţiile ROBOR mai aproape de ratele dobânzilor stabilitate de către BNR.

Isărescu a declarat: "În istoria omenirii apare să zicem cam odată la un secol, odată sau de două ori la secol. Am mai menţionat asta: a apărut după criza din 1929-1933 şi până prin al doilea război mondial. Unii o numesc perioadă de represiune financiară, dar această perioadă este depăşită. A ne raporta la ce a fost acum 4-5-10 ani dobânzile, nu ne ajută. Ne raportăm la o situaţie care nu se va repeta. Normalizarea, nu numai a politicii monetare, dar a situaţiei înseamnă să mergem treptat - unii în paşi mai rapizi, cum au fost cei din Ungaria, Polonia, Cehia, alţii cu paşi mai scăzuţi, America, zona euro, noi cam pe la mijloc - spre dobânzi real-pozitive. În orice caz, dobânzi normale. O dobândă normală, într-o perioadă normală, fără inflaţie, este undeva între o rată de dobândă de politică monetară de 3% şi 6%. Este o rată normală, nu anormală, nu este în ceruri. Bineînţeles că dacă te raportezi la zero poţi să spui că a avut o creştere de 3 ori sau de 4 ori. Dar nu ne ajută să înţelegem nici situaţia actuală şi nici viitorul. (...) Dobânzile, în domeniul nostru, rata de politică monetară, se îndreaptă către o anumită normalitate. Să nu uităm, sunt încă la jumătate faţă de rata inflaţiei, deci avem încă dobânzi real-negative. Cred iarăşi că este nevoie de unele explicaţii. De regulă, între rata de politică monetară şi ROBOR există o corelaţie. ROBOR se mişcă în apropierea ratei de politică monetară şi este acest interval sau coridor al ratei de politici, 1% mai jos şi mai sus. (...) De mai bine de 4-5 luni, ROBOR s-a decuplat: băncile au cam sărit calul cu ROBOR, s-a dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară. Pentru a înţelege ce s-a întâmplat e nevoie de 2 lucruri. Acestea sunt dobânzi de piaţă şi pieţele au tendinţa să suprareacţioneze, aşa funcţionează pieţele peste tot în lume, mai ales în perioadele de criză, de tensiune: overreaction, overshoot, undershoot, sunt termenii din engleză. Deci găsirea punctului de echilibru se face printr-un balans de multe ori pe extreme, şi pe pieţele valutare se întâmplă acest lucru şi pe pieţele monetare şi pe bursa de valori. Sunt lucruri absolute normale şi am asistat la un overshoot. A fost clară tendinţa băncilor şi a traderilor, a celor care acţionează pe piaţa monetară la termen, să privească pesimist viitorul. Nu e vorba de dobânzile overnight, o săptămână, o lună. E vorba de dobânzile la 3 luni, la 6 luni. Aşa au văzut băncile viitorul: inflaţie mai mare, chiar mult mai mare, foarte greu de stăvilit şi în consecinţă acesta este ROBOR-ul şi cotaţiile au fost cu mult peste rata de politică monetară şi coridorul nostru. Dar vă întreb: cine a avut o privire mai optimistă privind viitorul legat de inflaţie, nu numai la noi, în general în lume şi legat de ratele de dobândă?".

Acesta a spus că politica de control "ferm" asupra lichidităţii din sistemul bancar a avut rolul de a creşte mai rapid ratele de dobândă la depozite.

"Eu personal, ca să nu vorbesc numai în numele Consiliului de Administraţie, şi noi avem discuţii legate de ROBOR, trebuie să recunosc că condiţiile de lichiditate probabil că au împins băncile să iasă dintr-o anumită limită, să sară calul cu ROBOR. Am înăsprit condiţiile de lichiditate, nu de acum, ci de mai multă vreme, să determinăm băncile să împingă în sus mult mai rapid ratele de dobândă la depozite, pentru că şi acolo e vorba tot de români şi aceia chiar pierd. Sunt 10-12 milioane de români care au economisiri, unii mai mari, alţii mai mici, cu dobânzi puternic real negative şi cu inflaţie în creştere aceştia pierd sume substanţiale la banii economisţi. Atunci trebuia să îi împingem (pe bancheri - n.r.) Dacă mergeam doar cu rata de politică monetară probabil că dobânzile la depozite nu ar fi crescut atât de repede. Dar înafară de condiţiile de lichiditate, bineînţeles că băncile s-au uitat şi la atmosfera generală din lume: discuţiile despre tensiunile geopolitice, despre foamete, despre dezechilibre majore şi au suprareacţionat. Eu nu le iau apărarea, ci le transmit un mesaj personal: să se uite cu mai multă atenţie şi la mesajele Băncii Naţionale. Atunci probabil că se vor apropia, ROBOR la 3 luni, care este cel mai sensibil, de rata de politică monetară. Sperăm, cred că se va întâmpla acest lucru", a spus Mugur Isărescu.

Guvernatorul, despre cursul de schimb: "În România nu există multe ancore"

Despre cursul de schimb euro/leu, care s-a apreciat ieri la 4,90 lei pentru un euro, guvernatorul BNR a spus că reprezintă o ancoră pentru populaţia României. De asemenea, potrivit lui Isărescu, întărirea leului nu este explicată doar de vânzările de materie primă agroalimentară asociate recoltei, ci şi de faptul că investitorii nerezidenţi au "redescoperit România".

"Considerăm că este o situaţie tipică de vară (care explică întărirea leului - n.r.). Este vorba şi de românii care vin de Sfântă Mărie şi schimbă mai mult, uitaţi-vă ce este la casele de schimb valutar, iar cumpărarea de către traderi a grâului din camp, vin cu lei. Au fost şi operaţiuni: nerezidenţii au redescoperit România, au mai multă încredere în ea şi contribuie în mai mare măsură la finanţarea deficitului bugetar. Mai dau o singură explicaţie: se întreabă unii ce este cu linia asta aşa stabilă. Păi am avut două crize mari, o criză sanitară şi o criză energetică legată de criza geopolitică. În România nu există multe ancore la care să se uite publicul şi să îşi păstreze un gram de încredere. Ca să mă exprim mai pe româneşte, asta ne mai trebuia, când am avut aşa o explozie a preţului la energie, să scăpăm de sub control şi cursul de schimb. Cursul de schimb este numit, în literatura de specialitate, şi «preţul preţurilor». (...) În România, încă, preţul banilor, care este rata dobânzii, nu are aceeaşi importanţă în ochii românilor precum are cursul de schimb. Acum, de când nu se mai depreciază, am văzut că a trecut în plan secund, nu se mai uită nimeni", a explicat Isărescu.

În acelaşi timp, acesta a prezentat prognoza macroeconomică a BNR, despre care a spus că pleacă de la o serie de premize printre care şi faptul că războiul din Ucraina va începe de la anul să îşi atenueze efectele economice negative.

"Aşa credem, că vor slăbi presiunile. În ceea ce priveşte preţurile materiilor prime avem o anumită menţinere a presiunilor pe termen scurt, dar urmată de o anumită normalizare, avem deja semnele de normalizare. Nu avem date legate de plafonarea preţurilor la energie. În consecinţă, până când Guvernul nu anunţă intenţia de a menţine măsurile de contrabalansare, plafonarea preţurilor la energie, sau va renunţa la ele, noi am mers pe ideea că în aprilie anul viitor ele vor fi ridicate. (...) Pe plan extern ne interesează situaţia din Europa. Perspectivele privind evoluţia economică viitoare a partenerilor comerciali s-au deteriorat, în sensul că avem o avem o revizuire semnificativ descendentă a dinamicii cererii externe şi aici este legată în special de dinamica creşterii economice în zona euro şi mai ales la principalul nostru partener comercial, care este Germania. De asemenea, avem o creştere, o evoluţie ascendentă a inflaţiei din Europa în general şi din zona euro, dar şi o restrictivitate în creştere pe termen mediu pentru că deja a început ciclul de majorare a ratelor dobânzilor din zona euro", a mai declarat Mugur Isărescu.

Opinia Cititorului ( 15 )

  1. MUGUR ISĂRESCU, GUVERNATORUL BNR:

    "Încercăm să dăm inflaţia jos fără să creăm o recesiune" 

    Oooo, e foarte greu. E o misiune aproape imposibila, marja de actiune e extraordinar de subtire (conform datelor economice prezente, factuale, nu atincipate) . Daca mai pun la socoteala si anticiparea (valida in sem.2/2022 si sem1/2023) de petrol wti crude oil la 230-250 $/baril ....marja de actiune e redusa la 0 si devine de-a dreptul negativa.  

    Acest maxim pe petrol e un adevarat injector masiv de inflatie.

    Deci... implicatiile sunt evidente la nivel de balante macro. Dar cine stie? Poate avem magicieni la BNR si o sa le iasa imposibilul! ...  

    1. in teorie inflatia are mai multe surse... cea care tine de administratorii masei monetare (BNR in acest caz) e doar una dintre surse.

      Datorita aventurilor socio-economice COVID lanturile de productie-distributie la nivel mondial " s-au defectat" si au permis aparitia acestui super-val de inflatie.  

      Asadar, sursa inflatiei actuale e data de " sugrumarile" pe lanturile de productie-distributie, nu are cauze monetare.  

      Stau stramb si ma intreb drept: cata capacitate de actiune sa aiba o banca nationala (in acest caz BNR) sa rezolve din politicile monetare ...o problema materiala, factuala care conduce la inflatie (blocajele pe lanturile internationale de productie-distributie bunuri) ??? Ca daca ridici dobanda cu 2 procente in loc de un procent asta nu o sa iti produca magic bunurile sau serviciile absente din economie!  

      Bancile sunt de-a dreptul " gambler" -ite cand urca robor 3m pana la cer... isi omoara gasculita cu outze de aur (clientii) ... ar trebui sa dovedeasca ceva mai mult respect fata de clienti ... deja sistemul bancar romanesc produce profit ca la nebuni (pe plan european) , nu e nevoie sa iritati clientii chiar in ultimul hal!  

      Dar trebuie sa recunosc ca a tratat situatia remarcabil de bine. Avem cel mai stabil curs de schimb din regiune (ajuta inflatia) cu cele mai mici dobanzi (ajuta economia)

      Deci Manole a aruncat ancora (si vina) pe BCE iar inflatia noastra va merge unde e si in zona euro (diferenta e data de preturile reglementate) 

      nu este meritul bancii centrale pentru stabilitatea cursului de acum... cel putin nu pe bula nominala de venituri exprimate in cotatie grame aur = ce arata formare de credit si intrari periodice externe de capital nominal strain la noi in piata = iluzia stabilitatii cursului.

      Vine vremea sa oboseasca si intrarile exterene de capital nominal... ca si in japonia dupa 90... ca si in romania in trecut... intrarile sunt ciclice paralele cu impulsurile de creditare la unison... 

      cursul este subevaluat in euro si supraevaluat la lei.... deci fie productivitatea este prea incalizta si trebuie racita.... fie creditarea a impinge la formari prea multe de capitaluri ce sunt infascate de companii externe. 

      leul are obligatia fata de euro sa plateasca distractia din trecut.... stai sa vezi cand face parabola ciclul de credit... care nu este inca consumat.... sa vezi cand se atinge maxim suportabilitate in ciclul se supraindatorare a populatiei... sa vezi atinci nota de plata... nu acuma cand inca e lapte si miere... inca vine gica si dorel cu euroi din extern... se vede destul de bine pe "haudii" si bmwuri plimbate de "capsunari, cartofari.... dulgheri, tiristi" de prin provincie.... 

      daca ridica plafonarea la energie... cursul va plati diferenta... adica toata populatia... adica si firme mici... si firme mari... si mitici... etc... 

      s c cret 

      Toată lumea tre sa plateasca distractia din trecut.... e valabil pt. toți , leu. euro, dolar , etc ...toți suntem datori :D

      V-au plăcut banii din elicopter? :) 

      > V-au plăcut banii din elicopter? :)

      Unii din noi au muncit acesti 2 ani si nu au stat acasa pe concediu cu plata. 

      Cred ca vrea sa schimbe o impresie , la final.

      Taci gâlmă...

      O tara vândută care o duce rău. 

      eu nu l-as numi "vipera" - e un domn pana la urma... si cursul eur/ron a fost tinut cu forta de BNR (fapt semnalat si de FMI care a recomandat BNR sa o lase mai moale cu cursul eur/ron fixat...).

      " nu este meritul bancii centrale pentru stabilitatea cursului de acum"

      ba da.  

    Manole pasează de 32 de ani orice criza în cârca celor ce produc !

    Tine cursul "stabil" dar prețul este imens: exportatorii schimba euro la același curs de un an, în condițiile unei inflații de 15%, sau de 100% pe energia consumată pt producție. Pierdere garantata din costuri!  

    Aceasta politica monetară se vede în deficitul de cont curent, pt ca e mai rentabil sa NU produci în țară...plus, dezechilibrul refuleaza convenabil prin dobânzi - cele mai mari din UE!

    Importul este king in Romania, de la morcovi la fier-beton & bmw-uri. 

    1. Da, ultimii fraieri mai lucrează în industrie, toți tinerii fug de fabrici și prefera orice altceva.

      De ce? 

      Pai ai explicat aici: cei care produc încasează sub costuri și munca .

      Omul este expirat. Unii nu vad asta pentru ca s-a eternizat pe postul ala si ni se pare ca fara el ne prabusim. Nu poti astepta masuri moderne si calibrate de la un dinozaur.

    Inflatie mai mica inseamna preturi mari care cresc mai putin decat au crescut.

    Din punct de vedere monetarist Guvernatorul prezinta cu profesionalism situatia. Din punct de vedere al economiei reale cerul e de furtuna.

    Criza energetica , razboiul si seceta siinflatia ne duc spre o criza de subproductie. Industria auto merge in jos prin pierderea unor contracte in est si lipsa de interes a celor 2 mari producatori pt noi proiecte inclusiv pe componente. In metalurgie cvasiinchiderea industriei de aluminium este semnificatica. Se pare ca urmeaza si combinatul chimic de la Ramnicu Valcea. In afara de vorbe frumoase noi proiecte energetice nu apar. Preturile de aprovizionare cu petrol din afara zonei Marii Negre ne cresc costurile peste cotatiile internationale. Productia de gaze si petrol onshore este in picaj. Posibilitati de import gaze nu mai avem. 

    Si multe alte situatii similare

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “România - Strategia dezvoltarii”
BTPay
csalb.ro
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

23 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9437
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.0679
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1569
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6284
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.8092

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro