Municipiul Buzău ar putea avea primul centru de permanenţă, cel mai devreme anul viitor

ANA FELEA
Miscellanea / 28 noiembrie 2022

Municipiul Buzău ar putea avea primul centru de permanenţă, cel mai devreme anul viitor

Ideea înfiinţării primului centru de permanenţă în municipiul Buzău, lansată în urmă cu patru luni de senatorul PNL Vlad Pufu, începe să prindă contur. Luni, la Buzău, a ajuns şi preşedintele Colegiului Medicilor din România, care după ce a participat la întâlnirea cu medicii de familie din judeţ şi autorităţile locale, a subliniat faptul că "proiectul începe să devină viabil".

"Un centru de permanenţă reprezintă o asociere a minimum doi medici de familie, aflaţi în relaţie contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate şi care pot să coopteze, ulterior alţi medici de familie. Centrele de permanenţă reprezintă o formă prin care se asigură continuitatea acordării serviciilor medicale în afara programelor de lucru al cabinetelor de medicină de familie. Conform Legii 263/2004, în centrele de permanenţă se pot prezenta urgenţele cod verde, de exmplu o colică abdominală, un sindrom febril la un copil sau un adult. Acele urgenţe care vor fi cod roşu de la bun început se vor prezenta direct în UPU, pentru că în centrele de permanenţă nu există nici dotarea necesară, nici competenţa necesară pentru a acorda aceste servicii medicale. Cu o singură excepţie, în momentul în care se întâmplă un stop cardio-respirator pe stradă, oricare dintre noi va trebui să abordeze acel caz până la prezentarea serviciului de ambulanţă", a explicat dr. Gindrovel Dumitra, secretar general Colegiul Medicilor din România.

De altfel, Buzăul mai are experienţa altor trei centre de permanenţă care funcţionează în mediul rural, unde îşi desfăşoară activitatea 17 medici.

"Activităţile medicale pe care medicii le desfăşoară în astfel de centre sunt, practic, continuarea activităţii de cabinet de medicină primară, astfel încât populaţia din zonă să poată beneficia pe un timp cât mai mare de serivicii medicale, bineînţeles cu excepţia consultaţiilor de cronici, pentru că acelea suportă amânare. Astfel, în centre de permanenţă ar fi asigurate servicii de urgenţă, pentru copii şi adulţi, boli acute. Bineînţeles, sunt şi urgenţe medicale, care pot fi rezolvate în aceste centre, cu atât mai mult cu cât am putea degreva activitatea serviciului de urgenţă al oraşului. La fel de bine, pot fi chemate şi ambulanţele, atunci când cazuistica o cere", a declarat Laura Ciuntu, reprezentantul medicilor de familie din Municipiul Buzău.

În ceea ce priveşte centrul de permanenţă din municipiul Buzău, care de altfel reprezintă o maximă necesitate pentru oraş, ar putea fi deschis, cel mai devreme, în primul semestru al anului viitor. În urma întâlnirii de luni s-a stabilit ca Primăria Buzău să asigure spaţiul dar şi cheltuielile cu dotarea centrului de permanenţă precum şi plata utilităţilor pe durata funcţionării.

"Vom analiza împreună cu Direcţia de Sănătate Publică ce dotări trebuie să existe în acest centru de permanenţă. Probabil că în bugetul pentru anul 2023 vom aloca fondurile necesare, astfel încât în prima parte a anului viitor să funcţioneze. Este vorba şi de asigurarea personalului medical. Trebuie să asigurăm dotările necesare, paza, plata utilităţilor", a afirmat Ionuţ Apostu, viceprimarul municipiului Buzău.

În ceea ce priveşte plata cadrelor medicale, Eliza Oncel, directorul Casei de Asigurări de Sănătate Buzău a anunţat faptul că va exista o relaţie contractuală între medici şi Casă.

"Finanţarea centrelor de permanenţă este asigurată prin contractul pe care îl încheie medicii cu Casa de Asigurări de Sănătate. Medicii raportează orele pe care le prestează în gărzile respective. Sunt ore de gardă raportate în afara programului şi în afara contractului de prestări servicii pentru medicina de familie", a spus Eliza Roxana Oncel, directorul CJAS Buzău.

Rămâne totuşi o problemă: cea a resursei umane.

Iniţiatorul proiectului, senatorul Vlad Pufu a subliniat faptul că se poartă negocieri cu medicii de familie şi că ar fi nevoie de şapte medici pentru buna funcţionare a centrului de permanenţă, care odată deschis ar aduce mari beneficii buzoienilor din oraş şi ar degreva Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean, unde sunt zile în care ajung şi 200 de pacienţi.

La rândul său, prof. univ. dr. Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor din România a spus că sistemul medical trebuie să se adapteze la realitate.

"Am avut (la întâlnire - N.R.) o tânără echipă de la spitalul din Râmnicu Sărat, oameni tineri, cred că erau 10 medici tineri, foarte entuziaşti, care au constatat cu mare amărăciune acest dezechilibru care există în sistemul medical românesc: marea majoritate a medicilor sunt concentraţi în zonele universitare şi nu vin aici. Dar tot ei au răspuns: pentru că nu există anumite perspective pe care şi le doreşte un tânăr medic. O persoană tânără are anumite doleanţe, anumite perspective, o infrastructură, nu le găseşte. Dar noi trebuie să ne adaptăm la ceea ce avem şi să ne adaptăm la resursa umană pe care o avem, pentru că din nefericire nu vedem rezolvarea într-un viitor apropiat, pentru că rezolvarea ar însemna să oferim acelui medic tânăr acele perspective pe care şi le doreşte. Lucrurile acestea ţin de progresul ţării în general şi nu se va întâmpla prea curând. Până atunci noi trebuie să ne adaptăm. Sistemul medical trebuie să se adapteze la realitate. Concret trebuie să regândim sistemul medical spitalicesc, ambulatoriu şi spitalizare de zi şi medicina de familie. Totul trebuie regândit şi adaptat la ceea ce avem acum, la resursa umană de acum şi la posibilităţile financiare de acum. Restul depinde de autorităţile locale", a declarat prof. univ. dr. Daniel Coriu în conferinţa de presă de la Buzău.

Domnia sa a mai spus că lipsurile din sistemul de stat reprezintă principalul motiv pentru care numărul medicilor tineri care aleg să profeseze într-un spital judeţean sau municipal e tot mai scăzut.

"Un tânăr medic în România are trei opţiuni. Prima este să plece din ţară, găseşte un sistem medical neatractiv şi atunci va pleca din ţară. A doua opţiue, îşi caută un loc în sistemul privat, unde are condiţii şi posibilitatea de a supravieţui. A treia opţiune este să muncească în sistemul de stat, unde trebuie să se obişnuiască cu anumite lipsuri. Un sistem medical nu este perfect nicăieri în lume, cu atât mai mult în România. Peste tot sunt probleme, depinde doar de gradul fiecăruia de rezistenţă. Medicii tineri sunt foarte obosiţi de un sistem medical care nu le oferă ceea ce trebuie, nu de puţine ori sunt obligaţi să îşi depăşească competenţele, ceea ce este foarte grav", a subliniat preşedintele CMR.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte medicina de familie, Buzăul, de exemplu, a pierdut în ultimii 5 ani nu mai puţin de 10% din medicii de familie pe care îi avea. Concret, din 206 medici câţi erau în 2017 s-a ajuns la 183 în prezent, iar deficitul se resimte mai ales în mediul rural.

"Din 2017, când erau 206 medici de familie, astăzi la, 1 octombrie, sunt 183 în contract cu Casa de Asigurări, deci în 5 ani 23 de medici mai puţin, adică aproximativ 10%. Dacă ne referim la faptul că există lipsă de medici în rural, sunt 12 comune fără medic, zero, deşi necesită cel puţin unul, iar 28 de comune au un deficit parţial adică au cel puţin un medic din 2 sau 3 care ar fi necesarul la acele unităţi administrativ-teritoriale", a spus dr. Laura Ciuntu, reprezentantul Medicilor de Familie din Buzău.

O altă problemă semnalată de aceasta se referă la faptul că mulţi medici se apropie de vârsta de pensionare. Mai precis, din totalul medicilor de familie din judeţ, 70 au vârste peste 60 de ani.

Această problemă este în toată ţara. Statistica naţională arată că aproximativ 3000 de medici de familie din România vor atinge vârsta de pensionare în următorii 5 ani.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

02 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9024
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4632
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9026
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4966
Gram de aur (XAU)Gram de aur280.1298

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro