NASA: Misiunile spre Lună şi Marte, prioritare

Casa Albă propune cea mai mare reducere bugetară din istoria agenţiei spaţiale americane. Propunerea de buget pentru NASA aduce cu sine o reducere de aproximativ 24% faţă de anul precedent, informează AFP. Această tăiere drastică, justificată de administraţia americană ca fiind necesară pentru atingerea obiectivelor strategice, vizează în special ramurile de cercetare ştiinţifică ale agenţiei, inclusiv programele de monitorizare a schimbărilor climatice şi explorarea planetelor. Unul dintre cele mai controversate aspecte ale noului plan bugetar este eliminarea treptată a rachetei SLS (Space Launch System) şi a capsulei Orion, componente esenţiale ale programului Artemis. Acestea vor fi folosite până la misiunea Artemis 3 - care ar trebui să marcheze întoarcerea astronauţilor americani pe Lună, pentru prima dată din 1972 - după care vor fi înlocuite cu tehnologii dezvoltate de companii private, în special SpaceX, deţinută de Elon Musk.

• Staţia lunară Gateway, în pericol

Noua propunere bugetară ameninţă cu abandonarea staţiei lunare Gateway, un proiect internaţional de cooperare spaţială ce urma să orbiteze Luna. Totodată, planul include îngheţarea proiectului de întoarcere pe Pământ a mostrelor colectate de roverele marţiene, considerate esenţiale în căutarea dovezilor de viaţă antică pe Marte.

• Cursa spaţială cu China: o miză geopolitică pentru Casa Albă

Administraţia americană îşi justifică aceste decizii prin nevoia de a accelera explorarea umană a Lunii şi a planetei Marte, într-o cursă spaţială neoficială cu China, considerată principala rivală în domeniu, potrivit presei americane. Astfel, bugetul NASA este redirecţionat spre obiective simbolice, cu impact geopolitic, în detrimentul cercetării ştiinţifice de lungă durată. Organizaţia Planetary Society a denunţat public planul ca fiind "cea mai mare reducere din istoria NASA pe un singur an". Într-un comunicat oficial, reprezentanţii acesteia avertizează că, departe de a eficientiza agenţia, măsurile vor submina leadershipul american în explorarea spaţiului şi vor genera instabilitate internă.

• Viitor controversat pentru NASA

Îngrijorările se intensifică odată cu revenirea la putere a lui Donald Trump, care promovează o viziune agresivă şi orientată către sectorul privat în ceea ce priveşte programul spaţial. Relaţia sa apropiată cu Elon Musk şi posibila numire a lui Jared Isaacman, un antreprenor miliardar şi colaborator al lui Musk, în fruntea NASA, ridică semne de întrebare privind potenţiale conflicte de interese, mai punctează AFP.

Noua strategie a administraţiei americane reflectă o schimbare de paradigmă în explorarea spaţială: accent pe misiuni cu echipaj uman, externalizare către sectorul privat, şi reducerea sprijinului pentru cercetarea fundamentală. Rămâne de văzut cum va reacţiona Congresul şi dacă aceste modificări vor fi adoptate integral. Cert este că NASA se află într-un punct de cotitură, cu un viitor incert.