Acordul UE-Mercosur este un lucru benefic pentru economiile celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, dar pentru protecţia reală a fermierilor din ţara noastră ar fi nevoie de introducerea anumitor clauze punctuale, de întocmirea unui studiu de impact la nivel naţional şi de o strategie naţională care să fie implementată ne-a transmis Nicu Vasile, preşedintele LAPAR, federaţie a asociaţiilor profesionale teritoriale din agricultură şi a producătorilor agricoli.
Preşedintele LAPAR a acuzat faptul că nu a avut loc o dezbatere reală la nivel naţional cu privire la acest acord.
Nicu Vasile ne-a declarat: "Noi nu ştim să facem o dezbatere clară despre impactul pe fiecare ţară în parte. E adevărat că n-ai cum să faci acest impact economic social datorită faptului că România nu are o strategie de ţară pe termen lung, mediu şi scurt. Toate referirile pe care le face România sunt în legătură doar cu Politica Agricolă Comună, care se derulează pe mai mulţi ani. În rest, noi nu vedem, nici la nivel european, toate aceste decizii cu cât influenţează politicile naţionale şi nivelul de trai al populaţiei, că de fapt ăsta este interesul fiecărui guvern al ordinarităţii. Dacă mă refer la nivel european, da, acordul comercial cu Mercosur e un lucru binevenit pentru Comunitatea Europeană în general, pentru cele 27 de ţări. De ce? Discutăm în primul rând de ţările puternic industrializate. Avem în clipa de faţă pe stoc peste 360-380 de miliarde de euro de produse finite. Mă refer aici la ţări dezvoltate care au industrie. Nu este cazul României; în România am venit după "90 cu preţuri de dumping, am stricat, am băgat toată economia în faliment, acum avem preţ de monopol. Dar în momentul în care discut pe România, vorbesc despre ţara cea mai afectată. De ce? Păi 46% din locuitorii acestei ţări locuiesc în mediul rural, iar 20% lucrează implicit în agricultură. Dovadă că avem 33% din totalul fermierilor la nivel european şi realizăm cea mai mică valoare a produselor agroalimentare, 3,2%. De ce? Datorită faptului că agricultura României este o agricultură dependentă de economiile ţărilor dezvoltate”.
Reprezentantul fermierilor s-a referit şi la faptul că anul trecut, comparativ cu anul 2024, preţurile de producţie al produselor agroalimentare au crescut cu 9%, ceea ce a dus la faptul că produsele româneşti sunt mai scumpe decât cele din comunitatea europeană, în special faţă de cele din Polonia şi Ungaria.
Nicu Vasile a precizat: "Fără discuţie, noi producem scump. Şi de aceea, e clar că ar trebui să renunţăm la dispute politice şi să începem să discutăm despre politici loiale, neconcurenţiale. Trebuie făcut un studiu de impact, iar mediul politic împreună cu organizaţiile profesionale, solicităm realizarea unui studiu de impact naţional, chiar şi introducerea unor clauze reale de protecţie. Trebuie să avem acest tratament diferenţiat pentru vulnerabilitatea pe care o avem. Noi trebuie să vedem situaţia aceasta a României. Avem nevoie de o analiză clară şi făcută o strategie, care să înceapă cu agricultura, cu industria alimentară. În fiecare an, deficitul comercial creşte constant deoarece nu avem o politică pe sectorul agricol şi dezvoltarea procesării. Ce vom face? Vom aduce produse procesate din vestul Europei şi când vom da autoturisme, vom lua de acolo materie primă, cum e cazul de zahăr. Zahărul provine cu precădere din trestie de zahăr. Am distrus cele 350.000 de hectare de sfeclă de zahăr din ţara noastră şi nu mai avem decât 10.000. Din 36 de fabrici de zahăr nu mai avem decât două care ambalează zahăr din Ucraina. Deci de asta trebuie să discutăm. Trebuie să renunţăm clar la trasabilitate. Noi mâncăm, să ştiţi că mâncăm de mult organisme create genetic. Nu există continent în lume în care produsul agroalimentar să nu fie alcătuit din ce e modificat genetic, fie că e soia sau porumb. Comunitatea Europeană este cel mai mare importator de porumb din lume, importăm undeva la 21 de milioane de tone pe comunitate, care este porumb din America de Sud. Deci, în continuare s-au adus. Iar Comunitatea Europeană are semnate 178 de acorduri bilaterale de liber schimb la nivel global. Deci din 193 de ţări cât numără pământul ăsta, comunitatea are aceste acorduri cu aproape toate ţările. Noi credem că, în urma acordului UE-Mercosur, se vor diminua taxele şi vor creşte cantităţile importate din America de Sud către ţările comunităţii europene”.
Domnia sa a mai spus că este nevoie ca autorităţile centrale să facă o strategie multisectorială pe termen lung şi să privească macroeconomic într-un context global, care să stea la baza politicilor economice, pentru eliminarea oricăror discuţii.





















































Opinia Cititorului