Noua directivă UE privind sustenabilitatea ("CSRD") devine factor de schimbare

V.G.
Companii / 18 noiembrie 2022

Noua directivă UE privind sustenabilitatea ("CSRD") devine factor de schimbare

Pe data de 10 noiembrie 2022, Parlamentul European a adoptat textul final al Directivei privind raportarea corporativă de sustenabilitate (CSRD), care va impune companiilor ce îşi desfăşoară activitatea în Uniunea Europeană (UE) să facă publice informaţii şi date referitoare la aspecte legate de mediu, social şi guvernanţă, informează un comunicat de presă transmis redacţiei.

Potrivit sursei citate, se aşteaptă ca pe 28 noiembrie 2022, Consiliul Uniunii Europene să adopte propunerea, după care aceasta va fi semnată şi publicată în Jurnalul Oficial al UE. Directiva va intra în vigoare în a 20-a zi de la publicare. Statele membre vor avea la dispoziţie 18 luni pentru a o transpune în legislaţia naţională.

Această decizie va face din UE liderul mondial în materie de standarde de raportare privind sustenabilitatea, şi va avea un impact asupra a aproximativ 50.000 de societăţi la nivelul UE (faţă de 11.700 în prezent).

"Companiile vor fi obligate să publice mai multe informaţii legate de sustenabilitate decât oricând, inclusiv informaţii despre modelele lor de afaceri, strategia şi lanţurile de aprovizionare, punându-se un accent deosebit pe conectivitatea dintre declaraţiile financiare şi cele de sustenabilitate. În România, se preconizează că peste 6.000 de companii vor fi obligate în viitorul apropiat să raporteze informaţii privind sustenabilitatea, faţă de aproximativ 750 de companii în prezent. Conducerea acestor companii va trebui să facă schimbări semnificative în ceea ce priveşte modul în care pregătesc şi prezintă informaţiile de sustenabilitate, cum ar fi să se asigure că aplică o viziune prospectivă (obiective) şi retrospectivă, luând în considerare atât impactul activităţilor companiei asupra mediului şi societăţii, cât şi impactul extern asupra procesului de creare de valoare al companiei (conceptul de "dublă materialitate")", spune Laura Vrînceanu (fostă Ciobanu), Senior Manager, Schimbări climatice şi sustenabilitate, EY România.

Domeniul de aplicare al directivei

În primul rând, directiva se aplică tuturor companiilor listate pe pieţele reglementate din UE, cu excepţia microîntreprinderilor listate. Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) listate au termen până la 1 ianuarie 2026 pentru a se conforma cerinţelor de raportare, chiar dacă există o clauză de "opt-out" până în 2028. În al doilea rând, se aplică unei "întreprinderi mari" care este fie o societate din UE, fie o filială din UE a unei societăţi din afara UE. O "întreprindere mare" este un termen definit în Directiva contabilă şi înseamnă o entitate care depăşeşte cel puţin două dintre următoarele criterii:

- cifră de afaceri netă mai mare de 40 de milioane de euro;

- total active mai mari de 20 de milioane de euro;

- 250 de angajaţi în medie pe parcursul exerciţiului financiar.

Ca o a treia categorie, CSRD se aplică companiilor de asigurare şi instituţiilor de credit, indiferent de forma lor juridică.

Există, de asemenea, derogări de la aplicarea CSRD. În special, o filială va fi scutită dacă societatea-mamă include filiala în raportul său care respectă CSRD. După cum s-a menţionat mai sus, microîntreprinderile listate şi IMM-urile nelistate nu intră în domeniul de aplicare, dar pot aplica dispoziţiile pe bază voluntară.

Societăţile non-europene cu activitate substanţială pe piaţa UE (cifră de afaceri netă de peste 150 de milioane de euro în UE la nivel consolidat) şi care au cel puţin o filială (mare sau listată) sau o sucursală (cifră de afaceri netă de peste 40 de milioane de euro) în UE au obligaţia de a elabora un raport de sustenabilitate la nivel consolidat al companiei finale din ţara terţă.

Companiile deja vizate vor trebui să se conformeze normelor modificate începând cu 1 ianuarie 2024.

Normele vor începe să se aplice între 2024 şi 2028:

- de la 1 ianuarie 2024 pentru marile întreprinderi (cu peste 500 de angajaţi) care fac deja obiectul Directivei privind Raportarea Nefinanciară (NFRD), cu rapoarte care trebuie prezentate în 2025;

- de la 1 ianuarie 2025 pentru marile societăţi care nu fac în prezent obiectul NFRD (cu peste 250 de angajaţi şi/sau cu o cifră de afaceri de 40 de milioane de euro şi/sau active totale de 20 de milioane de euro), rapoartele urmând să fie prezentate în 2026;

- de la 1 ianuarie 2026 pentru IMM-urile listate şi alte întreprinderi, cu rapoarte care trebuie prezentate în 2027. IMM-urile pot opta pentru excludere până în 2028.

Ce vor trebui să facă companiile în practică

Toate informaţiile privind sustenabilitatea ar trebui să aplice o perspectivă prospectivă şi retrospectivă şi ar trebui să fie calitative şi cantitative. De asemenea, ar trebui să aibă în vedere orizonturi pe termen scurt, mediu şi lung şi să ia în considerare întregul lanţ valoric al companiei.

Companiile vor utiliza noile standarde de raportare privind sustenabilitatea pentru a dezvălui informaţii în cadrul raportului administratorilor, oferind astfel utilizatorilor raportului o imagine integrată a impactului şi performanţei lor în ceea ce priveşte factorii de mediu, sociali, drepturile omului şi guvernanţă (ESG).

Se preconizează că, pe 22 noiembrie 2022, Grupul consultativ european pentru raportarea financiară (EFRAG) va publica primul set de standarde europene de raportare privind sustenabilitatea (ESRS), care va fi apoi adoptat de Comisie până în iunie 2023.

Pentru a respecta principiul proporţionalităţii, Comisia Europeană va adopta standarde obligatorii de raportare de sustenabilitate pentru companiile mari şi standarde separate, proporţionale, pentru IMM-uri.

Pentru ca informaţiile lor privind sustenabilitatea să fie mai uşor de căutat de către utilizatori şi mai uşor de citit de către computere, companiile vor fi obligate să îşi pregătească situaţiile financiare şi raportul administratorilor într-un singur format XHTML şi să marcheze informaţiile privind sustenabilitatea, etichetate în conformitate cu o taxonomie digitală.

Evoluţia rolurilor comitetelor de audit şi ale firmelor de audit

Comitetele de audit vor avea responsabilităţi sporite în conformitate cu noua directivă. Pe lângă monitorizarea procesului de raportare privind sustenabilitatea şi prezentarea de recomandări pentru a asigura integritatea informaţiilor privind sustenabilitatea furnizate de companie, acestea vor trebui:

- să monitorizeze eficacitatea sistemelor interne de control al calităţii şi de gestionare a riscurilor şi a funcţiilor de audit intern ale companiei;

- să monitorizeze misiunea de asigurare a raportării anuale şi consolidate privind sustenabilitatea;

- să informeze organismele administrative sau de supraveghere ale societăţii cu privire la rezultatul asigurării rapoartelor de sustenabilitate;

- să examineze şi să monitorizeze independenţa auditorilor statutari sau a firmelor de audit.

Rolul firmelor de audit

În conformitate cu CSRD, auditorul statutar al societăţii, un alt auditor (în funcţie de opţiunea statului membru) sau un furnizor independent de servicii de audit (la alegerea statului membru) trebuie să ofere o asigurarea limitată cu privire la informaţiile privind sustenabilitatea raportate de către o societate.

Există, de asemenea, opţiunea de a trece la o misiune de asigurare rezonabilă, nivelul de asigurare furnizat pentru informaţiile financiare, într-o etapă ulterioară, se precizează în comunicat.

Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

27 Ian. 2023
Euro (EUR)Euro4.8922
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4928
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.8793
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5612
Gram de aur (XAU)Gram de aur278.5647

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro