Nu există şi nu va exista un vaccin pentru readucerea la viaţă a companiilor zombi din Europa

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 25 noiembrie 2020

Ilustraţie de MAKE

Ilustraţie de MAKE


Călin Rechea

"Pandemia ameninţă existenţa multor companii din zona euro", se arată într-o analiză de la BCE din ultimul raport privind stabilitatea financiară.

Odată cu atenuarea temerilor referitoare la accentuarea unei crize de lichiditate, pe fondul măsurilor luate de BCE pentru asigurarea unor condiţii ultrarelaxate de finanţare, autorii apreciază că "solvabilitatea a devenit acum principalul motiv de îngrijorare".

"Deteriorarea situaţiei companiilor nefinanciare a fost determinată de scăderea vânzărilor, declinul profitabilităţii prezente şi a celei aşteptate şi de creşterea gradului de îndatorare", se mai arată în analiza cu titlul "Assessing corporate vulnerabilities in the euro area".

Creşterea accelerată a numărului insolvenţelor a fost prevenită doar de măsurile luate de autorităţi, cum sunt garantarea noilor credite sau declararea unor moratorii pentru insolvenţe, după cum subliniază economiştii de la BCE, care avertizează că "renunţarea prematură la aceste măsuri ar conduce la creşterea accelerată a falimentelor, cu implicaţii majore pentru stabilitatea financiară a băncilor".

Subiectul supraîndatorării companiilor din Europa a fost abordat recent şi de Bloomberg, care scrie că "firmele s-au împrumutat direct de la bănci sau prin emisiuni de obligaţiuni ca urmare a garanţiilor oferite de guverne şi a noilor măsuri de relaxare monetară pentru a compensa lipsa încasărilor".

Din păcate, astfel de "soluţii" nu fac decât să împovăreze şi mai mult companiile, fără a rezolva cu adevărat problema.

Datele Comisiei Europene arată o creştere a datoriilor firmelor din zona euro de peste 400 de miliarde de euro în prima jumătate a acestui an, după o creştere de 289 de miliarde în tot anul precedent.

Raportată la PIB, cea mai mare creştere s-a înregistrat în Franţa, de 18,1 puncte procentuale, în condiţiile în care datoria publică a crescut cu 15,9 puncte procentuale (vezi graficul 1).

După cum era de aşteptat, Spania şi Italia ocupă locuri "bune" în clasamentul creşterii datoriilor companiilor, cu 7,7 puncte procentuale, respectiv 7 puncte procentuale. Datoriile publice ale celor două ţări au crescut cu 14,6, respectiv 14,7 procentuale din PIB în primele şase luni din 2020.

O apariţie surpriză în primele locuri o reprezintă Austria, considerată una dintre ţările frugale ale zonei euro, unde datoriile companiilor au crescut cu 7,7 puncte procentuale, iar datoria publică a înregistrat un avans de 12,1 puncte procentuale. Nici despre Finlanda nu se poate spune că dă dovadă de "frugalitate", în condiţiile în care datoriile companiilor au crescut cu 6,3 puncte procentuale din PIB, iar datoria publică a înregistrat un avans de 9,4 puncte procentuale.

În ceea ce priveşte datoriile guvernelor din zona euro, economistul spaniol Daniel Lacalle avertizează că "majoritatea sunt datorii neproductive, în condiţiile în care guvernele utilizează spaţiul fiscal de care mai dispun pentru menţinerea unor cheltuieli curente deosebit de mari".

Singurul efect al acestor noi împrumuturi va fi "asigurarea" unei surse de creştere a datoriilor şi după terminarea pandemiei, deoarece creşterea economică şi a productivităţii nu vor fi suficiente pentru reducerea poverii asupra finanţelor publice, după cum mai subliniază Lacalle.

Concluzia pare să fie valabilă şi pentru datoriile "acumulate" la nivelul companiilor. Cum poate fi explicată altfel creşterea aproape neîntreruptă a ponderii datoriei companiilor în PIB de la înfiinţarea zonei euro?

Conform datelor din ultimul raport asupra datoriei globale de la Institute of International Finance (IIF), datoria totală din zona euro a crescut cu aproape 33 de puncte procentuale în primele nouă luni din 2020 faţă de sfârşitul anului precedent, până la 415,7% din PIB, în condiţiile în care datoriile companiilor nefinanciare au crescut cu 7,8 puncte procentuale, până la un nou record, de 114% din PIB, iar datoriile guvernamentale au crescut cu peste 16 puncte procentuale, până la 115,1% din PIB-ul zonei euro (vezi graficul 2).

Oare toată această dinamică nu reflectă un proces neîntrerupt de "zombificare" a companiilor nefinanciare, uneori mai rapid, alteori mai lent, dar iremediabil?

Creşterea numărului de firme zombi poate explica nivelul scăzut al investiţiilor şi productivitatea scăzută, după cum scrie Patrick Artus, economist-şef al băncii de investiţii Natixis, într-o notă adresată clienţilor.

Cum s-a ajuns aici? William White, fost economist-şef la Bank for International Settlements (BIS), a declarat, într-un interviu acordat publicaţiei elveţiene The Market, că "politicile monetare din ultimii 30 de ani au condus la creşterea continuă a datoriilor şi instabilităţii".

În opinia sa, lucrurile se vor înrăutăţi ca urmare a măsurilor de politică monetară adoptate de băncile centrale, însă acestea nu au altă soluţie.

În acest cerc vicios s-a ajuns deoarece "cunoaştem mult mai puţin despre economie decât credem că ştim", după cum a recunoscut White, care nu face decât să reia tema "pretenţiei cunoaşterii", dezvoltată de Friedrich August von Hayek în discursul de acceptare a Premiului Băncii Naţionale a Suediei în memoria lui Alfred Nobel.

Profesorul Hayek avertiza atunci că "recunoaşterea limitelor cunoaşterii trebuie să-i înveţe pe cei care studiază societatea o lecţie în umilinţă, care ar trebui să-i împiedice să devină complici în dorinţa fatală a oamenilor de a controla societatea - o dorinţă care nu îi transformă doar în tirani pentru ceilalţi, ci îi poate transforma în distrugători ai civilizaţiei".

O "doză sănătoasă de umilinţă" pentru factorii decizionali recomandă şi William White, în special pentru băncile centrale, iar apoi îşi declară scepticismul cu privire la eficienţa unor relaxări monetare suplimentare pentru un şoc de asemenea magnitudine.

Un mare semn de întrebare a ridicat White şi atunci când a sugerat că poate a venit timpul unei evaluări a politicilor monetare aplicate în ultimii 30 de ani, astfel încât să se poată determina dacă "acestea nu au făcut mai mult rău decât bine".

Este prea târziu pentru astfel de încercări de "oblojire" a orgoliilor primitive ale bancherilor centrali. După cum scrie Patrick Artus, "politicile monetare ultrarelaxate elimină conţinutul informaţional al preţurilor", astfel încât creşte incertitudinea cu privire la raportul dintre cerere şi ofertă, dar şi în ceea ce priveşte riscul.

"Dobânzile nu mai reflectă deficitele fiscale şi aşteptările inflaţioniste, iar preţul acţiunilor nu mai reflectă aşteptările privind profitabilitatea", a subliniat economistul francez, care nu merge până acolo încât să afirme că băncile centrale au subminat, poate iremediabil, capitalismul şi economia de piaţă.

Un mediu care prezintă aceste caracteristici nu mai poate fi numit "mediu economic", deoarece toate semnalele privind alocare resurselor sunt "bruiate".

În interviul acordat publicaţiei elveţiene, William White aminteşte că declinul calităţii creditului, reflectat de rating, a însoţit creşterea volumului său din 2008 până în prezent. În plus, "prin menţinerea la un nivel prea scăzut a dobânzilor, băncile centrale au stimulat îndatorarea tot mai mare a gospodăriilor şi companiilor, însă creditul a fost utilizat, în cea mai mare parte, nu pentru investiţii, ci pentru consum sau răscumpărarea acţiunilor", după cum a declarat White, care a accentuat faptul că "nu se poate reveni la normalitate fără soluţionarea problemei supraîndatorării"

Dintre soluţiile amintite, economisirea în anii următori este considerată nerealistă de fostul economist-şef de la BIS, deoarece va conduce la un colaps economic, iar accelerarea creşterii economice nu este posibilă tocmai din cauza "greutăţii" datoriilor.

În aceste condiţii, mai rămâne creşterea inflaţiei pentru reducerea poverii reale a datoriilor şi restructurarea sau ştergerea datoriilor.

Probabil că inflaţia va fi scenariul "câştigător", în condiţiile în care restructurarea sau ştergerea unor datorii reprezintă o "reţetă" mai mult decât plauzibilă pentru implozia "unităţii" europene.

Până atunci, rapoartele privind indicii activităţii PMI (Purchasing Managers' Index) de la Markit Economics au inclus în ultimele luni, alături de creşteri sau contracţii neaşteptate, o "constantă" deosebit de îngrijorătoare: o creştere a preţurilor factorilor de producţie, pe fondul declinului preţurilor produselor sau serviciilor.

Asistăm, deci, nu doar la o reducere semnificativă a producţiei, ci şi la o schimbare radicală a mediului operaţional.

Şi este puţin probabil ca aceste transformări să înceteze odată cu trecerea la vaccinarea în masă a populaţiei, în condiţiile în care supravieţuirea firmelor depinde de adaptarea cât mai rapidă la noua "normalitate".

Pandemia nu a făcut decât să deschidă calea pentru dezvăluirea adevăratei dimensiuni a fenomenului de "zombificare" a economiei reale din zona euro şi să îl accelereze.

Din nefericire pentru autorităţile iresponsabile ale Europei, nu există şi nu va exista un vaccin pentru readucerea la viaţă a companiilor zombi.

Opinia Cititorului ( 14 )

  1. Creșterea inflației? Populația a ajuns deja la sapă de lemn (uitati-va la cozile foamei în America). Într-o țară cu venituri de mizerie și economie cvasi-blocata precum România inflatia ar fi fatală, crimă umanitară.

    Nu cred că asta va fi soluția ci anularea de datorie. Ea va fi condiționată de sclavie pe termen lung și/sau accesul la resurse. 

    1. si eu cred la fel , si corespunde cu " eforturile " lui catu de a se imprumuta in draci ! stiu ei ceva cu privire la anularea datoriilor !

      altfel spus, mai spe scurt:

      riscul politic se translateaza la nivelul riscului monetar (soc dobanzi-risc de credit) care apoi se translateaza la nivelul economiei reale. 

      e ca o cascada in trepte. 

      buna Cristian,

      mai intai scuze de comentariul 1.2 - l-am postat la tine in loc sa-l pun la mine. 

      mai apoi : "Nu cred că asta va fi soluția ci anularea de datorie. Ea va fi condiționată de sclavie pe termen lung și/sau accesul la resurse. " 

      INtrebarea mea e : daca stii ce urmeaza de ce propui ca solutie exact ce urmeaza ?  

      Ce sustii tu ca e posibil deja e programat ca ideologie conform viziunilor lui Schwab - seful WEF (world economic forum) care a propus in cadrul ideilor legate de "the great reset" eliminarea proprietatii private (dar si a datoriilor) cu pretul cedarii de libertati si drepturi la nivel individual.  

      Clubul sel ect din Davos fierbe la foc mic o noua revolutie comunista.  

    Treaba asta cu așa-zisele companii zombi,ele fiind numite zombi mai degrabă de sectorul financiar că sunt nebancabile, dar ele sunt actori reali in economie, deci nu sunt zombi este din același film cu intermedierea financiară, unde tot așa se plâng băncile că e gradul de aderență prea mic. In fapt în România, aproape jumătate din populație, mediul rural este neconectat la infrastructura bancară și prea puțin la economia reală ceea ce arată că economia nu poate fi făcută doar din campioni,când jumătate din populație dacă nu mai mult o tii inactiva economic. Deci,cei care zic de zombi, trebuie sa se mai uite o dată la economie și să găsească formule care merg pentru toata populația activă că altfel o sa devenim zombi cu toții înafara de marile multinaționale.

    O resetare economică pe baze reale nu mai e posibilă fără multă durere. Nimeni nu își permite asta. Trăim prea frumos acest vis ca să ne trezim la realitate. Într-un final se va găsi soluția de compromis de a reseta calculatorul la anul 0 și de la capăt. A trecut windows-ul de anul 2000 de ce nu am trece noi de așa o problema "minora". Hârtie avem, cerneală avem, dorința de a trai bine avem, înainte, tot înainte!!!

    hei, hei ... vin cu o noua anticipare care poate va fi de folos celor ce citesc Bursa

    pentru ca (citez parafrazand) cititorii Bursa sunt mai inteligenti decat alti cititori...  

    undeva in perioada final de iunie 2021 - final de septembrie 2021 urmeaza sa vedem un super-varf de apreciere al euro (fata de usd) urmat apoi de o reversare intr-o noua piata bear pt euro si bull pt dolar.  

    motivul fundamental ?  

    Intai informatia e aflata in straturile rarefiate ale conducerii Germaniei (servicii de informatii, servicii de statistica, etc) si apoi difuzeaza "accidental" in presa si astfel se duce in mainstream.  

    E vorba de posibilitatea venirii la conducere in Germania a unei forte extrem de anti-Europa (cu tot ce inseamna asta).  

    Mai multe nu zic. :) Ca nu pot. :) Ca e prea devreme :) 

    Dar sa urmariti perioada (aprox.) iulie-septembrie 2021.

    Acolo euro/usd face varf (nu zic nici nivelul unde va fi varful) si incepe sa se dea de-a berbeleacul (mai ales dupa rezultatele alegerilor din Germania din 2021).  

    1. ce am scris mai sus are implicit un impact direct asupra schimbarii abordarii si politicilor in cazul managementului "bland"(sa-i zic asa) al companiilor zombi din Europa.

      :)

      cu implicatii inclusiv la nivelul evolutiilor dobanzilor euribor (iarasi...impact pe corporate-ul care mai atarna de un fir de ata).  

      altfel spus, mai spe scurt:

      riscul politic se translateaza la nivelul riscului monetar (soc dobanzi-risc de credit) care apoi se translateaza la nivelul economiei reale.  

      e ca o cascada in trepte.  

      Vali, ma inclin in fata geniului matale. Geniu pustiu cum zicea Eminescu. Pana acum ai dat numa gherle cu predictiile tale bazate pe tampenia aia de analiza tehnica si tot nu te-ai invatat minte.

      Acum ai trecut la alt nivel, servicii secrete, guvern unic mondial si sclavie pe care ne-o impartaseste si cristian cu atata generozitate. De unde le scoateti mai baieti, ati inventat voi putul gandirii si noi inca n-am aflat 

      numai bine iti doresc , om bun.

      evit sa intru in discutii contradictorii sterile. 

    Economia mondială este zombificata in întregul ei, cu sume mari de bani migrând pe filiera banci- guverne -corporatii spre bitcoin sau alte plasamente speculative.

    Așa că nu puneți botul că nu sunt bani. Sunt bani suficienti dar nu sunt la cine trebuie, stăpânii banilor au pus monopol pe ei, pe producția și pe circulatia banilor pentru a sclaviza planeta.

    Facem parte cu toții dintr-un experiment satanist de amploare cu consecinte previzibile catastrofale - pierderea proprietății și a libertăților umane  

    Much has been written about panics and manias, much more than with the most outstreched intellect we are able to follow or conceive; but one thing is certain, that at particular times a great deal of stupid people have a great deal of stupid money... At intervals, fr om causes which are not to the present purpose, the money of these people - the blind capital, as we call it, of the country - is particularly large and carving; it seeks for someone to devour it, and there is a "plethora"; it finds someone, and there is "speculation"; it is devoured, and there is "panic".

    - Walter Bagehot "Essay on Edward Gibbon"  

    Manias, panics, and crashes : a history of financial crises

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay

Curs valutar BNR

20 Ian. 2021
Euro (EUR)Euro4.8741
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0207
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5221
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5103
Gram de aur (XAU)Gram de aur239.7608

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

The Diplomat-Bucharest Awards Gala 2021
Video

ENGLISH SECTION

more articles

Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro