Oana Gheorghiu: Digitalizarea este un instrument pentru un stat mai eficient, nu un obiectiv în sine

Vicepremierul Oana Gheorghiu a pledat, miercuri, pentru accelerarea procesului de digitalizare al administraţiei publice, astfel încât interacţiunea cetăţenilor cu statul să devină cât mai „prietenoasă”, relatează Agerpres.

Oana Gheorghiu a afirmat în plenul Senatului că „digitalizarea nu este despre tehnologie, este în primul rând despre oameni. Şi cred că digitalizarea în sine nu este un scop, ci este un instrument. Şi cred că de la asta trebuie să pornim. Eu cred că digitalizarea este despre funcţionarii publici, despre cum reuşesc să-şi facă ei treaba mai bine, mai eficient şi mai simplu, astfel încât cetăţenii să aibă o interacţiune cât mai prietenoasă cu statul român (...) Digitalizarea este un instrument care ne ajută să luăm decizii mult mai înţelepte, nu pe bază de intuiţii sau de dorinţele cuiva, ci pe bază de date. Dacă digitalizarea nu schimbă experienţa oamenilor în interacţiunea cu statul român, înseamnă că nu şi-a făcut treaba. (...) Este nevoie de cooperarea între ministere, de implicarea Parlamentului, sperăm şi a preşedintelui României, pentru că este un factor important care poate să determină toate instituţiile publice implicate în zona de digitalizare să se aşeze în sfârşit la masă şi să accepte că bazele de date trebuie să fie interoperabile, astfel încât cetăţeanul să nu se mai plimbe de la un ghişeu la altul sau cu dosarul cu şină. Cred că doar dacă lucrăm coordonat putem să producem o schimbare care să reziste.”

În cadrul dezbaterii „Sectorul public modern - digitalizare, inteligenţă artificială, formare continuă şi transformare instituţională”, vicepremierul a subliniat că „orice strategie de digitalizare trebuie să aibă în primul rând în vedere pregătirea oamenilor”, subliniază Agerpres.

„Dacă nu este însoţită de investiţii în competenţe, atunci nu ne putem aştepta la nişte soluţii care să şi funcţioneze. De aceea dezvoltarea competenţelor digitale în administraţie este esenţială şi este unul dintre punctele pe care le avem în vedere”, a declarat Oana Gheorghiu.

Aceasta a scos în evidenţă şi importanţa protejării datelor, mai ales în contextul utilizării AI.

„Cum evităm automatizarea greşelilor, pentru că avem tendinţa să facem asta, dar avem tendinţa să o facem şi în relaţia cu inteligenţa artificială şi trebuie să avem mare grijă să simplificăm înainte de a automatiza. Cred că digitalizarea trebuie privită ca un instrument care sprijină responsabilitatea, nu o înlocuieşte. Avem tendinţa să folosim AI şi să credem că tot ce ne spune este bun şi atunci noi nu mai suntem responsabili”, a punctat Gheorghiu.

Potrivit vicepremierului, pentru ca transformarea digitală să fie „cu adevărat reală” este necesară „o formare sistemică”.

„Dacă ne dorim un stat modern şi o reformă adevărată, performanţa nu este opţională, este obligatorie. (...) Există finanţare europeană pentru reformă, avem o presiune pozitivă a societăţii şi a mediului de afaceri, avem şi profesionişti în administraţie, teoretic avem tot ce ne trebuie să reuşim, dar dacă nu colaborăm şi nu ne aşezăm împreună la masă putem să ratăm oportunităţi”, a transmis aceasta.

Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Irineu Darău, s-a referit la importanţa creării unui „reflex digital”, notează Agerpres.

„E reflexul natural, un lucru, aş spune, care are relevanţă şi pentru educaţie. E un exemplu de serviciu care ar putea fi digitalizat şi are legătură şi cu semnătura electronică, poate şi cu identitatea digitală. Am aflat din întâmplare de la cineva din conducerea unei universităţi, avem în Legea învăţământului universitar superior două categorii de acte, acte de studiu, sper să nu greşesc sintagmele, şi documente universitare. Ei bine, până acum, practic, pentru că ştiţi că partea cu semnătura mai are nevoie de un pic de implementare, inclusiv documentele universitare legal se semnează olograf sau cu semnătura calificată. Şi mi-a explicat cineva din conducerea unei universităţi, cum bănuţii pe care îi au, nu ştiu, au o sută de semnături calificate, când au o mie şi ceva de cadre didactice. Un simplu exemplu, unde nu mai e vorba nici de funcţionare, nici de profesor, este vorba de o incapacitate sau, în fine, de o barieră legislativă, care, de fapt, îmi împiedică adopţia reflexului digital”, a explicat Darău.

El a adăugat că schimbarea obiceiurilor zilnice ale funcţionarilor ar accelera procesul de adoptare al digitalizării în administraţie, menţionează Agerpres.

„Eu sunt convins că dacă funcţionarii ar face 3-4 operaţiuni zilnice în viaţa lor, fără nicio legătură cu instituţia în care lucrează, (...) cu identitatea digitală, cu semnătura simplă, reflexul ar fi altul. Pentru că astăzi reflexul este hârtia, şi este reflex, nu este rea credinţă, aşa cum reflexul până ieri era hârtia cu ştampilă. Şi a durat mulţi ani. Mi-a trebuit un mandat întreg să reuşesc să îi conving, la al doilea mandat, că nu mai am nevoie de ştampilă în Senatul României, care a dat legea (...). Să înţelegem că spargem barierele mentale. Pentru că un om care foloseşte un serviciu digital, în fiecare zi, cu siguranţă va fi mai permeabil la un alt mod”, a mai spus Darău.