Oana Ţoiu anunţă că nu participă la Senat, la dezbaterea moţiunii simple

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, nu va participa luni, în plenul Senatului, la dezbaterea moţiunii simple formulate de Opoziţie împotriva sa, din cauza unei agende externe încărcate, potrivit documentului transmis conducerii Senatului.

În perioada 23-24 februarie 2026, ministrul reprezintă România la Bruxelles, atât la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE), cât şi la reuniunea Consiliului Afaceri Generale (CAG), se arată în document.

"Subiectul Acordului UE-Mercosur evocat în textul moţiunii simple şi menţionat în adresa dumneavoastră a fost deja dezbătut pe larg în contextul moţiunii depuse anterior la adresa Guvernului şi dezbătută şi respinsă, prin vot, de către Plenul Senatului, la 9 februarie 2026. La acel moment, MAE a transmis, prin intermediul Guvernului, punctul său de vedere, conform competenţelor. Totodată, facem precizarea că, din perspectiva calendarului şi agendei decizionale de la nivel UE, în perioada 23-24 februarie 2026 sunt programate la Bruxelles atât reuniunea Consiliului Afaceri Externe/CAE, cât şi reuniunea Consiliului Afaceri Generale/CAG, la care asigurarea reprezentării României, la nivel de ministru al afacerilor externe, este imperios necesară, având în vedere relevanţa deosebită pentru România, din perspectiva promovării obiectivelor de politică externă, a acestor reuniuni", se arată în documentul transmis preşedintelui Senatului, Mircea Abrudean, şi preşedintelui Comisiei de Politică Externă, Titus Corlăţean.

Documentul a fost pus la dispoziţia presei de grupul PACE - Întâi România, unul dintre iniţiatorii al moţiunii, potrivit reprezentanţilor formaţiunii.

Ţoiu afirmă că absenţa sa de la Bruxelles "ar putea fi interpretată de către omologii europeni şi instituţiile UE ca o posibilă dezangajare a României de la ataşamentul european", în condiţiile în care pe agenda reuniunilor se află, printre altele, un nou pachet de sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse, la patru ani de la declanşarea agresiunii asupra Ucrainei, conform documentului transmis.

Referitor la tema moţiunii simple, ministrul explică faptul că "negocierile privind Acordul de parteneriat şi cooperare UE-Mercosur au debutat anterior dobândirii de către România a statutului de membru al Uniunii Europene, fiind lansate formal în iunie 1999 (la Rio de Janeiro) şi desfăşurându-se pe parcursul a 26 de ani, scopul acestor negocieri fiind crearea unei zone de liber schimb între cele două blocuri, prin liberalizarea comerţului cu bunuri şi servicii", se menţionează în document.

"Acordul comercial atins în 2019 între UE şi Mercosur a fost completat ulterior, în iulie 2020, prin încheierea negocierilor privind componentele politice şi de cooperare ale acordului. Discuţiile pe marginea acordurilor obţinute au fost ulterior redeschise, îndeosebi pe fondul preocupării mai multor actori europeni de a se asigura standarde sporite în materia dezvoltării durabile, precum şi de concurenţă echitabilă şi de respectare a normelor sanitare şi fito-sanitare. Noile runde de negocieri s-au derulat între martie 2023 şi decembrie 2024. În urma noului proces de negociere derulat, la 6 decembrie 2024 a fost anunţată ajungerea la un acord politic privind încheierea negocierilor pentru Acordul comercial UE-Mercosur (într-o formă consolidată, incluzând garanţii suplimentare în raport cu angajamentele climatice, aspectele tarifare, materiile prime critice, angajamentele reciproce privind comerţul şi dezvoltarea durabilă)", se arată în document.

Ministrul subliniază că "istoricul de negociere prezentat pe larg mai sus reiese cu claritate faptul că subiectul a fost activ îndelung pe agenda decizională a Consiliului UE şi în atenţia instituţiilor europene, neavând un caracter de noutate", potrivit documentului.

"Din perspectivă procedurală, MAE a acţionat în conformitate cu rolul său prevăzut prin legislaţia naţională în vigoare şi cu procedurile decizionale aplicate în situaţii similare (...). Legea de ratificare a Acordului de parteneriat UE-Mercosur va fi supusă dezbaterii Parlamentului, în vederea adoptării, conform prevederilor Legii 276/7 decembrie 2011 privind procedura prin care România devine parte la tratatele încheiate între Uniunea Europeană şi statele membre, pe de o parte, şi state terţe sau organizaţii internaţionale, pe de altă parte", argumentează Oana Ţoiu, în documentul transmis.

Referindu-se la relaţia cu SUA şi la acuzaţiile din textul moţiunii, ministrul precizează că "îşi foloseşte poziţia în conformitate cu jurământul depus, care prevede apărarea democraţiei, drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, suveranităţii, independenţei, unităţii şi integrităţii teritoriale a României", conform documentului.

"Ministrul Afacerilor Externe nu a utilizat o retorică ostilă vreunui partener al României, şi cu atât mai puţin la adresa SUA. Dimpotrivă, toate luările de poziţie reflectă obiectivul promovării intereselor naţionale, între acestea fiind şi o relaţie puternică între România şi SUA. De fiecare dată, după discuţii cu membri ai Administraţiei şi Congresului SUA, ministrul Afacerilor Externe a subliniat interesele comune şi dorinţa de aprofundare a cooperării bilaterale. Poziţiile ministrului sunt comunicate public şi corespund liniilor de politică externă aprobate prin Programul de Guvernare de către Parlament", a transmis Oana Ţoiu, potrivit documentului remis conducerii Senatului.