Obiectivul de pregătire pentru apărare până în 2030 rămâne dificil de atins în UE, în pofida unei creşteri cu 80% a bugetelor militare

• Noul peisaj de securitate deschide oportunităţi pentru inovare şi parteneriate.

• Industria de apărare şi lanţurile de aprovizionare rămân vulnerabile.

• Politica de apărare a UE se confruntă cu provocări de coordonare într-un cadru complex.

În ciuda planurilor ambiţioase de reînarmare şi a majorării cheltuielilor anuale cumulate pentru apărare cu aproape 80% între 2020 şi 2025 - de la 262 de miliarde la 418 miliarde de euro -, atingerea până în 2030 a obiectivelor de pregătire militară şi de autonomie strategică ale Uniunii Europene rămâne o provocare majoră, se arată într-o analiză publicată joi de Curtea de Conturi Europeană (CCE).

Documentul de analiză nr. 1/2026, intitulat „Politica de apărare a UE în prim-plan”, evidenţiază o schimbare structurală de paradigmă, prin mutarea priorităţilor de la intervenţiile de gestionare a crizelor către fortificarea capacităţilor naţionale de apărare şi planificarea consolidată la nivel comunitar, pe fondul presiunilor generate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi de atingerea ţintei NATO de 2% din PIB de către toate statele membre aliate, potrivit comunicatului remis redacţiei.

Auditorii europeni subliniază că noul context geopolitic poate impulsiona inovarea şi baza industrială de apărare a continentului prin coaliţii de capabilităţi şi parteneriate strategice cu Ucraina, însă atrag atenţia asupra tensiunilor dintre dezideratele politice şi realităţile operative, conform documentului citat.

„UE a pus în mişcare o serie de iniţiative menite să încurajeze cooperarea dintre statele membre şi consolidarea eforturilor lor în domeniul apărării. Cu toate acestea, pentru ca obiectivul de pregătire pentru apărare până în 2030 să devină realitate, va fi esenţială atât valorificarea noilor oportunităţi, cât şi abordarea riscurilor existente”, a declarat Marek Opio³a, membrul Curţii responsabil de documentul de analiză, citat în comunicatul oficial. Raportul menţionează totodată că introducerea clauzelor de „preferinţă UE” pentru achiziţii militare de pe piaţa internă trebuie echilibrată cu urgenţa acoperirii lipsurilor critice pe termen scurt, indică sursa citată.

Pe palier structural şi operaţional, analiza CCE identifică o serie de vulnerabilităţi majore care frânează capacitatea blocului comunitar de a susţine independent acţiuni de luptă de mare intensitate, printre care fragmentarea sistemelor naţionale de achiziţii, blocajele din lanţurile de aprovizionare cu materii prime şi componente electronice, deficitul de forţă de muncă calificată, coordonarea politică lentă şi dependenţa structurală de Statele Unite, arată documentul de audit. De asemenea, auditorii remarcă lipsa unui mecanism eficient de planificare centralizată de tip „top-down” la nivelul UE, planificarea actuală bazându-se preponderent pe abordări naţionale ascendente care riscă să ducă la risipirea resurselor prin duplicarea eforturilor de producţie şi la decalaje severe în domenii critice, cum ar fi mobilitatea militară, consemnează CCE.

Din perspectivă financiară şi de guvernanţă, documentul avertizează că extinderea instrumentelor extrabugetare şi a cheltuielilor de apărare finanţate prin îndatorare garantată de bugetul UE pune sub presiune sustenabilitatea finanţelor publice comunitare, menţionând cele 150 de miliarde de euro alocate prin mecanismul SAFE („Acţiunea pentru securitatea Europei”) şi creditul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, din care 60 de miliarde sunt destinaţi exclusiv apărării, precizează comunicatul transmis de instituţie. În final, auditorii CCE semnalează fragmentarea arhitecturii de control şi riscul suprapunerii de atribuţii, reiterând că forul european de audit financiar nu dispune încă de un mandat juridic complet care să-i permită auditarea tuturor mecanismelor financiare şi structurilor interguvernamentale din domeniul apărării, relatează Curtea de Conturi Europeană.