Oceanele planetei, un nou record de încălzire

Oceanul global a absorbit mai multă căldură în 2025 decât în orice alt an de la începutul măsurătorilor moderne, realizate începând cu 1960, potrivit unei noi analize publicate în revista ştiinţifică Advances in Atmospheric Science, citată de publicaţia Live Science. Datele confirmă o tendinţă alarmantă: pentru al nouălea an consecutiv, conţinutul de căldură al oceanelor a atins un nivel record. Oceanele lumii joacă un rol-cheie în reglarea climei, absorbind peste 90% din excesul de căldură generat de încălzirea globală. Tocmai de aceea, încălzirea lor este considerată de climatologi unul dintre cei mai siguri indicatori ai schimbărilor climatice pe termen lung. Pe măsură ce atmosfera se încălzeşte, o mare parte din energia termică suplimentară este transferată către oceane. Această acumulare de căldură influenţează direct circulaţia atmosferică, modelele globale de precipitaţii şi frecvenţa valurilor de căldură marine, fenomene cu impact major asupra ecosistemelor şi societăţilor umane. Temperatura oceanelor afectează inclusiv intensitatea furtunilor tropicale şi stabilitatea climei regionale, motiv pentru care oamenii de ştiinţă monitorizează cu atenţie evoluţia acestor parametri.

• Două moduri de a măsura un ocean tot mai fierbinte

Cercetătorii folosesc mai multe metode pentru a evalua încălzirea oceanelor. Una dintre cele mai cunoscute este temperatura medie anuală globală a suprafeţei mării, care reflectă temperatura primilor câţiva metri de apă. În 2025, această temperatură a fost a treia cea mai ridicată înregistrată vreodată, situându-se cu aproximativ 0,5°C peste media perioadei 1981-2010, potrivit datelor citate de Live Science. O altă metrică, considerată şi mai relevantă pentru evaluarea schimbărilor climatice, este conţinutul de căldură al oceanelor, care măsoară energia termică totală stocată în masele de apă la nivel global. Aceasta se exprimă în zettajouli, o unitate echivalentă cu un sextilion de jouli. Pentru a calcula conţinutul de căldură al oceanelor în 2025, autorii studiului au analizat date observaţionale până la o adâncime de 2.000 de metri, nivel la care este absorbită cea mai mare parte a căldurii. Informaţiile provin de la mai multe instituţii internaţionale, inclusiv Administraţia Naţională pentru Oceane şi Atmosferă din SUA (NOAA), Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene şi Academia Chineză de Ştiinţe. Concluzia este fără echivoc: în 2025, oceanele au absorbit încă 23 de zettajouli de energie termică, depăşind recordul anterior şi marcând cea mai lungă serie de ani consecutivi cu valori maxime din istoria observaţiilor. „Anul trecut a fost un an de încălzire nebunesc, o adevărată nebunie”, a declarat John Abraham, cercetător la University of St. Thomas din Minnesota şi coautor al studiului. Pentru a ilustra magnitudinea acestui surplus de energie, oamenii de ştiinţă arată că 23 de zettajouli pe an echivalează cu energia a 12 bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima care ar exploda în ocean în fiecare secundă.

• Regiuni oceanice aflate sub presiune extremă

Creşterea din 2025 reprezintă un salt semnificativ faţă de anul precedent, când oceanele au absorbit aproximativ 16 zettajouli de energie termică. Cele mai fierbinţi regiuni identificate anul trecut au fost Atlanticul tropical şi sudic, Marea Mediterană, Oceanul Indian de Nord şi Oceanul de Sud. Potrivit autorilor, aceste date oferă „dovezi directe că sistemul climatic se află într-un dezechilibru termic şi continuă să acumuleze căldură”.

• Consecinţe directe: furtuni mai violente şi ploi extreme

Un ocean mai cald favorizează intensificarea ciclului hidrologic, ducând la precipitaţii globale mai abundente şi la furtuni tropicale mai puternice. În ultimul an, temperaturile ridicate ale oceanelor au contribuit probabil la amplificarea unor fenomene meteo extreme, precum uraganul Melissa din Jamaica şi Cuba, ploile musonice severe din Pakistan sau inundaţiile din bazinul Central Mississippi Valley, notează Live Science.