ONG-urile se bucură de încredere stabilă, dar beneficiul resimţit de public rămâne moderat

În România, aproximativ jumătate dintre oameni continuă să aibă încredere în organizaţiile neguvernamentale, într-un context social marcat de crize repetate, polarizare şi scepticism faţă de instituţii, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei. Totuşi, neîncrederea faţă de ONG-uri, deşi constantă între 2010 şi 2025, a devenit mai pronunţată: procentul celor care declară că „nu au deloc încredere” s-a dublat între 2016 şi 2025, de la 14% la 27%, arată Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă - BOSC 2025, realizat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC), potrivit comunicatului.

BOSC 2025 face parte dintr-o serie de cercetări sociologice desfăşurate în 2010, 2016, 2023 şi 2025, analizând evoluţia percepţiilor publice privind societatea civilă: nivelul de încredere, atitudinile faţă de ONG-uri, rolul şi impactul acestora, formele de asociere şi implicare civică, precizează sursa citată.

Director Executiv al Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Ionuţ Sibian, declară: „Ne bucurăm că FDSC continuă să furnizeze date solide despre societatea civilă din România. Suntem la a patra ediţie a Barometrului Opiniilor despre Societatea Civilă şi avem acum o perspectivă comparabilă în timp asupra modului în care românii văd organizaţiile neguvernamentale. E important că nivelul de încredere rămâne stabil, într-o societate marcată de polarizare, iar o majoritate semnificativă dintre români consideră că o societate democratică nu poate funcţiona fără ONG-uri, ceea ce confirm rolul lor esenţial. În acelaşi timp, este încă mult de lucru pentru ca impactul ONG-urilor să fie resimţit mai larg şi mai direct în viaţa oamenilor”, conform comunicatului.

Datele BOSC 2025 arată că organizaţiile neguvernamentale se bucură de un nivel de încredere semnificativ mai ridicat decât alte forme de asociere sau reprezentare publică, subliniază sursa precizată. ONG-urile sunt creditate cu un nivel de încredere de 49%, comparativ cu sindicatele (36%) şi partidele politice (19%), adaugă sursa, iar Biserica rămâne instituţia cu cel mai ridicat nivel de încredere (81%).

Conform comunicatului, încrederea în ONG-uri este mai ridicată în rândul femeilor, al tinerilor între 18 şi 44 de ani, al persoanelor cu studii superioare, al locuitorilor din oraşe mari şi a celor din regiunea Moldova.

Tinerii se disting constant printr-o relaţie mai apropiată cu organizaţiile neguvernamentale, evidenţiază sursa precizată. Persoanele cu vârste între 18 şi 29 de ani au un nivel de încredere semnificativ mai ridicat în ONG-uri (57%) comparativ cu populaţia de peste 60 de ani (36%) şi sunt mai frecvent beneficiari ai serviciilor oferite de acestea, conform comunicatului.

Majoritatea respondenţilor consideră că ONG-urile joacă un rol esenţial în funcţionarea unei societăţi democratice, arată sursa. 63% sunt de acord că ONG-urile se implică acolo unde statul nu reuşeşte să producă schimbări, potrivit comunicatului. Un procent similar, 62% consideră că o societate democratică nu poate funcţiona fără organizaţii neguvernamentale, mai adaugă sursa citată.

Analizele statistice incluse în studiu arată că încrederea în ONG-uri este puternic influenţată de convingerea că acestea sunt indispensabile democraţiei şi că suplinesc eşecurile statului, în timp ce teoriile conspiraţioniste şi percepţiile de tip autohtonist sunt asociate cu un nivel scăzut de încredere în societatea civilă, se evidenţiază în comunicat.

Coordonator al Barometrului Opiniilor despre Societatea Civilă 2025, Mircea Kivu, declară: „Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă 2025 aduce în prim-plan un lucru important: în discuţiile despre societatea civilă avem nevoie de date, nu de impresii şi etichete. În acest fel, putem identifica atât punctele tari şi oportunităţile, cât şi pe cele slabe şi ameninţările existente în interfaţa cu publicul larg. Cifrele arată că ONG-urile sunt percepute ca relevante pentru democraţie şi că interacţiunea cu ele a crescut, dar şi că o mare parte din populaţie nu simte un impact direct în viaţa de zi cu zi. Acest tip de cercetare ajută la mutarea conversaţiei din zona de opinii polarizante în zona faptelor măsurabile”, potrivit comunicatului remis redacţiei.

Imaginea de ansamblu privind impactul ONG-urilor este una moderat pozitivă, subliniază sursa citată. Aproape jumătate dintre respondenţi consideră că ONG-urile au o influenţă pozitivă asupra calităţii vieţii beneficiarilor direcţi ai serviciilor lor, conform comunicatului. În schimb, 62% afirmă că organizaţiile neguvernamentale nu au nicio influenţă asupra propriei lor vieţi, adaugă sursa precizată.

Două treimi dintre noi (66%) declarăm că am interacţionat, într-o formă sau alta, cu o organizaţie neguvernamentală, arată comunicatul. Cea mai frecventă formă de contact este expunerea la materiale informative despre ONG-uri (55%), mai adaugă sursa citată. Proporţia celor care au făcut donaţii a crescut la 29%, cu o participare mai ridicată în rândul tinerilor, al persoanelor cu studii superioare şi al locuitorilor din oraşe mari, conform comunicatului de presă.

Aproape două treimi din populaţia adultă cunoaşte posibilitatea de a redirecţiona 3,5% din impozitul pe venit, iar proporţia celor care declară că au utilizat acest mecanism a crescut la 42% în 2025, iar dintre aceştia, 18% au redirecţionat către ONG-uri, arată sursa.

Tot tinerii sunt mai activi în formele de implicare civică non-caritabile: au ponderi mai ridicate în participarea la demonstraţii publice, voluntariat şi activism institutional, subliniază sursa menţionată. De asemenea, tinerii cu studii superioare din oraşe mari şi din zona Bucureşti-Ilfov sunt cei mai prezenţi în formele de implicare civică asociate ONG-urilor, inclusiv în susţinerea presei independente, chiar dacă această formă de sprijin este încă, per ansamblu, marginală la nivelul populaţiei generale, adaugă sursa citată.

Conform comunicatului, 35% dintre adulţi declară că sunt membri ai unei forme de asociere, însă doar 12% fac parte în present dintr-un ONG în sens restrâns, iar 8% plătesc cotizaţie. Cele mai răspândite forme de asociere rămân casele de ajutor reciproc, urmate de organizaţiile religioase, specifică sursa.

Analiza implicării civice evidenţiază patru dimensiuni distincte: caritatea, activismul militant, activismul instituţional şi voluntariatul, explică sursa citată. Implicarea civică se manifestă cel mai frecvent prin donaţii, în timp ce participarea la proteste, voluntariat sau susţinerea presei independente rămâne concentrată în segmente mai restrânse ale populaţiei, în special în rândul tinerilor cu studii superioare din mediul urban mare, conform comunicatului de presă.

Susţinerea materială a presei independente, un fenomen relativ nou, s-a dublat faţă de 2023 şi 4% dintre români declară că au donat în ultimul an pentru un ziar, o revistă sau o publicaţie online, potrivit datelor BOSC 2025, arată comunicatul.

Aproximativ 80% dintre respondenţi susţin cele patru misiuni testate pentru organizaţiile neguvernamentale, respectiv: sprijinirea persoanelor aflate în nevoie, organizarea oamenilor pentru a face lucruri împreună, verificarea modului în care acţionează guvernanţii şi contribuţia la elaborarea legilor şi a altor acte normative, se menţionează în sursa citată. Dintre acestea, rolul care se detaşează este cel de supraveghere a puterii: 52% consideră, „în foarte mare măsură”, că ONG-urile ar trebui să verifice ce fac guvernanţii, această aşteptare fiind mai pronunţată în rândul femeilor şi al persoanelor cu vârste între 30 şi 44 de ani, conchide comunicatul.