ONU acuză junta din Myanmar de acte de tortură asupra deţinuţilor

În raportul său anual publicat marţi, Mecanismul Independent de Investigaţie pentru Myanmar (IIMM) a anunţat că a realizat „progrese importante” în documentarea crimelor şi identificarea celor responsabili, inclusiv a comandanţilor forţelor de securitate care supervizează centrele de detenţie, informează Biroul de Presă al ONU.

Potrivit sursei citate, Myanmar a intrat în război civil după lovitura de stat militară din februarie 2021 şi arestarea liderilor civili, inclusiv a preşedintelui Win Myint şi a consilierului de stat Aung San Suu Kyi. Preluarea puterii a declanşat proteste de masă, o reprimare violentă a disidenţei şi apariţia unei mişcări armate de rezistenţă la nivel naţional.

Crimele detaliate în raportul de marţi includ incendierea organelor sexuale, alte forme de violenţă sexuală şi execuţii sumare ale combatanţilor capturaţi sau ale civililor acuzaţi că ar fi informatori.

„Am descoperit dovezi semnificative, inclusiv mărturii ale martorilor oculari, care arată existenţa unei torturi sistematice în centrele de detenţie din Myanmar”, a declarat Nicholas Koumjian, şeful Mecanismului.

„Am făcut progrese în identificarea autorilor, inclusiv a comandanţilor care conduc aceste facilităţi, şi suntem pregătiţi să sprijinim orice jurisdicţie dispusă şi capabilă să judece aceste crime.”

Raportul acoperă perioada 1 iulie 2024 - 30 iunie 2025 şi se bazează pe peste 1.300 de surse, inclusiv aproape 600 de mărturii ale martorilor oculari, fotografii, materiale video, documente, hărţi şi probe criminalistice.

De asemenea, documentul prezintă intensificarea investigaţiilor asupra atacurilor aeriene asupra şcolilor, locuinţelor şi spitalelor - inclusiv incidentele produse în zilele de după cutremurul din martie 2025, când operaţiunile de salvare erau încă în desfăşurare.

Investigatorii, mandataţi de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, analizează structura Forţelor Aeriene din Myanmar şi lanţul lor de comandă pentru a identifica responsabilii acestor atacuri.

Au fost deschise şi noi anchete privind atrocităţile din statul Rakhine, unde armata şi grupul armat etnic Arakan Army se luptă pentru control, pe lângă investigaţiile deja în desfăşurare legate de crimele comise împotriva populaţiei Rohingya în 2016 şi 2017.

Probe colectate de anchetatori au sprijinit deja proceduri în faţa Curţii Penale Internaţionale (CPI), a Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) şi în Argentina.

Acestea au contribuit la cererea procurorului CPI din noiembrie 2024 pentru emiterea unui mandat de arestare pe numele lui Min Aung Hlaing, comandantul armatei din Myanmar, şi la mandatele emise în februarie 2025 de un tribunal federal din Argentina împotriva acestuia şi a altor 24 de persoane.

„Raportul nostru evidenţiază o creştere continuă a frecvenţei şi brutalităţii atrocităţilor comise în Myanmar”, a spus Koumjian.

„Lucrăm pentru ziua în care autorii acestor fapte vor trebui să răspundă în faţa legii.”

Luptele dintre armată, forţele pro-democraţie şi grupările armate etnice au strămutat milioane de oameni şi au aruncat ţara într-o criză politică, economică şi umanitară profundă.

Ţara se confruntă, de asemenea, cu consecinţele pe termen lung ale operaţiunilor militare din 2017 împotriva minorităţii musulmane Rohingya din statul Rakhine.

Aceste campanii - descrise la acea vreme de Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Zeid Ra'ad Al Hussein, drept „un exemplu clasic de epurare etnică” - au forţat sute de mii de Rohingya să fugă în Bangladesh, unde majoritatea trăiesc şi acum în tabere supraaglomerate.

Investigatorii avertizează că activitatea lor este afectată de criza de lichiditate a ONU, care a redus bugetul mecanismului pentru 2025 la doar 73% din suma aprobată şi va impune o reducere de 20% a personalului finanţat din bugetul obişnuit în 2026.

Pentru a face faţă limitărilor de resurse şi provocărilor operaţionale - inclusiv lipsa accesului direct la martori din Myanmar, riscuri de securitate şi ameninţări cibernetice - echipa de investigaţie a adoptat un Plan Strategic pe trei ani, concentrat pe consolidarea rezilienţei operaţionale şi creşterea capacităţii de acţiune.