ONU avertizează: angajamentele actuale duc planeta spre o încălzire catastrofală

Înainte ca liderii mondiali să sosească în oraşul brazilian Belem, pentru cea de-a 30-a Conferinţă ONU privind schimbările climatice (COP30), un nou raport al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (PNUM) trage un semnal de alarmă: angajamentele actuale ale statelor ar duce planeta spre o încălzire de 2,5°C, cu mult peste limitele stabilite prin Acordul de la Paris, informează AFP. Potrivit PNUM, dacă ţările lumii şi-ar implementa în totalitate foile de parcurs climatice, temperatura globală ar creşte cu 2,3°C - 2,5°C până la sfârşitul acestui secol. Acest scenariu rămâne departe de obiectivul Acordului de la Paris, care urmărea limitarea creşterii temperaturii „cu mult sub 2°C” şi, ideal, la 1,5°C faţă de nivelurile preindustriale. „Misiunea noastră este simplă, dar nu uşoară: trebuie să facem în aşa fel încât orice depăşire să fie pe cât de mică şi de scurtă va fi posibil”, a declarat Antonio Guterres, secretarul general al ONU. El a avertizat că ţinta de 1,5°C este „pe punctul de a se prăbuşi” şi a cerut accelerarea tranziţiei către emisii nete zero până în 2050.

• Emisiile globale cresc, în ciuda avertismentelor

În pofida angajamentelor, omenirea continuă să ardă tot mai mult petrol, gaze naturale şi cărbune. Emisiile globale au crescut cu 2,3% în 2024, conform raportului ONU. Principalii contribuitori la această creştere sunt India, urmată de China, Rusia şi Indonezia. În schimb, Uniunea Europeană a înregistrat o scădere modestă a emisiilor, iar Statele Unite au stagnat (+0,1%). „Ambiţia şi acţiunea nu sunt deloc la nivelurile necesare”, a subliniat Anne Olhoff, coordonatorul ştiinţific al raportului, atrăgând atenţia că „noile promisiuni climatice abia dacă au mişcat cursorul”. Pe baza politicilor actuale, fără angajamente suplimentare, încălzirea globală ar putea atinge 2,8°C, potrivit estimărilor ONU. Chiar dacă valoarea reprezintă o uşoară ameliorare faţă de cea de 3,1°C anunţată anul trecut, progresul este în mare parte rezultatul ajustărilor metodologice şi al unor angajamente politice incerte. În plus, mai puţin de o treime dintre ţările lumii au transmis la timp planurile climatice obligatorii pentru 2035, aşa cum prevede Acordul de la Paris. ONU vorbeşte acum deschis despre un scenariu de „depăşire temporară şi minimală” a pragului de 1,5°C - ceea ce ar presupune reducerea drastică a emisiilor şi absorbţia masivă a CO₂ din atmosferă, fie prin mijloace naturale (împăduriri), fie prin tehnologii de captare, aflate încă într-un stadiu incipient. Această strategie este însă plină de riscuri. „Fiecare fracţiune suplimentară de grad Celsius amplifică intensitatea caniculelor, cicloanelor şi a inundaţiilor şi reduce şansele de supravieţuire ale ecosistemelor”, avertizează cercetătorii citaţi în raport. Directoarea Programului ONU pentru Mediu, Inger Andersen, a subliniat că timpul se scurge: „Avem nevoie de reduceri fără precedent ale emisiilor de gaze cu efect de seră, într-un termen din ce în ce mai scurt, într-un context geopolitic tot mai dificil.”

Alegerea oraşului Belem, situat în inima Amazoniei braziliene, pentru organizarea COP30, este încărcată de simbolism: regiunea Amazonului este adesea numită „plămânul planetei”, dar defrişările şi incendiile masive au slăbit dramatic capacitatea pădurii de a absorbi carbon. Preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a promis că va face din COP30 o conferinţă „a acţiunii şi a reparaţiei”, însă raportul ONU pune sub semnul întrebării capacitatea colectivă a omenirii de a-şi respecta propriile promisiuni.