Opinie Reff & Asociatii: AMLA - noua abordare europeana impotriva spalarii banilor si finantarii terorismului

Uniunea Europeană (UE) a făcut un pas decisiv în lupta împotriva spălării banilor şi finanţării terorismului prin adoptarea Regulamentului de instituire a Autorităţii Europene pentru Combaterea Spălării Banilor şi a Finanţării Terorismului (AMLA), potrivit unui comunicat emis redacţiei. Astfel, de la finalul anului 2025, această instituţie trebuie să devină piatra de temelie a cadrului european de supraveghere a fluxurilor financiare pe teritoriul UE, având ca sarcină coordonarea eforturilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului care, până acum, erau fragmentate şi, astfel, supuse riscului unor vulnerabilităţilor sistemice generate de aplicarea neunitară de către statele membre a legislaţiei europene în domeniu. Ce schimbări sunt aşteptate în România?

Prin înfiinţarea AMLA, UE urmăreşte armonizarea supravegherii şi eliminarea diferenţelor care până acum puteau fi exploatate de reţele infracţionale şi de cei care caută jurisdicţii mai permisive. Obiectivul Regulamentului (UE) 2024/1620 este ca AMLA să dispună pe deplin de competenţe şi atribuţii legate de supravegherea directă şi indirectă şi supervizarea tuturor entităţilor care vor intra sub controlul său, fie că vorbim de autorităţi publice sau actori privaţi (instituţii financiare, dar nu numai).

Potrivit sursei, regulamentul îi conferă AMLA competenţe directe şi indirecte, în mod diferenţiat în funcţie de tipologia entităţilor cu care va interacţiona.

În linii generale, autoritatea va avea competenţe de monitorizare, analiză şi evaluare a riscurilor atât din piaţa internă, cât şi din ţările terţe.

Totodată, AMLA va supraveghea direct „entităţile obligate selectate”, care vor fi catalogate ca atare în urma unui proces care trebuie demarat până la 1 iulie 2027. În principiu, vor fi selectate instituţiile de credit, instituţiile financiare ori grupurile de instituţii de credit ori instituţii financiare considerate de risc ridicat şi care operează în cel puţin şase state membre, fie prin intermediul unor sedii, fie în temeiul libertăţii de a presta servicii pe piaţa UE, indiferent dacă activităţile se desfăşoară prin intermediul infrastructurii de pe teritoriul în cauză sau de la distanţă. AMLA va evalua conformitatea acestora şi, dacă va constata neconcordanţe, va putea aplica măsuri administrative, pornind de la recomandări pentru remedierea situaţiei, dispoziţii de conformare (inclusiv aplicarea unor măsuri de corecţie specifice), declaraţii publice în care se menţionează persoana fizică sau juridică şi natura încălcării reglementărilor, şi ajungând la impunerea de modificări ale structurii de guvernanţă ori suspendarea autorizării entităţii în cauză. Cu titlu excepţional, AMLA va putea superviza în mod direct şi alte categorii de entităţi, la solicitarea supraveghetorilor financiari din statele membre.

De asemenea, autoritatea va avea competenţe de supraveghere indirectă, ceea ce înseamnă că va putea cere autorităţilor de supraveghere să acţioneze atunci când consideră necesar şi va putea emite instrucţiuni cu privire la măsurile ce trebuie luate. Mai mult, AMLA va realiza evaluări periodice inclusiv asupra activităţii supraveghetorilor nefinanciari, respectiv va analiza caracterul adecvat al competenţelor şi al resurselor financiare, umane şi tehnice, gradul de independenţă şi cadrul de guvernanţă şi standardele profesionale ale acestora, dar şi aplicarea celor mai bune practici în materie.

În plus, AMLA va avea atribuţii de coordonare şi suport, în relaţia cu autorităţile naţionale, pentru a uniformiza standardele de supraveghere şi pentru a dezvolta metodologii comune de evaluare a riscurilor. În acest sens, în cooperare cu autorităţile de supraveghere din statele membre, AMLA va elabora şi menţine o metodologie actualizată şi armonizată de supraveghere, care detaliază abordarea pe bază de riscuri a supravegherii entităţilor obligate din Uniunea Europeană.

Noua autoritate va avea şi rolul de a facilita schimbul de informaţii între entităţile obligate, supraveghetori, autorităţi de supraveghere sau unităţi de informaţii financiare (FIU).

Nu în ultimul rând, AMLA va avea putere sancţionatorie. În acest sens, regulamentul îi conferă AMLA competenţa de a aplica două categorii de sancţiuni, respectiv sancţiuni pecuniare şi penalităţi cu titlu cominatoriu. Astfel se va elimina percepţia că modul de aplicare a sancţiunilor diferă între statele membre. Sancţiunile pecuniare constau în amenzi al căror cuantum de bază variază, în funcţie de obligaţia încălcată, între 100.000 de euro şi 2.000.000 de euro sau 1% din cifra de afaceri anuală, luându-se în calcul valoarea cea mai mare. Cu toate acestea, regulamentul îi conferă AMLA competenţa de a ajusta aceste cuantumuri în funcţie de circumstanţele agravante sau atenuante incidente, prevăzute în anexa regulamentului. Astfel, prin aplicarea coeficienţilor agravanţi se poate ajunge la un maxim general al amenzii în cuantum de 10% din cifra de afaceri anuală totală pentru încălcări legate de precauţia privind clientela, politicile, procedurile şi controalele aplicabile le nivelul grupului sau obligaţii de raportare ori 10.000.000 de euro pentru încălcarea tuturor celorlalte cerinţe prevăzute de legislaţia incidentă. Penalităţile cu titlu cominatoriu pot fi aplicate atât entităţilor obligate selectate, cât şi persoanelor fizice angajate sau persoanelor juridice care fac parte din aceasta, precum şi terţilor către care au externalizat funcţii sau activităţi operaţionale, inclusiv persoanelor fizice sau juridice afiliate acestora. În cazul persoanelor juridice, cuantumul penalităţii este de maxim 3% din cifra de afaceri zilnică medie din anul financiar precedent, iar în cazul persoanelor fizice de maxim 2% din venitul zilnic mediu din anul calendaristic precedent. Spre deosebire de sancţiunile pecuniare care au un scop preponderent preventiv - descurajant, scopul penalităţilor cu titlu cominatoriu este fie de a determina entitatea obligată selectată să respecte o măsură administrativă dispusă, fie de a determina celelalte categorii de persoane menţionate mai sus să colaboreze în cadrul unei investigaţii.

Conform comunicatului, autorităţile române vor trebui să îşi alinieze metodologiile la standardele AMLA şi să coopereze în investigaţii atât naţionale, cât şi transfrontaliere. În acest sens, regulamentul conferă AMLA competenţa de a efectua evaluări periodice ale activităţii desfăşurate de supraveghetorii financiari, precum şi ale instrumentelor şi resurselor acestora (inclusiv umane) în cadrul cărora va fi analizată măsura în care supraveghetorul financiar îşi îndeplineşte sarcinile specifice şi ia măsurile necesare pentru a asigura standarde şi practici consecvente de supraveghere la nivel înalt. În cazul în care se constată deficienţe cu impact semnificativ, AMLA poate demara o investigaţie privind potenţiale încălcări ale dreptului Uniunii Europene.

Schimbările preconizate pentru entităţile din sectorul privat vor viza în principal entităţile din sectorul financiar cu expunere internaţională (care activează în cel puţin şase state membre) care vor putea fi supravegheate direct de către AMLA, în măsura în care vor fi calificate ca entităţi obligate selectate sau la solicitarea motivată a autorităţilor naţionale. Totodată, riscul de sancţiuni va fi mai mare decât în prezent, întrucât AMLA va putea aplica sancţiuni direct, ceea ce înseamnă că entităţile din România nu se vor mai raporta doar la practica locală, ci la o linie europeană mult mai strictă. În acest context, ca un prim pas, este recomandată revizuirea cadrului intern de conformare AML, conform standardelor europene, într-un timp cât mai scurt, pentru a respecta noile exigenţe, dar şi pentru a reduce riscul de calificare ca entitate obligată selectată.

În concluzie, noua abordare europeană creează provocări pentru entităţile vizate, dar şi pentru autorităţile naţionale, astfel că trebuie să înceapă demersurile pentru adaptarea politicilor interne la standardele europene, nu doar la cele naţionale. Totodată, creşte rolul auditului intern şi al procedurilor de due diligence juridic, pentru a evita riscurile transfrontaliere.

Pe de altă parte, litigiile sau disputele legate de sancţiunile AMLA vor aduce noi provocări în instanţele europene şi naţionale. În aceste condiţii, va fi necesară monitorizarea deciziilor AMLA şi a cazurilor deferite justiţiei europene pentru a anticipa practica AMLA, dar şi jurisprudenţa relevantă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în materie de sancţiuni.