Ordonanţa "serviciilor", pe masa CCR

I.Ghe.
Ziarul BURSA #Politică / 26 ianuarie

Ordonanţa "serviciilor", pe masa CCR

Plenul Curţii Constituţionale va dezbate astăzi trei sesizări privind proiectul de lege adoptat de Parlament prin care a fost aprobată aşa-numita ordonanţă Prună - OUG 6/2016 - ce legifera unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal. Două dintre sesizări au fost formulate de Avocatul Poporului, iar una de către un grup de deputaţi aparţinând Alianţei pentru Unirea Românilor, Partidului Social Democrat, Partidului Naţional Liberal, deputaţi neafiliaţi şi un deputat aparţinând grupului Minorităţilor Naţionale.

Criticii actului normativ adoptat de Parlament susţin că, potrivit textului de lege, SRI va putea face interceptări în dosarele penale, dar numai sub control judecătoresc, iar Parchetul General şi DIICOT vor avea, în sfârşit, poliţie judiciară, fără a se mai pune în relaţii de dependenţă şi subordonare faţă de Ministerul de Interne. De asemenea, firmele de telefonie mobilă sunt obligate să colaboreze cu anchetatorii pe mandate de siguranţă naţională, pentru trădare, spionaj şi terorism.

Avocatul Poporului arată, în sesizarea înaintată către CCR, că articolul IV din ordonanţă conferă ofiţerilor de informaţii dreptul de a efectua acte de urmărire penală, din dispoziţia procurorului, aceştia putând fi, astfel, desemnaţi în calitate de organe de cercetare penală specială. Avocatul Poporului susţine că astfel Guvernul a transpus în dreptul pozitiv o normă care conservă viciul de neconstituţionalitate reţinut de CCR în Decizia 51/2016, prin care Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale prevederile legale similare, tocmai pentru că permiteau serviciilor de informaţii, care nu sunt organe judiciare, să efectueze acte de urmărire penală.

În ţara noastră, Codul de Procedură Penală se referă la organe de cercetare penală, la procuror, la judecătorul de drepturi şi libertăţi, la judecătorul de cameră preliminară şi la instanţele judecătoreşti, se arată în sesizarea respectivă.

"Observăm că organele de cercetare penală specială ale SRI constituie o categorie distinctă şi nu realizează activitate judiciară, astfel încât acestea nu pot fi considerate organe judiciare", precizează Avocatul Poporului.

În aceeaşi sesizare, se invocă Recomandarea 1402/1999 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, prin care "serviciile de securitate interne nu ar trebui să fie autorizate să îndeplinească sarcini de aplicare a legii". Potrivit Avocatului Poporului, aceste prevederi din OUG 6/2016 încalcă prevederile articolului 1, alineatele 3 şi 5, dar şi ale articolului 134 alineat 4 din Constituţie, pentru că nu a fost solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Mai mult, ordonanţa este susceptibilă că a încălcat interdicţia adoptării unor astfel de acte normative guvernamentale care afectează drepturile cetăţeneşti.

"OUG 6/2016 antrenează consecinţe negative în planul garantării dreptului la viaţă intimă, familială şi privată, consacrat de articolul 26 din Constituţie", se susţine în sesizarea întocmită de Avocatul Poporului.

Conform reprezentanţilor instituţiei, articolul II din actul normativ prevede că semestrial sau ori de câte ori este nevoie, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau unul dintre judecătorii anume desemnaţi de către acesta verifică modul de punere în aplicare a măsurilor în cadrul Comitetului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor cu privire la supravegherile tehnice realizate de organele de cercetare penală. "Această verificare se face în condiţiile prevăzute în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea ÎCCJ. (...) Aceste prevederi încalcă separaţia puterilor în stat. Prin aceste modificări, OUG 6/2021 creează un control care nu este unul jurisdicţional, ci administrativ, asupra unei instituţii din afara puterii judecătoreşti", se arată în sesizarea depusă de Avocatul Poporului la CCR.

Victor Alistar, membru CSM: "Problema e că unii nu doresc să renunţe la nişte chei ale puterii"

Printre criticii actului normativ se numără şi Victor Alistar, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din partea societăţii civile. Alistar a afirmat: "Ordonanţa Prună este curat neconstituţională, coane Fănică! Ordonanţa este exemplar de deficitară. În Parlament, erau presiuni ca ordonanţa să rămână în continuare în vigoare. Dacă ordonanţa devenea lege, se deschidea uşa la CCR. Faptul că Parlamentul nu a votat 5 ani Ordonanţa Prună era în favoarea Ordonanţei Prună. Problema e că unii nu doresc să renunţe la nişte chei ale puterii".

Proiectul legislativ a fost iniţiat după ce guvernul Cioloş a adoptat în anul 2016 ordonanţa promovată de Raluca Prună, ministrul justiţiei la acea vreme, act ce a atras încă de atunci opoziţia PSD şi a celor care criticau intervenţia în politică şi în activitatea autorităţilor centrale şi locale a unui aşa numit "stat paralel".

OUG 6/2016 a fost adoptată anul trecut, în 16 noiembrie, de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, fără nicio modificare faţă de forma iniţiatorului, cu 283 de voturi pentru şi doar 10 voturi împotrivă şi tot atâtea abţineri, după ce a trecut de Comisia Juridică cu unanimitate de voturi în formula adoptată de Senat.

Potrivit proiectului, SRI poate să exercite mandat de siguranţă naţională în cazuri de trădare şi terorism. Mai mult, actul normativ prevede că SRI nu poate face acte de cercetare penală, nu poate nici reţine şi nici aresta preventiv şi nici nu va avea spaţii de arest.

"Nu vorbim de acte de cercetare penală făcute de SRI, ci de o modificare necesară în Legea SRI privind infracţiunile foarte grave de trădare, de terorism, aşa cum erau prevăzute deja în Codul penal. (...) Ceea ce pot să spun, complet lipsită de modestie, că a fost o breşă teribilă în sistem, în special la Interne, unde lumea nu prea s-a bucurat de adoptarea ordonanţei, pentru că ei voiau ca procurorul general şi procurorul şef al DIICOT să vină şi să cerşească delegarea unor poliţişti judiciari de la ministrul de Interne. Să nu uităm că, la acel moment era Oprea ministru de Interne", a declarat fostul ministru de justiţie, Raluca Prună, imediat după adoptarea de către Parlament a actului normativ iniţiat de ea în primăvara anului 2016.

Potrivit ordonanţei de urgenţă, procurorii şi organele de cercetare penală sunt singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, folosind infrastructura Serviciului Român de Informaţii. Pentru punerea în executare a supravegherii tehnice procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei pot folosi sistemele tehnice şi proceduri adecvate de natură să asigure integritatea şi confidenţialittatea datelor şi informaţiilor colectate. De asemenea, furnizorii de comunicaţii electronice, destinate publicului sau de orice tip de comunicare ori de servicii financiare sunt obligaţi să colaboreze cu anchetatorii pentru punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică. Organele de cercetare penală speciale vor putea pune în executare mandatele de supraveghere tehnică în infracţiuni de terorism şi infracţiuni contra securităţii naţionale.

120 de poliţişti judiciari vor fi însărcinaţi cu supravegherea tehnică pentru DIICOT, DNA şi Ministerul Public

Actul normativ aduce o modificare şi legii 304/2004 privind organizarea judiciară, prin introducerea controlului judecătoresc. Astfel, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau a un judecător desemnat de acesta ar urma să verifice modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală. Proiectul de lege aprobat de Parlament mai modifică şi Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii astfel încât pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor este desemnat cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale. La cererea organelor de urmărire penală, Centrul asigură accesul nemijlocit şi distinct al acestora la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice în dosarele de cercetare penală.

Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa parchetelor, în condiţiile legii.

Totodată Ministerul Public şi DIICOT ar urma să aibă structuri de poliţie judiciară pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică. Aceste structuri vor fi formate din ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară detaşaţi de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), care îşi vor desfăşura activitatea sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor.

Actul normativ prevede detaşarea la DIICOT a 40 de ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, iar printr-o hotărâre adoptată ulterior ar urma să fie detaşaţi câte 40 de ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară la Ministerul Public şi la DNA.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Ce o sa se mai mire romanii cand, incet, incet Securitatea va fi peste tot iarasi si se vor trezii unii in miez de noapte cu dubele la poarta, cand vor fi arestati, anchetati, torturati judecati si condamnati de SRI.

    Romanii, in naivitatea lor au crezut ca strigand in 89 "jos securitatea" au reusit sa distruga o forta teribila organizata si instruita de Rusia Sovietica, Trupele de Securitate - ce cuprindeau 15 mii de securisti instruiti de rusi si aproape 4 milioane de informatori.  

    Romanii au crezut ca daca Iliescu i-a vopsit in roz, i-a denumit SRI, securitatea a disparut. 

    Dar nu numai romanii au fost naivi. 

    Armata romana a fost prima institutie dare s-a adaptat noii situatii, armata romana a actionat din 91 in multe misiuni sub egida ONU, in slujba pacii 

    Si mari comandanti americani, inclusiv Presedintele Bush, au apreciat colaborarea "sold la sold" cu militarii roman. 

    Este de mirare insa, cum armata americana prezenta in Romania aliata , cu sistemul lor de informatii superior, nu au prins de veste ca Securitatea infiintata si condusa pana in 89 de Moscova a fost restaurata in Romania. America a privit sedata, cum Petrov, care se infoia la Putin, seful lui, a reinfiintat politia politica si si-a arestat adversarii politici. America a privit fara reactie cum justitia a fost resubordonata celor instruiti de Moscova prin protocoalele secrete.  

    America a privit amortita cum "puii de securisti" si-au infiintat partid, cum au pus mana pe partidele democratice PNL si PSD si cum conduc destinele romanilor aliati, spre pierzanie.  

    Acum insa, cand inclestarea cu adversarii Americii se incranceneaza, nu este exclus ca America sa aiba surprize in Romania.  

    Ca cei 15 mii de securisti si 4 milioane de informatori nu au dormit. Au facut pui si multi sunt prin "energie, sanatate, metalurgie, petrol si gaze... si peste tot. Si conduc si politica romaneasca asa cum vrea Moscova. Insa aliatul Ciuca, dupa cum se vede le sta in cale. Sa vedem insa daca o sa sparga aceasta nuca.  

    CCR trebuie sa salveze acest popor de la restauratie. Interceptarile trebuie sa le faca procurorii.  

    SRI au fonduri imense si trebuie sa-si culeaga informatiile din teren, nu din birou ascultand cetatenii pentru ca, poate poate afla ceva ca sa-si justifice existenta si salariile imense.

     

    Intr-o Colonie securist-masonica si criminal-mafiota, Securitatea e in tot si-n toate! Dar si cand or cadea securistii astia impreuna cu marionetele lor politice, sa vezi atunci ce executii vor fi peste tot!

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay
csalb.ro
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

27 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9437
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.1379
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1954
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5513
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.8751

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro