Pădurile emisferei nordice, în pragul colapsului ecologic

Incendiile de vegetaţie fără precedent şi creşterea accelerată a temperaturilor globale ameninţă să anuleze decenii de progres în protecţia şi refacerea pădurilor din emisfera nordică, potrivit unui nou raport al Comisiei Economice pentru Europa a ONU (UNECE), publicat şi citat de Reuters. Documentul avertizează că pădurile din Europa, America de Nord, Caucaz şi Asia Centrală îşi pierd treptat capacitatea de a absorbi dioxidul de carbon, transformându-se dintr-un scut climatic într-un potenţial factor de accelerare a încălzirii globale.

În mod tradiţional, pădurile din emisfera nordică au funcţionat ca unul dintre cele mai importante rezervoare naturale de carbon ale Terrei, absorbând o parte semnificativă a emisiilor provenite din arderea combustibililor fosili. Însă tendinţele actuale indică o degradare alarmantă a acestui echilibru, iar specialiştii avertizează că s-ar putea ajunge la „un punct critic”, moment în care pădurile ar începe să elibereze mai mult dioxid de carbon decât reuşesc să stocheze. „Acest mesaj este clar: realizările obţinute în ultimele trei decenii sunt puse grav în pericol de urgenţa climatică”, a declarat Tatiana Molcean, secretara executivă a UNECE. Pădurile din emisfera nordică deţin aproximativ jumătate din totalul depozitului global de dioxid de carbon, ceea ce le transformă într-un element esenţial al stabilităţii climatice globale.

• Incendii record şi secete devastatoare

Raportul UNECE evidenţiază faptul că pădurile boreale şi arctice, care conţin aproape jumătate din pădurile primare ale lumii, sunt în prima linie a crizei climatice. Creşterea temperaturilor medii, valurile de căldură, secetele persistente şi incendiile de vegetaţie din ce în ce mai frecvente au redus dramatic capacitatea pădurilor de a funcţiona ca „puţuri de carbon”. Un studiu citat de ONU arată că pădurile europene au absorbit cu aproape o treime mai puţin dioxid de carbon în perioada 2020-2022, comparativ cu intervalul 2010-2014. „Nu ne putem permite să pierdem cea mai puternică apărare naturală a planetei”, avertizează Molcean. „Sporirea numărului de incendii şi intensificarea secetelor împing pădurile peste punctul critic.”

• Un ecosistem fragil sub presiune

Emisfera nordică găzduieşte 42% din pădurile lumii şi aproape jumătate dintre pădurile primare - ecosisteme neatinse de om, care funcţionează ca rezervoare naturale de biodiversitate şi carbon. Însă aceste păduri se confruntă tot mai des cu atacuri ale dăunătorilor, boli forestiere, defrişări ilegale şi exploatări industriale excesive. În multe zone din Scandinavia, Siberia sau America de Nord, incendiile din ultimii ani au eliberat în atmosferă cantităţi uriaşe de dioxid de carbon, anulând aproape complet beneficiile reîmpăduririlor anterioare. În încercarea de a inversa această tendinţă, Brazilia - gazda summitului climatic COP30 - va lansa Tropical Forests Forever Fund (TFFF), un fond internaţional destinat sprijinirii ţărilor care se angajează să protejeze şi să regenereze pădurile tropicale. Iniţiativa ar putea fi un model şi pentru regiunile boreale, unde gestionarea durabilă a pădurilor devine o prioritate geopolitică. Finanţarea reîmpăduririlor, limitarea exploatărilor forestiere şi monitorizarea prin satelit a incendiilor sunt printre măsurile propuse la nivel internaţional.

Specialiştii avertizează că fereastra de timp pentru a salva pădurile emisferei nordice se îngustează rapid. Dacă ritmul actual al defrişărilor şi incendiilor continuă, planeta riscă să piardă unul dintre cei mai importanţi aliaţi naturali în lupta împotriva schimbărilor climatice. „Fără aceste păduri, atingerea obiectivului Acordului de la Paris - limitarea încălzirii globale la 1,5°C - devine practic imposibilă”, se arată în raportul UNECE.

Date esenţiale din raportul ONU (UNECE, 2025): Pădurile din emisfera nordică deţin 50% din stocul global de carbon; Capacitatea lor de absorbţie a dioxidului de carbon a scăzut cu 30% în ultimul deceniu; Europa, America de Nord, Caucazul şi Asia Centrală sunt regiunile cele mai afectate; Incendiile şi secetele sunt principalele cauze ale pierderilor de carbon forestier.

Raportul ONU este un semnal de alarmă pentru liderii mondiali, dar şi un apel la acţiune pentru guvernele din emisfera nordică. Conservarea pădurilor nu mai este doar o problemă ecologică, ci una de securitate climatică globală.